Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”

Universitatea din Oradea s-a îmbogățit prin

Înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”

„Cu disimulată emoție, rostesc aceste cuvinte pe care le-aș dori „pietre de temelie” pentru destinul unei instituții științifice cu care s-a îmbogățit Universitatea din Oradea și peisajul spiritual orădean. Este vorba... de înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”, prin aprobarea unanimă a Senatului Universității din Oradea, dată în ședința din 28 noiembrie 2011...”.

Cu aceste „pietre de temelie” și-a început discursul directorul centrului, dl prof. univ. dr. Antonio Faur, luni (6 februarie 2012), la inaugurarea activității Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”. Evenimentul s-a desfășurat în sala de consiliu a Universității din Oradea în prezența dlui rector, prof. univ. dr. ing. Cornel Antal, a directorului executiv al Comunității evreilor din Oradea, dl Andrei Seidler, a directorului Serviciului Județean Bihor al Arhivelor Naționale, dl dr. Bujor Dulgău, a dlui prorector Barbu Ștefănescu, a directorului Muzeului Þării Crișurilor, dl prof. univ. dr. Aurel Chiriac, a membrilor și membrilor asociați ai centrului, precum și a altor cadre universitare și nu numai (prof. univ. dr. Viorel Faur și prof. univ. dr. Mihai Drecin – membri asociați, prof. univ. dr. Sever Dumitrașcu, conf. univ. dr. Gabriel Moisa, lect. univ. dr. Florin Sfrengeu; dr. Adrian Dume, drd. Diana Iancu și drd. Hajnal Tavaszi – membri, lect. dr. Radu Romînașu – secretar al centrului...
Dl prof. univ. dr. Antonio Faur a considerat necesar să explice de unde vine numele centrului „Eva Heyman” – „o tânără evreică, aflată în Oradea în timpul evenimentelor din martie și până în iunie 1944 (evenimente) despre care ne-a lăsat mărturii inestimabile în cartea sa unică, intitulată „Jurnalul meu”, apărută în mai multe limbi (maghiară, ebraică, engleză și română). Ea a trăit clipele terorii instaurate de autoritățile locale, atât prin deposedarea totală de bunuri a familiei sale, ca și a altor evrei orădeni, tratarea jignitoare a acestora, înghesuirea lor în cele două ghetouri din oraș, condițiile de viață îngrozitoare din acestea, experiențele tragice de aici și desigur, deportarea lor în lagărele morții din Polonia, unde și-a sfârșit și ea zilele, în perioada dinaintea eliberării din captivitatea nazistă.
Eleva Eva Heyman, care nu împlinise 14 ani, a înregistrat – cu o extraordinară acuitate toate aceste realități aflate sub semnul Holocaustului, realizând unul din documentele originale despre aplicarea „soluției finale” asupra evreilor bihoreni. Prin acest jurnal parțial de ghetou, scris sub imperiul situației trăite, Eva Heyman a lăsat posterității, fără să-și propună așa ceva, una din cele mai valoroase surse documentare despre soarta evreilor din această parte a țării. El se situează, după părerea noastră, alături de cel al Annei Franck, care s-a bucurat de o largă popularizare și cunoaștere. Ne rămâne, ca datorie de conștiință, să acționăm, în primul rând, pentru difuzarea operei memorabile a Evei Heyman, marcată de o sinceritate incomparabilă și de puritatea impresionantă a sentimentelor. Eva Heyman constituie, fără îndoială, un simbol al confruntării unei comunități ultragiate cu o infernală mașinărie nazistă, de eliminare a evreilor europeni din istoria continentului...”  
Activitățile centrului în 2012
Pe parcursul acestui an, conducerea centrului și-a propus să desfășoare nu mai puțin de opt activități, dintre care amintim: parcurgerea lucrărilor apărute (mai ales în țară), pentru elaborarea unei Bibliografii referitoare la situația evreilor din Bihor și Transilvania de Nord (1940-1944); cercetări documentare pentru identificarea fondurilor arhivistice în care se găsesc documente despre Holocaust (la Oradea, Cluj-Napoca, Arad, Timișoara, Târgu Jiu și București); realizarea demersurilor necesare în vederea reeditării cărții Evei Heyman „Am trăit atât de puțin” (procurarea unor copii după cele trei ediții în limba maghiară și obținerea acceptului reeditării cărții, atât de la traducător, cât și de la una din editurile budapestane); tipărirea celei de-a doua ediții (în limba română) a acestei cărți de excepție; colaborare la organizarea celei de-a III-a ediții a Conferinței internaționale, având ca tematică aspecte din istoria evreilor central-europeni; organizarea de activități (în școlile bihorene) vizând evocarea unor momente tragice ale Holocaustului petrecute în zona Bihorului: organizarea celor două ghetouri din Oradea, a detașamentelor de lucru și deportarea a peste 30.000 de evrei, acțiunile de salvare a evreilor, prin trecerea lor clandestină peste graniță, în România, participarea unor locuitori români la aceste manifestări de solidaritate; pregătirea unui documentar despre centrele de cercetare a istoriei evreilor existente în România și despre activitățile cele mai importante desfășurate de acestea.
Chiar dacă nu a putut fi prezent la eveniment, dl prof. univ. dr. Carol Iancu, de la Universitatea „Paul Valery”, Montpellier III, directorul Școlii de Înalte Studii Iudaice din Franța, a expediat o scrisoare pe care directorul centrului a citit-o, în care aduce mulțumiri și felicitări celor care au făcut posibilă înființarea centrului orădean.
Manifestarea de luni s-a încheiat cu lansarea volumului „Contribuția evreilor la dezvoltarea urbană în Europa Centrală” - lucrare coordonată de prof. univ. dr. Antonio Faur, după care directorul centrului a răspuns întrebărilor puse de reprezentanții presei. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”.

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:36 Ora standard a Europei de Est