Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”

Universitatea din Oradea s-a îmbogățit prin

Înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”

„Cu disimulată emoție, rostesc aceste cuvinte pe care le-aș dori „pietre de temelie” pentru destinul unei instituții științifice cu care s-a îmbogățit Universitatea din Oradea și peisajul spiritual orădean. Este vorba... de înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”, prin aprobarea unanimă a Senatului Universității din Oradea, dată în ședința din 28 noiembrie 2011...”.

Cu aceste „pietre de temelie” și-a început discursul directorul centrului, dl prof. univ. dr. Antonio Faur, luni (6 februarie 2012), la inaugurarea activității Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”. Evenimentul s-a desfășurat în sala de consiliu a Universității din Oradea în prezența dlui rector, prof. univ. dr. ing. Cornel Antal, a directorului executiv al Comunității evreilor din Oradea, dl Andrei Seidler, a directorului Serviciului Județean Bihor al Arhivelor Naționale, dl dr. Bujor Dulgău, a dlui prorector Barbu Ștefănescu, a directorului Muzeului Þării Crișurilor, dl prof. univ. dr. Aurel Chiriac, a membrilor și membrilor asociați ai centrului, precum și a altor cadre universitare și nu numai (prof. univ. dr. Viorel Faur și prof. univ. dr. Mihai Drecin – membri asociați, prof. univ. dr. Sever Dumitrașcu, conf. univ. dr. Gabriel Moisa, lect. univ. dr. Florin Sfrengeu; dr. Adrian Dume, drd. Diana Iancu și drd. Hajnal Tavaszi – membri, lect. dr. Radu Romînașu – secretar al centrului...
Dl prof. univ. dr. Antonio Faur a considerat necesar să explice de unde vine numele centrului „Eva Heyman” – „o tânără evreică, aflată în Oradea în timpul evenimentelor din martie și până în iunie 1944 (evenimente) despre care ne-a lăsat mărturii inestimabile în cartea sa unică, intitulată „Jurnalul meu”, apărută în mai multe limbi (maghiară, ebraică, engleză și română). Ea a trăit clipele terorii instaurate de autoritățile locale, atât prin deposedarea totală de bunuri a familiei sale, ca și a altor evrei orădeni, tratarea jignitoare a acestora, înghesuirea lor în cele două ghetouri din oraș, condițiile de viață îngrozitoare din acestea, experiențele tragice de aici și desigur, deportarea lor în lagărele morții din Polonia, unde și-a sfârșit și ea zilele, în perioada dinaintea eliberării din captivitatea nazistă.
Eleva Eva Heyman, care nu împlinise 14 ani, a înregistrat – cu o extraordinară acuitate toate aceste realități aflate sub semnul Holocaustului, realizând unul din documentele originale despre aplicarea „soluției finale” asupra evreilor bihoreni. Prin acest jurnal parțial de ghetou, scris sub imperiul situației trăite, Eva Heyman a lăsat posterității, fără să-și propună așa ceva, una din cele mai valoroase surse documentare despre soarta evreilor din această parte a țării. El se situează, după părerea noastră, alături de cel al Annei Franck, care s-a bucurat de o largă popularizare și cunoaștere. Ne rămâne, ca datorie de conștiință, să acționăm, în primul rând, pentru difuzarea operei memorabile a Evei Heyman, marcată de o sinceritate incomparabilă și de puritatea impresionantă a sentimentelor. Eva Heyman constituie, fără îndoială, un simbol al confruntării unei comunități ultragiate cu o infernală mașinărie nazistă, de eliminare a evreilor europeni din istoria continentului...”  
Activitățile centrului în 2012
Pe parcursul acestui an, conducerea centrului și-a propus să desfășoare nu mai puțin de opt activități, dintre care amintim: parcurgerea lucrărilor apărute (mai ales în țară), pentru elaborarea unei Bibliografii referitoare la situația evreilor din Bihor și Transilvania de Nord (1940-1944); cercetări documentare pentru identificarea fondurilor arhivistice în care se găsesc documente despre Holocaust (la Oradea, Cluj-Napoca, Arad, Timișoara, Târgu Jiu și București); realizarea demersurilor necesare în vederea reeditării cărții Evei Heyman „Am trăit atât de puțin” (procurarea unor copii după cele trei ediții în limba maghiară și obținerea acceptului reeditării cărții, atât de la traducător, cât și de la una din editurile budapestane); tipărirea celei de-a doua ediții (în limba română) a acestei cărți de excepție; colaborare la organizarea celei de-a III-a ediții a Conferinței internaționale, având ca tematică aspecte din istoria evreilor central-europeni; organizarea de activități (în școlile bihorene) vizând evocarea unor momente tragice ale Holocaustului petrecute în zona Bihorului: organizarea celor două ghetouri din Oradea, a detașamentelor de lucru și deportarea a peste 30.000 de evrei, acțiunile de salvare a evreilor, prin trecerea lor clandestină peste graniță, în România, participarea unor locuitori români la aceste manifestări de solidaritate; pregătirea unui documentar despre centrele de cercetare a istoriei evreilor existente în România și despre activitățile cele mai importante desfășurate de acestea.
Chiar dacă nu a putut fi prezent la eveniment, dl prof. univ. dr. Carol Iancu, de la Universitatea „Paul Valery”, Montpellier III, directorul Școlii de Înalte Studii Iudaice din Franța, a expediat o scrisoare pe care directorul centrului a citit-o, în care aduce mulțumiri și felicitări celor care au făcut posibilă înființarea centrului orădean.
Manifestarea de luni s-a încheiat cu lansarea volumului „Contribuția evreilor la dezvoltarea urbană în Europa Centrală” - lucrare coordonată de prof. univ. dr. Antonio Faur, după care directorul centrului a răspuns întrebărilor puse de reprezentanții presei. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”.

Trimite email
marți, 22 septembrie 2026 la 03:26:32 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.