Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”

Universitatea din Oradea s-a îmbogățit prin

Înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”

„Cu disimulată emoție, rostesc aceste cuvinte pe care le-aș dori „pietre de temelie” pentru destinul unei instituții științifice cu care s-a îmbogățit Universitatea din Oradea și peisajul spiritual orădean. Este vorba... de înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”, prin aprobarea unanimă a Senatului Universității din Oradea, dată în ședința din 28 noiembrie 2011...”.

Cu aceste „pietre de temelie” și-a început discursul directorul centrului, dl prof. univ. dr. Antonio Faur, luni (6 februarie 2012), la inaugurarea activității Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”. Evenimentul s-a desfășurat în sala de consiliu a Universității din Oradea în prezența dlui rector, prof. univ. dr. ing. Cornel Antal, a directorului executiv al Comunității evreilor din Oradea, dl Andrei Seidler, a directorului Serviciului Județean Bihor al Arhivelor Naționale, dl dr. Bujor Dulgău, a dlui prorector Barbu Ștefănescu, a directorului Muzeului Þării Crișurilor, dl prof. univ. dr. Aurel Chiriac, a membrilor și membrilor asociați ai centrului, precum și a altor cadre universitare și nu numai (prof. univ. dr. Viorel Faur și prof. univ. dr. Mihai Drecin – membri asociați, prof. univ. dr. Sever Dumitrașcu, conf. univ. dr. Gabriel Moisa, lect. univ. dr. Florin Sfrengeu; dr. Adrian Dume, drd. Diana Iancu și drd. Hajnal Tavaszi – membri, lect. dr. Radu Romînașu – secretar al centrului...
Dl prof. univ. dr. Antonio Faur a considerat necesar să explice de unde vine numele centrului „Eva Heyman” – „o tânără evreică, aflată în Oradea în timpul evenimentelor din martie și până în iunie 1944 (evenimente) despre care ne-a lăsat mărturii inestimabile în cartea sa unică, intitulată „Jurnalul meu”, apărută în mai multe limbi (maghiară, ebraică, engleză și română). Ea a trăit clipele terorii instaurate de autoritățile locale, atât prin deposedarea totală de bunuri a familiei sale, ca și a altor evrei orădeni, tratarea jignitoare a acestora, înghesuirea lor în cele două ghetouri din oraș, condițiile de viață îngrozitoare din acestea, experiențele tragice de aici și desigur, deportarea lor în lagărele morții din Polonia, unde și-a sfârșit și ea zilele, în perioada dinaintea eliberării din captivitatea nazistă.
Eleva Eva Heyman, care nu împlinise 14 ani, a înregistrat – cu o extraordinară acuitate toate aceste realități aflate sub semnul Holocaustului, realizând unul din documentele originale despre aplicarea „soluției finale” asupra evreilor bihoreni. Prin acest jurnal parțial de ghetou, scris sub imperiul situației trăite, Eva Heyman a lăsat posterității, fără să-și propună așa ceva, una din cele mai valoroase surse documentare despre soarta evreilor din această parte a țării. El se situează, după părerea noastră, alături de cel al Annei Franck, care s-a bucurat de o largă popularizare și cunoaștere. Ne rămâne, ca datorie de conștiință, să acționăm, în primul rând, pentru difuzarea operei memorabile a Evei Heyman, marcată de o sinceritate incomparabilă și de puritatea impresionantă a sentimentelor. Eva Heyman constituie, fără îndoială, un simbol al confruntării unei comunități ultragiate cu o infernală mașinărie nazistă, de eliminare a evreilor europeni din istoria continentului...”  
Activitățile centrului în 2012
Pe parcursul acestui an, conducerea centrului și-a propus să desfășoare nu mai puțin de opt activități, dintre care amintim: parcurgerea lucrărilor apărute (mai ales în țară), pentru elaborarea unei Bibliografii referitoare la situația evreilor din Bihor și Transilvania de Nord (1940-1944); cercetări documentare pentru identificarea fondurilor arhivistice în care se găsesc documente despre Holocaust (la Oradea, Cluj-Napoca, Arad, Timișoara, Târgu Jiu și București); realizarea demersurilor necesare în vederea reeditării cărții Evei Heyman „Am trăit atât de puțin” (procurarea unor copii după cele trei ediții în limba maghiară și obținerea acceptului reeditării cărții, atât de la traducător, cât și de la una din editurile budapestane); tipărirea celei de-a doua ediții (în limba română) a acestei cărți de excepție; colaborare la organizarea celei de-a III-a ediții a Conferinței internaționale, având ca tematică aspecte din istoria evreilor central-europeni; organizarea de activități (în școlile bihorene) vizând evocarea unor momente tragice ale Holocaustului petrecute în zona Bihorului: organizarea celor două ghetouri din Oradea, a detașamentelor de lucru și deportarea a peste 30.000 de evrei, acțiunile de salvare a evreilor, prin trecerea lor clandestină peste graniță, în România, participarea unor locuitori români la aceste manifestări de solidaritate; pregătirea unui documentar despre centrele de cercetare a istoriei evreilor existente în România și despre activitățile cele mai importante desfășurate de acestea.
Chiar dacă nu a putut fi prezent la eveniment, dl prof. univ. dr. Carol Iancu, de la Universitatea „Paul Valery”, Montpellier III, directorul Școlii de Înalte Studii Iudaice din Franța, a expediat o scrisoare pe care directorul centrului a citit-o, în care aduce mulțumiri și felicitări celor care au făcut posibilă înființarea centrului orădean.
Manifestarea de luni s-a încheiat cu lansarea volumului „Contribuția evreilor la dezvoltarea urbană în Europa Centrală” - lucrare coordonată de prof. univ. dr. Antonio Faur, după care directorul centrului a răspuns întrebărilor puse de reprezentanții presei. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”.

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 23:42:12 Ora standard a Europei de Est