Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”

Universitatea din Oradea s-a îmbogățit prin


Înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”
„Cu disimulată emoție, rostesc aceste cuvinte pe care le-aș dori „pietre de temelie” pentru destinul unei instituții științifice cu care s-a îmbogățit Universitatea din Oradea și peisajul spiritual orădean. Este vorba... de înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”, prin aprobarea unanimă a Senatului Universității din Oradea, dată în ședința din 28 noiembrie 2011...”.

Cu aceste „pietre de temelie” și-a început discursul directorul centrului, dl prof. univ. dr. Antonio Faur, luni (6 februarie 2012), la inaugurarea activității Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”. Evenimentul s-a desfășurat în sala de consiliu a Universității din Oradea în prezența dlui rector, prof. univ. dr. ing. Cornel Antal, a directorului executiv al Comunității evreilor din Oradea, dl Andrei Seidler, a directorului Serviciului Județean Bihor al Arhivelor Naționale, dl dr. Bujor Dulgău, a dlui prorector Barbu Ștefănescu, a directorului Muzeului Þării Crișurilor, dl prof. univ. dr. Aurel Chiriac, a membrilor și membrilor asociați ai centrului, precum și a altor cadre universitare și nu numai (prof. univ. dr. Viorel Faur și prof. univ. dr. Mihai Drecin – membri asociați, prof. univ. dr. Sever Dumitrașcu, conf. univ. dr. Gabriel Moisa, lect. univ. dr. Florin Sfrengeu; dr. Adrian Dume, drd. Diana Iancu și drd. Hajnal Tavaszi – membri, lect. dr. Radu Romînașu – secretar al centrului...

Dl prof. univ. dr. Antonio Faur a considerat necesar să explice de unde vine numele centrului „Eva Heyman” – „o tânără evreică, aflată în Oradea în timpul evenimentelor din martie și până în iunie 1944 (evenimente) despre care ne-a lăsat mărturii inestimabile în cartea sa unică, intitulată „Jurnalul meu”, apărută în mai multe limbi (maghiară, ebraică, engleză și română). Ea a trăit clipele terorii instaurate de autoritățile locale, atât prin deposedarea totală de bunuri a familiei sale, ca și a altor evrei orădeni, tratarea jignitoare a acestora, înghesuirea lor în cele două ghetouri din oraș, condițiile de viață îngrozitoare din acestea, experiențele tragice de aici și desigur, deportarea lor în lagărele morții din Polonia, unde și-a sfârșit și ea zilele, în perioada dinaintea eliberării din captivitatea nazistă.

Eleva Eva Heyman, care nu împlinise 14 ani, a înregistrat – cu o extraordinară acuitate toate aceste realități aflate sub semnul Holocaustului, realizând unul din documentele originale despre aplicarea „soluției finale” asupra evreilor bihoreni. Prin acest jurnal parțial de ghetou, scris sub imperiul situației trăite, Eva Heyman a lăsat posterității, fără să-și propună așa ceva, una din cele mai valoroase surse documentare despre soarta evreilor din această parte a țării. El se situează, după părerea noastră, alături de cel al Annei Franck, care s-a bucurat de o largă popularizare și cunoaștere. Ne rămâne, ca datorie de conștiință, să acționăm, în primul rând, pentru difuzarea operei memorabile a Evei Heyman, marcată de o sinceritate incomparabilă și de puritatea impresionantă a sentimentelor. Eva Heyman constituie, fără îndoială, un simbol al confruntării unei comunități ultragiate cu o infernală mașinărie nazistă, de eliminare a evreilor europeni din istoria continentului...”

Activitățile centrului în 2012

Pe parcursul acestui an, conducerea centrului și-a propus să desfășoare nu mai puțin de opt activități, dintre care amintim: parcurgerea lucrărilor apărute (mai ales în țară), pentru elaborarea unei Bibliografii referitoare la situația evreilor din Bihor și Transilvania de Nord (1940-1944); cercetări documentare pentru identificarea fondurilor arhivistice în care se găsesc documente despre Holocaust (la Oradea, Cluj-Napoca, Arad, Timișoara, Târgu Jiu și București); realizarea demersurilor necesare în vederea reeditării cărții Evei Heyman „Am trăit atât de puțin” (procurarea unor copii după cele trei ediții în limba maghiară și obținerea acceptului reeditării cărții, atât de la traducător, cât și de la una din editurile budapestane); tipărirea celei de-a doua ediții (în limba română) a acestei cărți de excepție; colaborare la organizarea celei de-a III-a ediții a Conferinței internaționale, având ca tematică aspecte din istoria evreilor central-europeni; organizarea de activități (în școlile bihorene) vizând evocarea unor momente tragice ale Holocaustului petrecute în zona Bihorului: organizarea celor două ghetouri din Oradea, a detașamentelor de lucru și deportarea a peste 30.000 de evrei, acțiunile de salvare a evreilor, prin trecerea lor clandestină peste graniță, în România, participarea unor locuitori români la aceste manifestări de solidaritate; pregătirea unui documentar despre centrele de cercetare a istoriei evreilor existente în România și despre activitățile cele mai importante desfășurate de acestea.

Chiar dacă nu a putut fi prezent la eveniment, dl prof. univ. dr. Carol Iancu, de la Universitatea „Paul Valery”, Montpellier III, directorul Școlii de Înalte Studii Iudaice din Franța, a expediat o scrisoare pe care directorul centrului a citit-o, în care aduce mulțumiri și felicitări celor care au făcut posibilă înființarea centrului orădean.

Manifestarea de luni s-a încheiat cu lansarea volumului „Contribuția evreilor la dezvoltarea urbană în Europa Centrală” - lucrare coordonată de prof. univ. dr. Antonio Faur, după care directorul centrului a răspuns întrebărilor puse de reprezentanții presei. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Înființarea Centrului de cercetare a istoriei evreilor „Eva Heyman”.