Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Dulcea sinamăgire

Controverse

Dulcea sinamăgire

Editorialul dlui N. Manolescu cu titlul „Avea Caragiale conștiință artistică?” (R.l. nr. 5, 2012) îi va nedumeri cu siguranță pe numeroșii iubitori ai scriitorului.

Dl N. Manolescu descoperă „lucruri neliniștitoare” în mărturisirile lui Caragiale cu privire la literatură, fiind de părere că „ele oscilează între o apologie a clasicismului și un crez artistic realist”. Declară că-l neliniștește „modul destul de simplist în care autorul înțelege atât clasicismul cât și realismul”. Și în felul în care Caragiale și-a alcătuit volumele de proză criticul vede „precaritatea conștiinței artistice” a acestuia, deoarece a pus la un loc „bucăți care aparțin celor mai diferite genuri literare și gazetărești”. Il irită mult faptul că „până și această dovadă de neprofesionalism a fost considerată una de modernitate”.
Parafrazând un alt scriitor, am fi tentați să-l îndemnăm pe dl Manolescu să privească, în jocul metaforelor, mărul. Acesta „face mere fără să știe de ce și cum. Destul că le face bune”.
Editorialul criticului lasă impresia că strădania sa răstignește opera lui Caragiale pe crucea rețetelor din manualul bunului autor de teorii literare. Am observa apoi că nu la farsa „O soacră” trebuia să se oprească dl N. Manolescu, ci mai degrabă la povestea „Ion”, apărută în Universul 1909, căci „ea ne dă cheia activității literare a marelui scriitor” (S. Cioculescu). Putea aduce încă un „argument” în avantajul afirmațiilor sale: povestea are un cadru poporanist, deși poporanismul nu i-a fost niciodată simpatic autorului.
Este bine cunoscut faptul că marii scriitori nu pot fi înghesuiți în canoanele unui curent literar și a insista asupra acestui aspect înseamnă adesea a stărui în sterilitate.
Viabilitatea și actualitatea operei lui Caragiale sunt păzite prin observația ascuțită a fenomenelor de viață și prin desăvârșirea artistică a dialogului: spiritul formei nu vatămă niciodată seriozitatea ideilor și a cugetărilor.
Într-o scrisoare adresată lui M. Dragomirescu, Caragiale vorbește despre „o mică apărare personală” și notează: „De, dragii mei, eu sunt cârpaci bătrân; eu cos de dragul pingelii nu de-al cusăturii. Dacă vă place, îmi pare bine, fiindcă țin la cinstea meșteșugărească(...)”. A proceda altfel înseamnă, în opinia lui Caragiale, a urmări în artă înfloritura și nu durabilitatea.
 „Am văzut mulți oameni fără calități; fără defecte niciunul”, răspunde impăcat nenea Iancu, fiind conștient că e „giuvaergiu” pe când cei care-i întind opera pe masa de disecție, fie și cu scopul nobil de revizuire a valorilor, sunt numai „tinichigii”.
Sub specie aeternitatis și criticul, oricât de mare ar fi e tot un „cârpaci”, dar el trăiește cu „amăgitoarea – nchipuire” că, stăpân pe un maldăr de teorii, poate „dura o casă-n nemurire” (Al. Philippide). (Al. Serpens)
Trimite email
joi, 25 decembrie 2025 la 03:59:10 Ora standard a Europei de Est