Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Dulcea sinamăgire

Controverse

Dulcea sinamăgire

Editorialul dlui N. Manolescu cu titlul „Avea Caragiale conștiință artistică?” (R.l. nr. 5, 2012) îi va nedumeri cu siguranță pe numeroșii iubitori ai scriitorului.

Dl N. Manolescu descoperă „lucruri neliniștitoare” în mărturisirile lui Caragiale cu privire la literatură, fiind de părere că „ele oscilează între o apologie a clasicismului și un crez artistic realist”. Declară că-l neliniștește „modul destul de simplist în care autorul înțelege atât clasicismul cât și realismul”. Și în felul în care Caragiale și-a alcătuit volumele de proză criticul vede „precaritatea conștiinței artistice” a acestuia, deoarece a pus la un loc „bucăți care aparțin celor mai diferite genuri literare și gazetărești”. Il irită mult faptul că „până și această dovadă de neprofesionalism a fost considerată una de modernitate”.
Parafrazând un alt scriitor, am fi tentați să-l îndemnăm pe dl Manolescu să privească, în jocul metaforelor, mărul. Acesta „face mere fără să știe de ce și cum. Destul că le face bune”.
Editorialul criticului lasă impresia că strădania sa răstignește opera lui Caragiale pe crucea rețetelor din manualul bunului autor de teorii literare. Am observa apoi că nu la farsa „O soacră” trebuia să se oprească dl N. Manolescu, ci mai degrabă la povestea „Ion”, apărută în Universul 1909, căci „ea ne dă cheia activității literare a marelui scriitor” (S. Cioculescu). Putea aduce încă un „argument” în avantajul afirmațiilor sale: povestea are un cadru poporanist, deși poporanismul nu i-a fost niciodată simpatic autorului.
Este bine cunoscut faptul că marii scriitori nu pot fi înghesuiți în canoanele unui curent literar și a insista asupra acestui aspect înseamnă adesea a stărui în sterilitate.
Viabilitatea și actualitatea operei lui Caragiale sunt păzite prin observația ascuțită a fenomenelor de viață și prin desăvârșirea artistică a dialogului: spiritul formei nu vatămă niciodată seriozitatea ideilor și a cugetărilor.
Într-o scrisoare adresată lui M. Dragomirescu, Caragiale vorbește despre „o mică apărare personală” și notează: „De, dragii mei, eu sunt cârpaci bătrân; eu cos de dragul pingelii nu de-al cusăturii. Dacă vă place, îmi pare bine, fiindcă țin la cinstea meșteșugărească(...)”. A proceda altfel înseamnă, în opinia lui Caragiale, a urmări în artă înfloritura și nu durabilitatea.
 „Am văzut mulți oameni fără calități; fără defecte niciunul”, răspunde impăcat nenea Iancu, fiind conștient că e „giuvaergiu” pe când cei care-i întind opera pe masa de disecție, fie și cu scopul nobil de revizuire a valorilor, sunt numai „tinichigii”.
Sub specie aeternitatis și criticul, oricât de mare ar fi e tot un „cârpaci”, dar el trăiește cu „amăgitoarea – nchipuire” că, stăpân pe un maldăr de teorii, poate „dura o casă-n nemurire” (Al. Philippide). (Al. Serpens)

Trimite email
duminică, 24 mai 2026 la 15:09:34 Ora de vară a Europei de Est