Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

De ce nu îmbătrânește Caragiale?

Controverse

De ce nu îmbătrânește Caragiale?

Întrebarea aceasta și-o punea scriitorul Gh. Brăescu într-o convorbire cu F. Aderca și ea a fost consemnată de acesta din urmă în cartea sa „Mărturia unei generații”. Răspunsul îl dă tot autorul romanului „Moș Belea”. În opinia acestuia, Caragiale trăiește „pentru că n-au murit eroii lui”, pentru că mentalitatea a rămas aceeași și pentru că umorul său este luat din adevărul vieții.

În volumul „Aspecte literare contemporane”, Ș. Cioculescu observa că, în comediile lui, Caragiale „surprinde un fenomen de tranziție, și anume ridicarea micii burghezii la conștiința politică”.
În zilele noastre, constatăm că (din 1989) societatea românească trece, de asemenea, printr-o mult prelungită tranziție, în care descoperim manifestări ale simulacrului, ironizate în creațiile lui Caragiale. Întocmai ca personajele acestuia, numeroșii actanți din politica de azi confundă politicul cu șansa parvenirii. Sunt „tari la matrapazlâcuri” și, folosind „mofturile” reformă și modernizare, se avântă în deconstrucția instituțiilor statului, punând în loc surogate ce nu au nimic de-a face nici cu ieșirea din criză și nici cu democrația. Deși n-au beneficiat de instrucție serioasă, ba mai mult, unii dintre ei trăiesc într-o veșnică dușmănie cu gramatica și bunul-simț, se vor totuși remarcați, având singura dorință de a fi „aleși”. Ajunge deputat așadar oricine, „cu inconștiența cu care se botează. Nimic în cap, totul în buzunar”, cum bine remarca la vremea lui Gh. Brăescu.
La fel ca „eroii” lui Caragiale, reprezentanții puterii se erijează în simboluri ale viitorului țării pe care o stăpânesc ca pe propria lor avuție, mulgând cu nesaț bugetul în detrimentul celor năpăstuiți care, în ultima vreme, le spun: „Vă rugăm să ne iertați/ Nu producem cât furați”. Odată aleși, ei pun vorbele la viitor, sar peste prezent, ignorând astfel promisiunile făcute alegătorilor. Pe aceștia, de la înălțimea funcțiilor deținute, îi consideră „viermi”, „ciumpalaci”, „leneși” și, culmea cinismului, celor decedați ca urmare a furtunilor de zăpadă li se pune eticheta de bețivi.
O meteahnă specifică acestor inși, ironizată îndeajuns de Caragiale, este „marea trăncăneală” despre tot și toate, imatura și găunoasa convingere că ei sunt stăpânii adevărului”. Rupt de realitate, plutind în sferele senine, fiecare individ din această „clasă superpusă” știe tot, înainte de a fi învățat ceva, sau, la fel ca Lache și Mache, el știe din toate „câte nimic”.
De bună seamă că E. Lovinescu s-a înșelat afirmând că „în cincizeci de ani nu va rămâne nici cea mai mică urmă din atmosfera morală a comediilor lui Caragiale”. Nenea Iancu nu îmbătrânește fiindcă el a așternut pe hârtie reflecțiile amarnice ale unui cetățean din afară de partide, fiind o pildă pentru condeierii de azi, dar mai ales pentru că privirile sale necruțătoare s-au oprit asupra defectelor general umane. La centenarul trecerii sale în eternitate, Caragiale rămâne „viu”, căci opera lui e un admirabil sanator în care ni se vindecă rănile provocate de viața trăită într-o „soțietate fără moral și fără prințip”. Al. Serpens 
Trimite email
joi, 1 ianuarie 2026 la 18:48:55 Ora standard a Europei de Est