Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

De ce nu îmbătrânește Caragiale?

Controverse

De ce nu îmbătrânește Caragiale?

Întrebarea aceasta și-o punea scriitorul Gh. Brăescu într-o convorbire cu F. Aderca și ea a fost consemnată de acesta din urmă în cartea sa „Mărturia unei generații”. Răspunsul îl dă tot autorul romanului „Moș Belea”. În opinia acestuia, Caragiale trăiește „pentru că n-au murit eroii lui”, pentru că mentalitatea a rămas aceeași și pentru că umorul său este luat din adevărul vieții.

În volumul „Aspecte literare contemporane”, Ș. Cioculescu observa că, în comediile lui, Caragiale „surprinde un fenomen de tranziție, și anume ridicarea micii burghezii la conștiința politică”.
În zilele noastre, constatăm că (din 1989) societatea românească trece, de asemenea, printr-o mult prelungită tranziție, în care descoperim manifestări ale simulacrului, ironizate în creațiile lui Caragiale. Întocmai ca personajele acestuia, numeroșii actanți din politica de azi confundă politicul cu șansa parvenirii. Sunt „tari la matrapazlâcuri” și, folosind „mofturile” reformă și modernizare, se avântă în deconstrucția instituțiilor statului, punând în loc surogate ce nu au nimic de-a face nici cu ieșirea din criză și nici cu democrația. Deși n-au beneficiat de instrucție serioasă, ba mai mult, unii dintre ei trăiesc într-o veșnică dușmănie cu gramatica și bunul-simț, se vor totuși remarcați, având singura dorință de a fi „aleși”. Ajunge deputat așadar oricine, „cu inconștiența cu care se botează. Nimic în cap, totul în buzunar”, cum bine remarca la vremea lui Gh. Brăescu.
La fel ca „eroii” lui Caragiale, reprezentanții puterii se erijează în simboluri ale viitorului țării pe care o stăpânesc ca pe propria lor avuție, mulgând cu nesaț bugetul în detrimentul celor năpăstuiți care, în ultima vreme, le spun: „Vă rugăm să ne iertați/ Nu producem cât furați”. Odată aleși, ei pun vorbele la viitor, sar peste prezent, ignorând astfel promisiunile făcute alegătorilor. Pe aceștia, de la înălțimea funcțiilor deținute, îi consideră „viermi”, „ciumpalaci”, „leneși” și, culmea cinismului, celor decedați ca urmare a furtunilor de zăpadă li se pune eticheta de bețivi.
O meteahnă specifică acestor inși, ironizată îndeajuns de Caragiale, este „marea trăncăneală” despre tot și toate, imatura și găunoasa convingere că ei sunt stăpânii adevărului”. Rupt de realitate, plutind în sferele senine, fiecare individ din această „clasă superpusă” știe tot, înainte de a fi învățat ceva, sau, la fel ca Lache și Mache, el știe din toate „câte nimic”.
De bună seamă că E. Lovinescu s-a înșelat afirmând că „în cincizeci de ani nu va rămâne nici cea mai mică urmă din atmosfera morală a comediilor lui Caragiale”. Nenea Iancu nu îmbătrânește fiindcă el a așternut pe hârtie reflecțiile amarnice ale unui cetățean din afară de partide, fiind o pildă pentru condeierii de azi, dar mai ales pentru că privirile sale necruțătoare s-au oprit asupra defectelor general umane. La centenarul trecerii sale în eternitate, Caragiale rămâne „viu”, căci opera lui e un admirabil sanator în care ni se vindecă rănile provocate de viața trăită într-o „soțietate fără moral și fără prințip”. Al. Serpens 

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 15:43:34 Ora de vară a Europei de Est