Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

De ce nu îmbătrânește Caragiale?

Controverse

De ce nu îmbătrânește Caragiale?

Întrebarea aceasta și-o punea scriitorul Gh. Brăescu într-o convorbire cu F. Aderca și ea a fost consemnată de acesta din urmă în cartea sa „Mărturia unei generații”. Răspunsul îl dă tot autorul romanului „Moș Belea”. În opinia acestuia, Caragiale trăiește „pentru că n-au murit eroii lui”, pentru că mentalitatea a rămas aceeași și pentru că umorul său este luat din adevărul vieții.

În volumul „Aspecte literare contemporane”, Ș. Cioculescu observa că, în comediile lui, Caragiale „surprinde un fenomen de tranziție, și anume ridicarea micii burghezii la conștiința politică”.
În zilele noastre, constatăm că (din 1989) societatea românească trece, de asemenea, printr-o mult prelungită tranziție, în care descoperim manifestări ale simulacrului, ironizate în creațiile lui Caragiale. Întocmai ca personajele acestuia, numeroșii actanți din politica de azi confundă politicul cu șansa parvenirii. Sunt „tari la matrapazlâcuri” și, folosind „mofturile” reformă și modernizare, se avântă în deconstrucția instituțiilor statului, punând în loc surogate ce nu au nimic de-a face nici cu ieșirea din criză și nici cu democrația. Deși n-au beneficiat de instrucție serioasă, ba mai mult, unii dintre ei trăiesc într-o veșnică dușmănie cu gramatica și bunul-simț, se vor totuși remarcați, având singura dorință de a fi „aleși”. Ajunge deputat așadar oricine, „cu inconștiența cu care se botează. Nimic în cap, totul în buzunar”, cum bine remarca la vremea lui Gh. Brăescu.
La fel ca „eroii” lui Caragiale, reprezentanții puterii se erijează în simboluri ale viitorului țării pe care o stăpânesc ca pe propria lor avuție, mulgând cu nesaț bugetul în detrimentul celor năpăstuiți care, în ultima vreme, le spun: „Vă rugăm să ne iertați/ Nu producem cât furați”. Odată aleși, ei pun vorbele la viitor, sar peste prezent, ignorând astfel promisiunile făcute alegătorilor. Pe aceștia, de la înălțimea funcțiilor deținute, îi consideră „viermi”, „ciumpalaci”, „leneși” și, culmea cinismului, celor decedați ca urmare a furtunilor de zăpadă li se pune eticheta de bețivi.
O meteahnă specifică acestor inși, ironizată îndeajuns de Caragiale, este „marea trăncăneală” despre tot și toate, imatura și găunoasa convingere că ei sunt stăpânii adevărului”. Rupt de realitate, plutind în sferele senine, fiecare individ din această „clasă superpusă” știe tot, înainte de a fi învățat ceva, sau, la fel ca Lache și Mache, el știe din toate „câte nimic”.
De bună seamă că E. Lovinescu s-a înșelat afirmând că „în cincizeci de ani nu va rămâne nici cea mai mică urmă din atmosfera morală a comediilor lui Caragiale”. Nenea Iancu nu îmbătrânește fiindcă el a așternut pe hârtie reflecțiile amarnice ale unui cetățean din afară de partide, fiind o pildă pentru condeierii de azi, dar mai ales pentru că privirile sale necruțătoare s-au oprit asupra defectelor general umane. La centenarul trecerii sale în eternitate, Caragiale rămâne „viu”, căci opera lui e un admirabil sanator în care ni se vindecă rănile provocate de viața trăită într-o „soțietate fără moral și fără prințip”. Al. Serpens 
Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 20:20:14 Ora standard a Europei de Est