Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

A fost odată 4 martie...

„Dulce și amar” - un film care nu s-a mai sfârșit

A fost odată 4 martie...

A fost o zi ca oricare alta. Banală. A fost o seară cu lună plină, cu oameni care și-au văzut de programul lor obișnuit. La televizor rula un film bulgăresc „Dulce și amar”. Un film care nu s-a mai sfârșit niciodată.

Amintirile revin cu nostalgie, dar și cu groază. Fiecare își spune propria poveste. Dar nimic nu prevestea ce avea să vină... un mare cutremur. Cel mai mare din istoria acestei nații greu încercate și ne-am dori, dacă se poate, să fie și ultimul.
La ora 21,22, ora României, capitala țării, Bucureștiul, și județele din vecinătatea sa s-au cutremurat preț de aproape un minut. A fost suficient ca oameni și clădiri emblematice (Blocul Continental-Colonadelor, Blocul Scala, Blocul Casata, Blocul Nestor etc) să devină amintire. O amintire dureroasa, veșnic întipărită în memoria celor care au supraviețuit, chiar și după 35 de ani. Au trăit clipe de cosmar. Cerul s-a rupt în două, adâncurile s-au deschis îmbrățișându-i pe cei cărora le fusese scris să treacă „dincolo”. Atunci au dispărut pentru vecie sub grămezile de moloz familii întregi și pentru moment lumea s-a schimbat, căpătând fața morții care stăpânea pretutindeni.
Un supraviețuitor al „marelui cutremur”, Xavier Drăgoescu, fiu de medici care pe atunci avea doar 5 ani, acum este un bărbat în puterea vârstei, spune că a renăscut printre moloz și cadavre. Dar tot atunci și-a văzut pentru ultima oară mama. Și-o amintește bine. Era frumoasă, cu părul negru. Mersese la bucătărie să-i încălzească lapte. Câtă durere! Apoi au căzut toți în gol de la etajul 8. Își amintește că în fața blocului se juca deseori cu fiul cel mare al cântăreței Doina Badea. Doar că jocul dispăruse. La fel și Bogdan, fiul Doinei, împreună cu întreaga familie... Deziluzii, vise spulberate prea devreme, oameni fără un dram de noroc. Pe toate le-a îngropat puternicul seism din seara zilei de 4 martie 1977, având o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter.
O altă supraviețuitoare își amintește că un coleg fusese îngropat sub molozul blocului Scala, deși cu o zi înainte își sărbătorise ziua de naștere și ca o ironie a sorții primise în dar romanul polițist „Rămas bun pentru vecie”.
Atunci, în acel 4 martie însângerat au dispărut pentru totdeauna oameni importanți, scriitori, critici literari, poeți: A.E Baconski, Mihail Petroveanu, Corneliu M. Popescu, Al. Ivasiuc, Mihai Gafița, Savin Bratu, Veronica Porumbacu, Daniela Caurea, cântareața Doina Badea, actorii Toma Caragiu și Eliza Petrachescu, regizorul Alexandru Bocanet, soprana Mihaela Mărăcineanu, interpreta de muzică populară Filofteia Lăcătușu și alte nume mai mult sau mai puțin cunoscute, intelectuali, muncitori, studenți, militari. Pe toți i-a îmbrățișat pământul.Toți au plecat spre alte zări...
Se mai spune că în ziua aceea pe pământuri se plimbau nestingheriți șerpi și sopârle, iar seara era lună plină... și apoi... n-a mai fost decât un mare... GOL.
A fost odată 4 martie 1977. A fost, a fost... sau s-a uitat?
În cadrul orei de consiliere și orientare, elevii clasei a VIII-a de la Școala cu clasele I-VIII din Drăgești au comemorat, sub îndrumarea doamnei diriginte Adina Goman, această zi dureroasă pentru noi, românii, ținând și un moment de reculegere pentru cei plecați în eternitate. Fie-le amintirea binecuvântată și odihna veșnică! (Adina Goman)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: A fost odată 4 martie...

Trimite email
duminică, 1 noiembrie 2026 la 00:15:37 Ora standard a Europei de Est