Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

A fost odată 4 martie...

„Dulce și amar” - un film care nu s-a mai sfârșit

A fost odată 4 martie...

A fost o zi ca oricare alta. Banală. A fost o seară cu lună plină, cu oameni care și-au văzut de programul lor obișnuit. La televizor rula un film bulgăresc „Dulce și amar”. Un film care nu s-a mai sfârșit niciodată.

Amintirile revin cu nostalgie, dar și cu groază. Fiecare își spune propria poveste. Dar nimic nu prevestea ce avea să vină... un mare cutremur. Cel mai mare din istoria acestei nații greu încercate și ne-am dori, dacă se poate, să fie și ultimul.
La ora 21,22, ora României, capitala țării, Bucureștiul, și județele din vecinătatea sa s-au cutremurat preț de aproape un minut. A fost suficient ca oameni și clădiri emblematice (Blocul Continental-Colonadelor, Blocul Scala, Blocul Casata, Blocul Nestor etc) să devină amintire. O amintire dureroasa, veșnic întipărită în memoria celor care au supraviețuit, chiar și după 35 de ani. Au trăit clipe de cosmar. Cerul s-a rupt în două, adâncurile s-au deschis îmbrățișându-i pe cei cărora le fusese scris să treacă „dincolo”. Atunci au dispărut pentru vecie sub grămezile de moloz familii întregi și pentru moment lumea s-a schimbat, căpătând fața morții care stăpânea pretutindeni.
Un supraviețuitor al „marelui cutremur”, Xavier Drăgoescu, fiu de medici care pe atunci avea doar 5 ani, acum este un bărbat în puterea vârstei, spune că a renăscut printre moloz și cadavre. Dar tot atunci și-a văzut pentru ultima oară mama. Și-o amintește bine. Era frumoasă, cu părul negru. Mersese la bucătărie să-i încălzească lapte. Câtă durere! Apoi au căzut toți în gol de la etajul 8. Își amintește că în fața blocului se juca deseori cu fiul cel mare al cântăreței Doina Badea. Doar că jocul dispăruse. La fel și Bogdan, fiul Doinei, împreună cu întreaga familie... Deziluzii, vise spulberate prea devreme, oameni fără un dram de noroc. Pe toate le-a îngropat puternicul seism din seara zilei de 4 martie 1977, având o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter.
O altă supraviețuitoare își amintește că un coleg fusese îngropat sub molozul blocului Scala, deși cu o zi înainte își sărbătorise ziua de naștere și ca o ironie a sorții primise în dar romanul polițist „Rămas bun pentru vecie”.
Atunci, în acel 4 martie însângerat au dispărut pentru totdeauna oameni importanți, scriitori, critici literari, poeți: A.E Baconski, Mihail Petroveanu, Corneliu M. Popescu, Al. Ivasiuc, Mihai Gafița, Savin Bratu, Veronica Porumbacu, Daniela Caurea, cântareața Doina Badea, actorii Toma Caragiu și Eliza Petrachescu, regizorul Alexandru Bocanet, soprana Mihaela Mărăcineanu, interpreta de muzică populară Filofteia Lăcătușu și alte nume mai mult sau mai puțin cunoscute, intelectuali, muncitori, studenți, militari. Pe toți i-a îmbrățișat pământul.Toți au plecat spre alte zări...
Se mai spune că în ziua aceea pe pământuri se plimbau nestingheriți șerpi și sopârle, iar seara era lună plină... și apoi... n-a mai fost decât un mare... GOL.
A fost odată 4 martie 1977. A fost, a fost... sau s-a uitat?
În cadrul orei de consiliere și orientare, elevii clasei a VIII-a de la Școala cu clasele I-VIII din Drăgești au comemorat, sub îndrumarea doamnei diriginte Adina Goman, această zi dureroasă pentru noi, românii, ținând și un moment de reculegere pentru cei plecați în eternitate. Fie-le amintirea binecuvântată și odihna veșnică! (Adina Goman)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: A fost odată 4 martie...

Trimite email
sâmbătă, 6 decembrie 2025, 08:17:14 Ora standard a Europei de Est