Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

A fost odată 4 martie...

„Dulce și amar” - un film care nu s-a mai sfârșit

A fost odată 4 martie...

A fost o zi ca oricare alta. Banală. A fost o seară cu lună plină, cu oameni care și-au văzut de programul lor obișnuit. La televizor rula un film bulgăresc „Dulce și amar”. Un film care nu s-a mai sfârșit niciodată.

Amintirile revin cu nostalgie, dar și cu groază. Fiecare își spune propria poveste. Dar nimic nu prevestea ce avea să vină... un mare cutremur. Cel mai mare din istoria acestei nații greu încercate și ne-am dori, dacă se poate, să fie și ultimul.
La ora 21,22, ora României, capitala țării, Bucureștiul, și județele din vecinătatea sa s-au cutremurat preț de aproape un minut. A fost suficient ca oameni și clădiri emblematice (Blocul Continental-Colonadelor, Blocul Scala, Blocul Casata, Blocul Nestor etc) să devină amintire. O amintire dureroasa, veșnic întipărită în memoria celor care au supraviețuit, chiar și după 35 de ani. Au trăit clipe de cosmar. Cerul s-a rupt în două, adâncurile s-au deschis îmbrățișându-i pe cei cărora le fusese scris să treacă „dincolo”. Atunci au dispărut pentru vecie sub grămezile de moloz familii întregi și pentru moment lumea s-a schimbat, căpătând fața morții care stăpânea pretutindeni.
Un supraviețuitor al „marelui cutremur”, Xavier Drăgoescu, fiu de medici care pe atunci avea doar 5 ani, acum este un bărbat în puterea vârstei, spune că a renăscut printre moloz și cadavre. Dar tot atunci și-a văzut pentru ultima oară mama. Și-o amintește bine. Era frumoasă, cu părul negru. Mersese la bucătărie să-i încălzească lapte. Câtă durere! Apoi au căzut toți în gol de la etajul 8. Își amintește că în fața blocului se juca deseori cu fiul cel mare al cântăreței Doina Badea. Doar că jocul dispăruse. La fel și Bogdan, fiul Doinei, împreună cu întreaga familie... Deziluzii, vise spulberate prea devreme, oameni fără un dram de noroc. Pe toate le-a îngropat puternicul seism din seara zilei de 4 martie 1977, având o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter.
O altă supraviețuitoare își amintește că un coleg fusese îngropat sub molozul blocului Scala, deși cu o zi înainte își sărbătorise ziua de naștere și ca o ironie a sorții primise în dar romanul polițist „Rămas bun pentru vecie”.
Atunci, în acel 4 martie însângerat au dispărut pentru totdeauna oameni importanți, scriitori, critici literari, poeți: A.E Baconski, Mihail Petroveanu, Corneliu M. Popescu, Al. Ivasiuc, Mihai Gafița, Savin Bratu, Veronica Porumbacu, Daniela Caurea, cântareața Doina Badea, actorii Toma Caragiu și Eliza Petrachescu, regizorul Alexandru Bocanet, soprana Mihaela Mărăcineanu, interpreta de muzică populară Filofteia Lăcătușu și alte nume mai mult sau mai puțin cunoscute, intelectuali, muncitori, studenți, militari. Pe toți i-a îmbrățișat pământul.Toți au plecat spre alte zări...
Se mai spune că în ziua aceea pe pământuri se plimbau nestingheriți șerpi și sopârle, iar seara era lună plină... și apoi... n-a mai fost decât un mare... GOL.
A fost odată 4 martie 1977. A fost, a fost... sau s-a uitat?
În cadrul orei de consiliere și orientare, elevii clasei a VIII-a de la Școala cu clasele I-VIII din Drăgești au comemorat, sub îndrumarea doamnei diriginte Adina Goman, această zi dureroasă pentru noi, românii, ținând și un moment de reculegere pentru cei plecați în eternitate. Fie-le amintirea binecuvântată și odihna veșnică! (Adina Goman)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: A fost odată 4 martie...

Trimite email
joi, 5 februarie 2026 la 07:48:53 Ora standard a Europei de Est