Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Lupișorii clasei I A în acțiune

În și de Ziua Mondială a Cercetășiei

Lupișorii clasei I A în acțiune

Ziua mohorâtă și ploaia mocănească nu i-au dezarmat, joi, 22 februarie, pe lupișorii clasei I A de la Liceul Pedagogic „Iosif Vulcan” din Oradea, care au sărbătorit într-un mod aparte Ziua Mondială a Cercetășiei, alături de colegi mai mari de organizație. Organizați pe grupe și pe ateliere de lucru, ei au participat la o serie de probe de concurs, alături de colegii lor mai mari de organizație, sub bagheta dnei învățătoare (instit. Maria Donca) și a celorlalți lideri ai organizației (Tomina Săveanu, Bogdan Pater, Camelia Lolea, Ioana Lechintan și Suhanea Adrian).

 


„Șarpele fără cap”

Jocurile-concurs s-au desfășurat pe patru ateliere, în locuri diferite (în sala de sport, în sala de clasă, pe hol și în curte). Toate, însă, au avut, în centrul atenției, activități scout de formare a spiritului de echipă, încredere reciprocă și competiție.
"Gașca" este un joc de competiție între două echipe în care membrii echipajelor trebuie să ajungă pe rând la eșarfa aflată la mijlocul distanței; "Istoric scout" presupune elaborarea de răspunsuri corecte la cât mai multe întrebări referitoare la mișcarea scout; "Firul electric" îi pune pe concurenți în situația de a coopera și a găsi soluții de schimbare a locurilor stând tot timpul cu picioarele pe sfoară, fără a călca în afară sau, într-o altă variantă, ei trebuie să treacă peste firul „electric” așezat la o anumită înălțime, fără să-l atingă; "Șarpele fără cap" urmărește să le dezvolte încrederea reciprocă. Fiecare din cele două echipe constituie câte un lanț uman în care toți membrii sunt legați la ochi cu excepția ultimului. Fiecare "șarpe" are de parcurs un anumit traseu, ghidat (călăuzit) de singurul membru al echipajului care nu a fost legat la ochi.
Astfel au sărbătorit, joi, 22 februarie, lupișorii (clasei I A) Ziua Mondială a Cercetășiei, printr-o activitate distractivă, alături de colegii lor de organizație (cinci temerari - copii din clasele V-VIII, și trei exploratori - tineri liceeni).
La final, au apărut și părinții, care au asistat la momentul festiv... cu tortul pe masă.

Dimensiunea internațională a zilei de 22 februarie

Într-o asemenea zi (de 22 februarie), 38 de milioane de tineri din lumea întreagă celebrează împlinirea a 150 de ani de la nașterea Lordului Baden-Powell, fondatorul celei mai mari mișcări de tineret din istorie: Mișcarea Scout și Mișcarea Ghidelor.
Organizația Națională “Cercetașii României” se alătură cercetașilor de pretutindeni pentru a sărbători ziua de naștere a părintelui cercetașilor, cel care a introdus acum o sută de ani un nou tip de educație și chiar un nou mod de viață pentru tineri: cercetășia, îndemnându-i să trăiască în așa fel încât să lase lumea puțin mai bună decât au găsit-o. Memoria Lordului Baden-Powell este vie în inima celor care îi urmează și astăzi viziunea. Sistemul de educație pe care l-a lansat și consolidat toată viața funcționează și acum, găsindu-și ecou în sufletul a zeci de milioane de tineri din toată lumea. „Ne propunem să le oferim cât mai multor tineri șansa de a experimenta lucruri inedite, indiferent de vârstă și de contextul lor social, să îi ajutăm să descopere valori ca: echilibrul, spiritul comunitar și cel de într-ajutorare și să fie mulțumiți și mândri de existența lor”, spunea Bianca Neșiu-Bedreg, responsabil Programe ONCR.
Cu ocazia Zilei mondiale, ONCR a organizat o serie de activități, în București și în țară (la Cluj-Napoca, Călimănești-Cozia, Târgu Jiu...).
Misiunea cercetășiei în societatea românească este de a contribui la educarea tinerilor printr-un sistem de valori bazat pe o Promisiune și o Lege, de a ajuta la construirea unei lumi mai bune, în care oamenii sunt împliniți ca indivizi, jucând un rol constructiv în societate.

Organizația Națională “Cercetașii României”

Organizația Națională “Cercetașii României” (www.scout.ro www.scouting2007.ro), prescurtat ONCR, reînființată în 1990, este cea mai mare mișcare de tineret din România, cu circa 2500 de membri în peste 65 de centre locale (filiale) răspândite în toată țara. Fiecare din aceste centre își planifică propria activitate în funcție de specificul local și în funcție de interesele și aptitudinile membrilor săi, se integrează în comunitatea locală și încearcă să-i ajute pe membrii săi să devină cetățeni responsabili ai comunităților în care trăiesc. Organizația națională este, de asemenea, integrată în cercetășia mondială prin apartenența sa ca membru cu drepturi depline al Organizației Mondiale a Mișcării Scout (www.scout.org) care numără în prezent în jur de 30.000.000 membri activi în 216 țări și teritorii.

Adrian & Ovidiu

 

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 12:58:00 Ora standard a Europei de Est