Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Protestăm public împotriva exploatării Roșia Montană Gold Corporation de la Roșia Montană”

Declarație de protest

„Protestăm public împotriva exploatării Roșia Montană Gold Corporation de la Roșia Montană”

Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea, consideră total inoportună implementarea proiectului Roșia Montană Gold Corporation de exploatare a aurului din zona Roșia Montană.

Ne alăturăm obiecțiilor ridicate de Academia Română, Academia de Studii Economice, Ad Astra, etc la acest proiect și subliniem faptul că riscurile exploatării miniere cu cianuri nu justifică beneficiile pe termen scurt. Nu vedem nicio condiție economică necesară care să justifice vreun rabat de la considerentele de mediu sau acceptarea oricăror riscuri privind sănătatea oamenilor și animalelor. Protestăm public împotriva exploatării Roșia Montană Gold Corporation de la Roșia Montană și îndemnăm clasa politică și societatea civilă la responsabilitate.
MANIFEST pentru PROTECÞIA MEDIULUI la ROȘIA MONTANĂ
Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea își manifestă public opoziția față de proiectul de exploatare a aurului din zona Roșia Montană de către S.C. Roșia Montană Gold Corporation.
Considerăm că, pe lângă plasarea pe o poziție net dezavantajoasă din punct de vedere economic pentru Statul Român, raportul beneficii/riscuri nu justifică aprobarea și demararea acestui proiect. Pentru fundamentarea poziției departamentului nostru, supunem atenției publice următoarele argumente.
- problemele create de iazul de decantare. Iazul de decantare urmează a fi construit în spatele unui baraj de piatră. Acesta prezintă riscuri suplimentare pentru mediu, deoarece o eventuală fisurare sau deteriorare a sa ar putea conduce la o catastrofă ecologică. Reamintim dezastrul ecologic fără precedent provocat de scurgerea de cianuri la Baia Mare în anul 2000. În cazul Roºia Montanã o eventualã contaminare masivă cu cianură a râurilor din zonă ar fi chiar mai distructivă decât în cazul Baia Mare deoarece ar duce la distrugerea faunei și florei din pitorescul bazin al Arieșului, ulterior afectând bazinul Mureșului, al Tisei și în final al Dunării. Ca urmare a pericolului reprezentat de exploatările cu cianură, Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție prin care recomandă Comisiei Europene interzicerea completă a mineritului cu cianuri în Uniunea Europeană.
- gestionarea deșeurilor din iazul de decantare. Directiva europeană privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități extractive (2006/21/EC), prin articolul 13(6) cere reducerea concentrației de cianuri disociabile slab acide (weak acid dissociable cyanide) din iaz la valorile cele mai joase posibile, folosind cele mai performante tehnologii disponibile. La toate exploatările demarate după 1 mai 2008, concentrația deșeurilor de tipul cianuri disociabile slab acide nu poate depăși valoarea de 10 ppm. Roșia Montană Gold Corporation nu a prezentat public documentația care să ateste îndeplinirea acestei cerințe a Directivei Europene privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități extractive (2006/21/EC). În urma procesului tehnologic vor fi solubilizate din minereu și alte metale nu numai aurul: fier, cupru, argint, cobalt, zinc etc. Aceste metale (ca atare sau sub forma ionilor corespunzători) vor fi de asemenea deversate în iazul de decantare conducând astfel la o poluare suplimentară a apei. În afară de poluarea cu cianură, există pericolul ca în cursul procesului tehnologic să aibă loc scurgeri accidentale de ape reziduale acide.
- contaminarea apelor subterane. Cianurile și alte substanțe toxice ce rezultă în urma exploatărilor miniere pe baza lor fac obiectul reglementării prin Groundwater Directive (80/68/EEC) până în 2013, când prevederile acesteia sunt înlocuite cu cele ale Water Framework Directive (2000/60/EC). În ambele directive europene se cer măsuri de monitorizare, planificare și intervenție care să prevină deteriorarea calității apelor subterane prin scurgeri de cianuri care ar putea avea loc în orice moment al exploatării sau în viitor, odată cu sistarea acesteia. Proiectul Roșia Montană Gold Corporation de la Roșia Montană implică cantități mari de cianuri, dar ignoră impermeabilizarea iazului de decantare, după cum arată chiar documentația supusă dezbaterii publice de Roșia Montană Gold Corporation. Situarea iazului de decantare în apropierea orașului Abrud face ca riscul contaminării apelor subterane cu cianuri, sulfuri, cupru, zinc, metale grele și alte produse toxice ale exploatării miniere să se traducă în creșterea semnificativă a riscului de contaminare a resurselor de apă ale acestui oraș cu grave consecințe socio-economice.
- contaminarea  aerului și compromiterea reabilitării mediului post-exploatare. Realizarea proiectului minier necesită despădurirea unor suprafețe pentru a asigura accesul la zona de exploatare a minereului. Din această cauză va crește vulnerabilitatea regiunii la fenomenele de tipul alunecărilor de teren, scurgerilor pe versanți și inundațiilor rapide, accentuând impactul poluării directe asupra mediului. Argumentul făcut public de Roșia Montană Gold Corporation că va contribui la plantarea cu arbori a unor suprafețe mai mari decât cele despădurite nu e de natură să mulțumească opinia publică: efectele despăduririlor pe versanții montani nu pot fi echilibrate prin plantarea de arbori în alte zone. În plus, efectele despăduririlor în apropierea exploatării miniere pot mări semnificativ riscurile poluării accidentale datorită inundațiilor rapide și a alunecărilor de teren. Haldele de steril rezultate în urma activităților miniere vor conține compuși ai sulfului care pot persista de la mai multe decenii până la intervale de timp de ordinul secolului. Pe de altă parte, în condiții de lipsă a precipitațiilor, haldele de steril vor provoca probleme calității aerului prin creșterea concentrațiilor de pulberi în atmosferă, probleme cu atât mai semnificative cu cât exploatarea este situată în imediata vecinătate a orașului Abrud.
- pericole pentru fauna zonei. Iazul de decantare a sterilului tratat cu cianură menționat în proiectul Roșia Montană Gold Corporation are așadar potențial mare de a afecta dezastruos fauna din zonă, în special păsările al căror acces la iaz nu poate fi limitat. Proiectul Roșia Montană Gold Corporation, reprezintă o amenințare directă la adresa speciilor de păsări din această arie protejată, încălcând directiva 2009/147/EC.
Director departament,
prof. univ. dr .ing. CORNEL DOMUÞA
P.S.Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Protestăm public împotriva exploatării Roșia Montană Gold Corporation de la Roșia Montană”.

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:33 Ora de vară a Europei de Est