Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Iarași Caragiale

Controverse

Iarași Caragiale

De la îngrijitorii ediției I. L. Caragiale Opere1 (Al. Rosetti, S. Cioculescu, L. Călin) știm că în ziarul „Viitorul” a fost dusă o campanie de presă împotriva scriitorului.

Amintim aici articolul „Caragiale destructorul” în care semnatarul lui se întreba de ce n-ar putea exista în Capitală două teatre și tot el răspundea: „Pentru că unul din acele teatre e ... național. Și d. Caragiale, se știe, a avut totdeauna oroare de tot ce e național”. Stupida învinuire, observă îngrijitorii ediției, reeditează acuzațiile din cuvântarea rostită la Academia Română de D.A. Sturdza, cu ocazia respingerii Teatrului de la premiere.
La mulți ani după rechizitoriul pe tema imoralității operei și a lipsei de patriotism a scriitorului, N. Davidescu îl numea pe Caragiale „ultimul ocupant fanariot”, învinuindu-l de „neaderență la spiritualitatea românească”.
În cartea sa „Viața lui I. L. Caragiale” S. Cioculescu observa că detractorilor le-au scăpat numeroase fragmente semnificative din opera lui Caragiale și afirma totodată că „înfățișarea sistematică a deficiențelor de ordin moral ale unei societăți are un efect pozitiv, împlinind nu numai o operă de ecarisaj, dar și de redresare etică”.
După cum se știe, Caragiale n-a făcut profesie publică de patriotism, dar, cu prilejul expulzării de către D. A. Sturdza (la cererea guvernului austro-ungar) a unor ziariști români din Ardeal, el a luat cuvântul la o manifestație studențească, spunând: „Românii subjugați ne sunt indispensabili ca aerul”. Vizita domnitorului A. I. Cuza la Școala primară din Ploiești, evocată în scrierea „Peste 50 de ani”, reprezintă, de asemenea, încrederea lui Caragiale în împlinirea idealului nostru național: „Așa entuziasm n-am văzut altul de-atunci și cred că numai o dată s-ar mai putea vedea: dar acea o dată, sunt prea bătrân ca s-o mai sper apuca...”
Momentul cel mai important al acțiunilor civice și patriotice ale lui Caragiale a fost prilejuit de evenimentele din primăvara anului 1907 când a trimis ziarului vienez „Die Zeit” întâia și cea mai importantă parte a broșurii „1907, din primăvară până-n toamnă”. „La celelalte fire ale legăturii de țară, care au țesut laolaltă patriotismul lui Caragiale, se adaugă... acela al limbii”. ( S. Cioculescu)
Unui participant la societatea „Românismul” Caragiale îi scria: „Trăiască frumoasa și cumintea limbă română! Fie păstrată cu sfințenie această scumpă Carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzare”.
Că în plămada sufletului său patriotismul ocupa un loc central, o dovedește și articolul lui G. Coșbuc „Amintiri despre Caragiale” publicat în revista „Flacăra”, pe coperta căreia articolul este anunțat cu titlul „Caragiale și Dido”, iar în interior cu titlul „Caragiale, Dido și Ardelenii”. Revista dădea și explicația: „Marele poet Coșbuc povestește cum Caragiale voia să scrie o piesă patriotică în jurul morții Didonei”. (apud G. Scridon)
Marele meșter, spunea O. Goga, atingea toată claviatura sufletului omenesc. Al. Serpens

Trimite email
vineri, 31 octombrie 2025, 09:08:16 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație BestMusic

Duminică, 23 noiembrie,
AZTECA - Lansare ,,ÎNGER & D3MON" la Quantic, București.
Deci: duminică, 23 noiembrie 2025, de la ora 19.00 - Înger și demon...