Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Iarași Caragiale

Controverse

Iarași Caragiale

De la îngrijitorii ediției I. L. Caragiale Opere1 (Al. Rosetti, S. Cioculescu, L. Călin) știm că în ziarul „Viitorul” a fost dusă o campanie de presă împotriva scriitorului.

Amintim aici articolul „Caragiale destructorul” în care semnatarul lui se întreba de ce n-ar putea exista în Capitală două teatre și tot el răspundea: „Pentru că unul din acele teatre e ... național. Și d. Caragiale, se știe, a avut totdeauna oroare de tot ce e național”. Stupida învinuire, observă îngrijitorii ediției, reeditează acuzațiile din cuvântarea rostită la Academia Română de D.A. Sturdza, cu ocazia respingerii Teatrului de la premiere.
La mulți ani după rechizitoriul pe tema imoralității operei și a lipsei de patriotism a scriitorului, N. Davidescu îl numea pe Caragiale „ultimul ocupant fanariot”, învinuindu-l de „neaderență la spiritualitatea românească”.
În cartea sa „Viața lui I. L. Caragiale” S. Cioculescu observa că detractorilor le-au scăpat numeroase fragmente semnificative din opera lui Caragiale și afirma totodată că „înfățișarea sistematică a deficiențelor de ordin moral ale unei societăți are un efect pozitiv, împlinind nu numai o operă de ecarisaj, dar și de redresare etică”.
După cum se știe, Caragiale n-a făcut profesie publică de patriotism, dar, cu prilejul expulzării de către D. A. Sturdza (la cererea guvernului austro-ungar) a unor ziariști români din Ardeal, el a luat cuvântul la o manifestație studențească, spunând: „Românii subjugați ne sunt indispensabili ca aerul”. Vizita domnitorului A. I. Cuza la Școala primară din Ploiești, evocată în scrierea „Peste 50 de ani”, reprezintă, de asemenea, încrederea lui Caragiale în împlinirea idealului nostru național: „Așa entuziasm n-am văzut altul de-atunci și cred că numai o dată s-ar mai putea vedea: dar acea o dată, sunt prea bătrân ca s-o mai sper apuca...”
Momentul cel mai important al acțiunilor civice și patriotice ale lui Caragiale a fost prilejuit de evenimentele din primăvara anului 1907 când a trimis ziarului vienez „Die Zeit” întâia și cea mai importantă parte a broșurii „1907, din primăvară până-n toamnă”. „La celelalte fire ale legăturii de țară, care au țesut laolaltă patriotismul lui Caragiale, se adaugă... acela al limbii”. ( S. Cioculescu)
Unui participant la societatea „Românismul” Caragiale îi scria: „Trăiască frumoasa și cumintea limbă română! Fie păstrată cu sfințenie această scumpă Carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzare”.
Că în plămada sufletului său patriotismul ocupa un loc central, o dovedește și articolul lui G. Coșbuc „Amintiri despre Caragiale” publicat în revista „Flacăra”, pe coperta căreia articolul este anunțat cu titlul „Caragiale și Dido”, iar în interior cu titlul „Caragiale, Dido și Ardelenii”. Revista dădea și explicația: „Marele poet Coșbuc povestește cum Caragiale voia să scrie o piesă patriotică în jurul morții Didonei”. (apud G. Scridon)
Marele meșter, spunea O. Goga, atingea toată claviatura sufletului omenesc. Al. Serpens

Trimite email
marți, 30 decembrie 2025 la 23:11:29 Ora standard a Europei de Est