Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Mai aproape de Rebreanu și Coșbuc

Pe valea Someșului,

Mai aproape de Rebreanu și Coșbuc

Pentru noi, elevii Școlii cu clasele I-VIII din Drăgești, dimineața zilei de 11 mai 2012 a fost modalitatea perfectă de a evada din cotidian și de a mai adăuga la șiragul de perle al amintirilor încă o perlă.

Și ca să nu fim singuri i-am ales pe câțiva dintre colegii noștri de la Școala cu clasele I-VIII din Hidișelu de Sus și Școala cu clasele I-VIII nr.16 din Oradea. Împreună am hoinărit puțin... cam două zile, însoțiți de soarele cald al lunii mai și mulțumind lui Dumnezeu pentru că ne-a oferit acest dar minunat.
 De dimineață am poposit la Ciucea, în marea de verdeață din fața domeniului Goga. Poetul „pătimirii noastre” ne-a „însoțit” în încăperile spațioase ale castelului, iar doamna Veturia „ne-a privit” cu ochi severi din tabloul lui Camil Ressu.
Înarmați cu multă răbdare am urcat dealul „Tăietura Turcului” din municipiul Cluj-Napoca, unde am vizitat cel mai mare Parc Etnografic din Transilvania, înființat de profesorul Romulus Vuia în anul 1929. Ne-am plimbat pe ulițele satului tradițional ca moșii și strămoșii nostri, intrând în gospodăriile țărănești din alte vremuri și familiarizându-ne cu obiectele de uz casnic utilizate în satele de altădată din Transilvania (Casa de olari din Leheceni și Piua cu ciocane de la Budureasa - Bihor, precum și Biserica din Petrindu, județul Sălaj).
Grădina botanică „Alexandru Borza” ne-a primit în parfumul florilor ce străjuiau aleile și în zumzetul gazelor trezite la viață. Am vizitat serele și ne-am răcorit cu sucuri și înghețată „Napoca”. După un drum lung am ajuns în orașul Bistrița; ne-am cazat la internatul C.T. Infoel, servind cina la restaurantul „Casa Bistrițeană”.
În zorii celei de-a doua dimineți am vizitat Turnul dogarilor din Bistrița, după care am pornit pe valea Sălăuței spre meleagurile lui Coșbuc și Rebreanu. Primul popas l-am făcut la Muzeul „Liviu Rebreanu” de la Prislop, unde am asistat la o adevărată lecție de literatură, presărată cu povești inedite despre marele scriitor. Cel mai mult ne-au emoționat cuvintele învățătorului Vasile Rebreanu spuse fiului său la plecarea acestuia spre București: „Dragă Liviuț, să-ți ajute Dumnezeu să ajungi cât Coșbuc de mare!” sau răspunsul bătrânei Rodovica, prototipul Anei Baciu din romanul „Ion”: „Mie mi-o plăcut ce-o scris domnișorul Liviu acolo. Numa un singur lucru, nu, că m-o spânzurat”. Am văzut expuse cărțile scrise de soția sa, Ștefania Rebreanu, „Cu soțul meu” și de fiica celor doi, Puia Florica Rebreanu – „Pământul bătătorit de părintele meu”. Fiica scriitorului a decedat în 1995 și din păcate nu are urmași. De la Prislop am ajuns la Coșbuc - localitatea natală a poetului național George Coșbuc. Cu emoție am pătruns în încăperile ce adăpostesc lucrurile care au aparținut poetului și familiei sale. Ne-a mișcat istoria tragică a fiului său, Alexandru, decedat în urma unui accident de automobil, în 26 august 1915, dar și faptul că poetul ar fi acceptat mai ușor moartea fiului său dacă acesta ar fi murit pentru eliberarea Ardealului său drag.
Pe drumul de la Prislop spre Coșbuc am cântat „La oglindă” și „Numai una”, melodii compuse pe versurile lui Coșbuc. După-masa am petrecut-o în orașul Jibou, la Grădina botanică „Vasile Fati”, la sere și acvariile de pești, în parcul japonez și rezervația de căprioare. Apoi ne-am hrănit spiritual la Mănăstirea „Sf. Treime” din localitatea Bic, aproape de Șimleu Silvaniei, popasuri cunoscute de noi încă de acum doi ani când am poposit aici pentru prima dată. Sfătuitoarea noastră a fost maica stareță care ne-a oferit multe sfaturi de care promitem să ținem cont.
Tarziu în noapte am ajuns acasă, incredibil de nerăbdători să dezvăluim micile noastre „comori”.
Excursia a fost organizată de prof. Bologan Elena de la Școala din Drăgești, în colaborare cu doamnele profesoare: Șipoș Petrina, Gulacsi Andreea, Goman Adina. Această călătorie a fost rodul unui parteneriat între școlile din Drăgești și Hidișelu de Sus. Pe parcursul călătoriei ne-au însoțit: prof. Șandra Florica, prof. Bala Adina, prof. Bocor Camelia (directorul Școlii din Hidișelu de Sus) și doamna Bologan Dana.
Tuturor le mulțumim. (Goman Adina &  Bologan Elena)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Mai aproape de Rebreanu și Coșbuc.
Trimite email
sâmbătă, 6 decembrie 2025, 08:13:23 Ora standard a Europei de Est