Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Despre strategia culturală a municipiului Oradea

Cu primarul Oradiei, dl ing. Ilie Bolojan și dl senator Cornel Popa


Despre strategia culturală a municipiului Oradea
Miercuri, 23 mai 2012, la sala „Arcadia” a Teatrului „Regina Maria”, a avut loc o întâlnire a directorilor (managerilor) de instituții culturale, cu primarul municipiului Oradea, dl ing. Ilie Bolojan, senatorul Cornel Popa, consilieri locali (județeni) ai comisiei de cultură și învățământ, personalități ale vieții culturale din Oradea, pe teme legate de strategia culturală a municipiului Oradea.

„Să dăm o motivație orădenilor să vină în centru”

Pentru început dl primar Ilie Bolojan s-a referit la „direcțiile (lucrurile) care cred că sunt valabile indiferent cine va fi primar. Cum să gestionăm banii pe care îi avem, ca orașul să fie guvernat.

Ca orașul să se dezvolte este nevoie ca economia să funcționeze. Motorul dezvoltării este creșterea economică”, a explicat dl primar.

O primă direcție este atragerea de companii mari în Oradea (pentru a genera cerere pe piața forței de muncă); cea de-a două este o infrastructură de bună calitate; 3.punerea în valoare a lucrurilor care deosebesc Oradea de celelalte orașe (clădirile cu patrimoniu, Cetatea Oradea); 4.dezvoltarea zonei centrale (renovarea fațadelor, refacerea rețelei de canalizare, extinderea suprafeței pietonale – „pentru a face centrul mai prietenos”), iar în respectivele spații se vor derula evenimente – „să dăm o motivație orădenilor să vină în centru”. Cât va fi vara de lungă, la sfârșit de săptămână, va trebui să avem parte de evenimente culturale de un înalt nivel în centrul orașului. „Va trebui să creăm și alte puncte de atracție pentru a veni în zona centrală. 5.Reabilitarea Palatului Vulturul Negru, inclusiv sălile de spectacole; 6.punerea în valoare a casei Darvaș, încă un punct de interes în zona Iosif Vulcan; așadar, oferirea de „ancore turistice” celor care vin în Oradea; 7.dl primar a focalizat apoi atenția generală asupra Cetății Oradea, cu lucrări în curs de 20 de milioane de euro, fonduri europene, din care consumate circa 6-7 milioane, la final vor mai rămâne de reabilitat zidurile exterioare; 8.s-a făcut apoi vorbire despre Sinagoga de pe Independenței (malul Crișului); 9.despre hărțile turistice care vor fi montate în zone. Pentru susținerea proiectelor și evenimentelor culturale, municipalitatea va aloca fonduri corespunzătoare. „Vom schimba sistemul de finanțare, alocând sume mai mari pentru susținerea evenimentelor culturale în stare să genereze mișcare, spectacole...” a mai spus dl primar.

Se vrea un oraș viu, manifestări care să aducă Oradea în față

Vorbitorii au abordat o paletă largă de aspecte, în general, fiecare și-a prezentat cu calm punctul de vedere, iar domnul primar și-a luat notițe, ca un „elev” cuminte și silitor. Au fost și cazuri în care unii s-au aprins, simțindu-se nedreptățiți (e cazul artiștilor profesioniști care nu au spații corespunzătoare de expunere și nici nu beneficiază de finanțare, precum amatorii). Doamna director Ligia Mirișan e de părere că ar trebui să existe întâlniri periodice ale reprezentaților instituțiilor pentru a se pune de acord și a concerta mai bine activitățile. Dl Radu Matei (directorul C.J.C.P.C.T. Bihor) a fost intrigat de faptul că organizatorii sebărilor Cetății Oradea nu consultă specialiștii Centrului care le-ar fi putut oferi informații prețioase și chiar artiști (și meșteri) locali și județeni, ca să nu se apeleze la meșteri populari din alte județe. S-au spus lucrurilor pe nume și în cazul unor primari care își angajează verișoara la bibliotecă, dar ea nici nu vine la serviciu. Tot măria sa primarul nu angajează director de cămin cultural pentru că nu are bani! Directorul Școlii de Arte „Francisc Hubic”, dl prof. Marian Boboia, ar dori ca artiștii săi să fie mai „exploatați”, mai prezenți pe scenele orădene, nefiind solicitați potrivit calităților și renumelui pe care și l-au câștigat. Din partea ONG-urilor a luat cuvântul Tiberiu Moraru, un sufletist de calibru și de bun-simț, care nu reproșează nimănui nimic, dar a ținut să semnaleze un fapt incredibil: datorită unui management județean prost, revista Familia Română a trebuit mutată la Baia Mare. Directorul Muzeului Þării Crișurilor, dl Aurel Chiriac, își susține cauza și pledează în continuare pentru spațiul de 15.000 mp; în cei 5.000 mp oferiți în Cetatea Oradea, abia dacă ar putea să-și amenajeze un depozit. Domnia sa atrage atenția că avem de a face cu patru muzee în unul singur (arte, etnografie, istorie și arheologie și științele naturii), cu 400.000 de piese și cu mobilier specific. Dl primar nu vede o soluție viabilă cum s-ar putea finanța (întreține) un asemenea colos. Directorul revistei „Familia”, domnul Ioan Moldovan, ar dori mai mulți bani pentru proiectele cu adevărat serioase, o jurizare profesionistă făcută de o „instanță moral-profesională” care să facă o ierarhizare pe criteriul calității și responsabilității. Scriitorul Ioan F. Pop e de părere să se revină la premiile de excelență sau cum se vor fi numind ele pentru stimularea valorilor (scriitorilor) pentru că altfel, peste 20-30 de ani nu vor mai exista scriitori în urbea noastră!

Oradea - oraș cultural european!

Dl prof. univ. dr. Ioan Horga a venit cu propunerea ca și Oradea să-și depună candidatura pentru oraș cultural european, pentru 2020, motivând și cum să o facă și de ce, alături de Cluj-Napoca, Timișoara și Iași... Doi ani ar avea acces la finanțări europene și la un buget național și s-ar putea și înfrăți cu un oraș din Serbia sau Irlanda. Distinsul profesor univ. dr. Viorel Faur a aruncat săgeți spre Universitate, încercând să le deschidă directorilor ochii spre a vedea o realitate pe care mulți o ignoră: la Universitate învață 22.000 de studenți, îndrumați de 1.000 de cadre didactice. În total fac 23 de mii de suflete, dintre care cu siguranță 10.000 sunt buni! E vorba despre un potențial demn de luat în seamă... Ovidiu DAN

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Despre strategia culturală a municipiului Oradea.