Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Instruirea diferențiată în cadrul sistemului Step by Step

La Școala cu clasele I-VIII „George Coșbuc” Oradea


Instruirea diferențiată în cadrul sistemului Step by Step
Dacă cei mai mulți dintre elevii școlilor orădene au avut bucuria să fie liberi în ziua cercurilor pedagogice (26 noiembrie 2007), la Școala cu clasele I-VIII „George Coșbuc”, elevii din clasele de Step by Step au participat la activități cu totul inedite, pe tema “Instruirii diferențiate” în funcție de: nivelurile de cunoaștere ale elevilor (clasele I și a II-a), de inteligențele multiple (clasa a III-a) și de stilurile de învățare (clasa a IV-a) – tema cercului.

La activitățile organizate la această școală au fost prezente toate învățătoarele din sistemul Step by Step din județul Bihor (de la Școala “G. Coșbuc”, Lic. Teologic Greco-Catolic, Șc. “A. Mureșanu” și Școala nr. 8 din Marghita).
Până la ora 10, învățătoarele școlii au susținut activitățile diferențiate cu copiii, după care elevii au fost luați în primire de părinți. Manifestările au continuat cu prezentarea teoretică (în power point) susținută de învățătoarele Liceului Teologic Greco-Catolic, urmată de activitatea pe grupe, în care teoria și practica au mers mână-n mână, tot în cadrul unor activități diferențiate în care a fost creat material didactic atractiv (fiecare echipă realizând câte un poster).
Inteligențele multiple
În demersul său educațional, datoria fiecărui dascăl este de a folosi acele strategii didactice prin care se poate trezi curiozitatea, interesul elevilor pentru cunoaștere, prin recunoașterea valorii fiecărui individ.
Învățătoarele clasei a III-a, Ioana Cherechianu și Silvana Bistriceanu au lucrat diferențiat, atât la întâlnirea de dimineață (mesajul zilei), cât și la activitatea pe centre. Inițial, li s-a aplicat copiilor Inventarul Inteligențelor Multiple, dar și un chestionar adaptat pentru copii, în vederea stabilirii profilului de inteligență. Pe baza scorurilor obținute după interpretarea chestionarelor dar și a observațiilor sistematice, cele două învățătoare au împărțit copiii în funcție de tipul de inteligență. S-au constituit astfel opt grupe de copii, în funcție de cele opt tipuri de inteligență după Howard Gardner (lingvistică, logico-matematică, vizual-spațială, corporal-kinestezică, muzicală, interpersonală, intrapersonală și naturalistă).
În întreaga activitate, un loc important l-au ocupat științele naturii.
În întâlnirea de dimineață, copiii au avut parte de un mesaj deosebit care i-a purtat prin regatul fructelor și legumelor, având diverse sarcini de lucru: lecturarea unor curiozități despre plante carnivore și redarea informațiilor aflate (inteligență lingvistică), realizarea unui joc de rol între o insectă și o plantă carnivoră (inteligență interpersonală), enumerarea motivelor pentru care un copil și-ar dori sau nu să fie: un trandafir, un palmier, o ceapă sau o căpșună (inteligență intrapersonală), elaborarea unui plan de îngrijire a unei flori din clasă - Crăciunița (inteligență naturalistă), măsurarea lungimii rădăcinii, tulpinii, frunzei și stabilirea numărului de flori și frunze ale mușcatei din clasă și înregistrarea datelor într-un tabel (inteligență logico-matematică), asamblarea pe un carton a părților componente ale unei pătlăgele roșii (inteligență vizual-spațială), adaptarea unor melodii cunoscute de copii pe versurile anumitor ghicitori despre plante (inteligență muzicală), realizarea unor mișcări de dans potrivite melodiei pentru ghicitori (inteligență corporal-kinestezică).
A urmat munca la centre unde copiii au fost împărțiți în cinci grupe: matematică, consiliere și orientare profesională, științe, abilități practice și educație olimpică. În cadrul fiecărui centru de activitate, elevii aveau de realizat atât sarcini identice, cât și diferite, în funcție de tipul de inteligență predominant.
La matematică, elevii au rezolvat o fișă de lucru cu exerciții și probleme ale căror rezultate au fost verificate diferențiat: cu ajutorul unei poezii (inteligență lingvistică), al unui grafic (inteligență matematică) sau cu ajutorul unui desen
(inteligență vizuală).
La consiliere, elevii au comunicat verbal și nonverbal astfel: cei cu inteligență predominant kinestezică și-au transmis mesaje utilizând limbajul mimico-gestual, cei cu inteligență interpersonală au făcut pantomimă, iar cei cu inteligență intrapersonală au avut de recunoscut expresia fețelor din pictogramelor date.
La științe, lingviștii au citit pe roluri un dialog între doi copii despre dezvoltarea plantelor, iar naturaliștii au completat fișe de lucru pe această temă. Cu toții s-au verificat cu ajutorul calculatorului, urmărind slide-urile din prezentarea power point.

În cadrul centrului de educație olimpică, elevii au conceput un scurt program asemănător celui de desfășurare al Jocurilor Olimpice din antichitate în care “lingviștii” erau solii care lansau invitații pentru înscrierea la olimpiade, “muzicienii” cântau “Imnul Jocurilor Olimpice” (compus de elevii clasei a III-a) iar cei cu o bună orientare spațială reconstituiau harta Olimpiei atașând elementelor grafice corespunzătoare clădirilor și imaginile ruinelor.

Centrul adevăraților artiști s-a precocupat de modul în care fructele și legumele pot fi însuflețite. Unii elevi au conturat și decupat fructele și legumele (inteligența kinestezică), alții le-au personificat (inteligența vizual-spațială), iar în final, cei cu inteligență interpersonală au realizat un dialog umoristic între fructe pe de o parte și legume pe de altă parte.

Concluzionând, putem spune că Teoria Inteligențelor Multiple nu schimbă ceea ce avem de predat, ne ajută doar să ne adaptăm modul de lucru cu elevii, ne ajută să înțelegem faptul că elevii pot fi deștepți în diferite feluri și ne instrumentează în a-i ajuta să evolueze în mod personal.

Trebuie să fim convinși de faptul că fiecare copil este capabil să se dezvolte la maximum de capacitate în conformitate cu potențialul propriu. (Ioana CHERECHIANU)