Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Oradea ocupă locul al 3-lea

În competiția națională de dezvoltare urbană Orașul20.20, organizată de Siemens

Oradea ocupă locul al 3-lea

„Oradea, capitala verde, sufletul verde”, este filmul care a impresionat juriul!

București, 9 iulie 2012 - Competiția de dezvoltare urbană Orașul20.20, organizată de Siemens, a atras până la ora actuală 61 de înscrieri valide, reprezentând filme care prezintă cele mai importante zone din orașele românești și idei pentru dezvoltarea lor în viitor.
Desfășurat în perioada 1 – 31 mai 2012 pe platforma 220.ro, concursul Orașul20.20 i-a încurajat pe tineri să identifice sufletele orașelor lor, acele zone cu un rol social important, care au capacitatea de a stimula vitalitatea urbană. Viziunea proiectului este că dezvoltarea sustenabilă a orașelor este cheia prin care acestea își pot seduce locuitorii.
Juriul, format din Cristian Secoșan, CEO Siemens SRL,  Joachim Wiesner – CFO Siemens SRL,  Tiberiu Florescu – decanul Facultății de Urbanism București și Costas Ivanov – regizor film, a evaluat înscrierile după următoarele criterii: artistice (poveste, scenariu, interpretare),  cât de bine reflectă filmul tema competiției, prezentarea orașului, creativitatea soluției propuse, viziunea asupra dezvoltării urbane și implicare online (comentarii și like-uri obținute).
„Brașovul își recapătă aripile” este filmul care a reușit să câștige locul 1 în cadrul competiției Orașul20.20. Filmul prezintă povestea Turnului și Hangarului fostei fabrici de avioane IAR Brașov și viziunea de a transforma acest loc într-un Muzeu al Aviației, cu panouri solare integrate în acoperișul hangarului și un parc aviatic în jurul complexului muzeal.
Locul 2 a fost acordat clipului „București – superstarul eco al Europei”, o viziune integrată asupra modului în care tehnologiile și soluțiile verzi de dezvoltare urbană pot îmbunătăți calitatea vieții în capitală. Pe locul al 3-lea se află filmulețul „Oradea, capitala verde, sufletul verde”, ce prezintă importanța zonelor verzi pentru orădeni și pașii ce ar trebui urmați pentru păstrarea lor.
Filmul „Parcul RFN, un loc demn în Orașul 2020” a fost premiat cu mențiune și prezintă povestea celui mai modern parc din Baia Mare și modul în care acesta s-ar putea dezvolta sustenabil în viitor. „Lacustru”, cea de-a doua mențiune din concurs, propune exploatarea Spaiului Dâmboviței și dezvoltarea unui centru cultural pentru tineri, un loc liniștit departe de zgomotul și agitația orașului.
Orașul cel mai bine reprezentat în competiție a fost București, care a adunat 17 filme înscrise. Moara lui Assan, Centrul Vechi, Parcul Izvor, Gara de Nord sunt doar câteva dintre zonele din capitală unde tinerii ar vrea să vadă schimbări în viitor.
Cluj-Napoca este reprezentat de șase filme, care scot în evidență rolul unor zone precum: Hotelul Continental (fostul New York), parcul Cetățuia sau Strada Napoca numărul 1, fostul sediu al revistei culturale „Gândirea”. Cele patru filme din Constanța prezintă Cazinoul sau Piața Ovidiu ca suflete rămase în paragină ale orașului de la malul mării, în timp ce Iași scoate în evidență poveștile unor zone precum: Parcul Copou, Galeriile Ștefan cel Mare sau Piața Unirii.
Alte orașe înscrise în concurs sunt: Timișoara, Oradea, Baia Mare, Miercurea Ciuc, Dej, Tulcea, Brașov, Sibiu, Ploiești, Pitești, Botoșani, Turnu Severin, Galați, Beclean, Râmnicu Vâlcea și Piatra Neamț. Doi studenți români au înscris chiar povestea unor orașe din Polonia (Wroclaw) sau Franța (Limoges).
Proiectul Orasul20.20 a plecat de la problema migrației masive a tinerilor dintr-un oraș în altul. În condițiile în care aceștia sunt nemulțumiți de nivelul de trai oferit de orașele de provincie, migrează spre orașe mari, care le oferă mai multe oportunități de dezvoltare personală și de petrecere a timpului liber. De aceea, pe termen lung, dezvoltarea orașelor mari ar trebui să ia în calcul aceste valuri de migrație, în timp ce orașele mici trebuie să găsească soluții pentru a-și crește atractivitatea în ochii tinerilor. (Anda Copăceanu)
Urmăriți aici filmul despre Oradea: http://www.220.ro/concurs/Oradea-Capitala-Verde-Sufletul-Verde-Al-Orasului/cMBFXvgXGS/
Toate filmele premiate:
Locul I http://www.220.ro/concurs/Brasovul-Isi-Recapata-Aripile/HBLJFJgCT1/
Locul al 2-leahttp://www.220.ro/concurs/Bucuresti-Superstarul-Eco-Al-Europei/9VdwFO5J2A/
Mențiune 1 http://www.220.ro/concurs/Parcul-RFN-Un-Loc-Demn-In-Orasul-2020/XFcvHvwoiD/
Mențiune 2 http://www.220.ro/concurs/Bucuresti-20-20-Lacustru/1A6yOkVVYr/

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 06:48:44 Ora standard a Europei de Est