Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Trei zile de târg și festival la Oradea

În perioada 20-22 iulie, în Parcul „Nicolae Bălcescu”

Trei zile de târg și festival la Oradea

Vineri, sâmbătă și duminică (20-22 iulie 2012), orădenii au fost cei mai răsfățați dintre bihoreni, având posibilitatea de a se delecta în Parcul „Nicolae Bălcescu” la cea de-a XIX-a ediție a Târgului meșterilor populari și cea de-a II-a ediție a Festivalului internațional de folclor.

Târgul a fost organizat de Complexul „Muzeul Þării Crișurilor”, Teatrul Regina Maria Oradea și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor, în parteneriat cu: Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, și în colaborare cu: Asociația „Prietenii Muzeului Þării Crișurilor”, Grupul Școlar „Ioan Bococi” Oradea și Colegiul Național „Iosif Vulcan” Oradea.
„Această datorie îi înnobilează”
La deschiderea oficială au onorat președintele Consiliului Județean Bihor, dl Cornel Popa, viceprimarul Mircea Mălan și directorul Muzeului Þării Crișurilor, dl Aurel Chiriac.
Dl președinte Cornel Popa a mulțumit deopotrivă invitaților și participanților la cele două manifestări, organizatorilor, dar și orădenilor prezenți la evenimente, convins fiind că fiecare va încerca să-și reprezinte cu cinste zona. „Știu foarte bine că este o datorie a tuturor de a-și reprezenta zonele. Știu foarte bine că această datorie îi înnobilează. Știu foarte bine că noi apreciem cu atât mai mult cu cât prin prezența lor ridică interesul acestui festival internațional de folclor de la Oradea...”
„Meșteșugurile populare și folclorul popular autentic fac parte din tradiția noastră culturală. Sunt manifestări culturale care ne ajută să ne cunoaștem și să ne păstrăm propria identitate. Sub acest aspect organizarea Târgului meșterilor populari și a Festivalului internațional de folclor la Oradea este un eveniment cultural important care va contribui în bună măsură la definirea orașului nostru ca spațiu cultural vestit... În calitate de viceprimar al municipiului Oradea îmi exprim întreaga prețuire și sprijinul total pentru orice proiect, cultural sau nu, care este de natură a contribui la îmbunătățirea vieții oamenilor care locuiesc în acest oraș”, a adăugat dl viceprimar Mircea Mălan.
„Meșterii populari... vin să cinstească Oradea”
După intervenția coordonatorului principal al festivalului, dl Leontin Ciucur (care și-a văzut visul cu ochii) și  directorul Aurel Chiriac s-a arătat încântat de festivalul internațional de folclor.
„Vreau să vă spun că de 19 ani visez ca alături de târgul meșterilor populari să existe un festival de folclor de înaltă ținută. Iată că începând de astăzi, visul acesta se împlinește. Eu, sigur, sunt fericit, dar mai mult decât atât sunt fericit pentru că iată, timp de 19 ani, meșterii populari pe care îi vedeți înșirați pe alee vin să cinstească Oradea. Suntem onorați pentru prezența lor... Sunt 120 de meșteri din România, din toate zonele etnografice importante și meșteri din Ungaria. Ați văzut diversitate de produse; calitate există. Noi vă așteptăm cu drag și la târg și la festival, firesc. Târgul începe dimineața și este încununat de festival seara, după-masa...”
Dacă vineri, ne-am delectat urmărindu-i pe artiști, începând cu parada care a avut loc timp de două ore pe principalele artere ale municipiului, pornită din Rogerius, centru (pe Republicii, zona pietonală )și până în parc, unde am fost cadorisiți cu un regalul de mai bine de două ore, duminică am revenit să ne întâlnim cu meșterii populari. Pe cei mai mulți îi revedem cu fiecare nouă ediție, alții au venit pentru prima oară. I-am revăzut pe Nedea Petru din Obârșia (Hunedoara), nelipsit de la târgul nostru, la fel și Pop Gheorghe din Desești (Maramureș). Câra Ionel (din Avram Iancu – Alba) ne-a „descoperit” anul trecut. El face butoaie pentru vin și butoiașe pentru țuică, de la vârsta de 14 ani. „La 14 ani am intrat în branșă cu cinci butoiașe făcute de mine de la A la Z(et). Asta-i meseria care îmi place! Și acum am 48 de ani. În timpul liber merg la pescuit...” Mateș Ioan și Elena vin la Oradea de patru ani. Ei aduc oale și căni din lut de Târnăvița (Arad), dar și fluiere din soc, prun și tufă de alun. Betea Miron (din Dobroț - Hunedoara) e prezent pentru a 10-a oară la târgul de la Oradea, cu oale din lut, ulcioare, oale cu capac pentru friptură... Roman Floare, din Baia Mare, e pentru prima oară prezentă la Oradea, cu artă populară din Maramureș.  
Linguri „istorice” făurite de dl Copil Dumitru
Anul acesta, Palatul Copiilor și Elevilor din Oradea a fost reprezentat la târg de doi elevi ai maestrului Costea Gheorghe, Andrada Chiș (care de trei ani frecventează cercul de pictură pe sticlă – icoane) și de Ionuț Murg (care se îndeletnicește cu pictatul icoanelor de cinci ani). Alături de ei era George Praja, prietenul lui Ionuț; maestrul lipsea la ora vizitei noastre, ieșise prin târg. Nadu Antoneta a venit la târg tocmai de la Dunăre, din Bechet (Dolj), aducând covoare și carpete oltenești cu care se mândrește. Alături, Sebastian ne-a recunoscut și ne-a întins o mână zâmbind. „V-am citit și am văzut pozele pe care ni le-ați făcut. Soția Mariana e acum acasă. Așteptăm un copil. Anul viitor poate vă aducem la târg și un fecior sau o fată, Doamne ajută!” Sebastian și Nicolae Muntean (fiu și tată) sunt din Cugir (Alba); ei aduc la târg icoane pe sticlă, obiecte de cult bisericesc. La standul de alături, (re)citim motoul: „Așa cum rodesc semințele în pământ, așa poate rodi și viața dumneavoastră!” Un copil de grădiniță (Luca) tocmai a ales o sticluță cu sporul casei și rodul pământului. O altă fetiță era atrasă de potcoava purtătoare de noroc. Ema îi sorbea din ochi. Ema este fiica dlui Dumitru Copil din Timișoara - abonații târgului nostru. La standul dlui Dumitru poți admira și cumpăra linguri sculptate. „Vedeți aici sus, începând din dreapta, linguri „istorice”, cu Decebal și Vlad Þepeș, iar aici, țărăncuța!” Bokos Ladislau (din Oradea) tocmai cânta la vioară, iar polițiștii îl ascultau cu încântare. Vioara plângea în mâinile lutierului. Pentru că Ladislau le și făurește, de 35 de ani. Are și viori obișnuite, dar și viori cu goarnă, dar dumnealui le spune instrumente cu coarde și arcuș pentru că astfel cuprinde întreaga familie de instrumente (vioară, violă, violoncel și contrabas). Ne-a explicat cu mândrie cum a descoperit mecanismul (inima) viorii cu goarnă... Cooperativa „Arta Crișana” e nelipsită de la târg, fiind reprezentată de doamna Viorica Indrei. „Avem și acum căutatele ii și costume populare, de diferite mărimi, păpuși folclorice și tapiserii...”
Ce lași în urmă?
 Pe directorul Palatului Copiilor din Târgu Jiu (sociologul și etnologul Pompiliu Ciolacu) l-am descoperit la standul cu icoane (din scoarță de plop) pictate și icoane de vatră. Tocmai îi explica unei doamne curioase ce sunt acelea icoane de vatră (din esență de fag). „Mai multe detalii am trecut în această carte a mea „Icoane de vatră în sudul Carpaților Meridionali”, scoasă în 2006. Acum lucrez la o alta despre mesajul crucilor. La noi se folosesc patru feluri de cruci: cruci de căpătâi, cruci de trecere, de pomenire și cruci de izvoare...” Intrând în vorbă, aflăm apoi despre „isprăvile” directorului: „În 2010, de Sf. Dumitru, la Măceșu (lângă Târgu Cărbunești), am inaugurat un muzeu unicat - Muzeul crucilor (cu 45 de cruci vechi cu picturi noi). Am mai înființat un muzeu - Muzeul costumului popular gorjenesc la Tismana (cu 80 de costume)...” Pe Frugyik Attila (din Oradea) l-am auzit cântând și nu prea puteam desluși la ce cântă. „După ce patru ani și jumătate am dansat, acum cânt la drâmbă. Eu sunt de profesie alpinist utilitar. Nu eu fac acest instrument din oțel, ci vecinul de peste drum (și ni-l arată pe Egyed Francisc din Finiș). Soția mea, Ida, se ocupă cu podoabe tradiționale din Bihor”. Ne apropiem de Francisc (din Finiș). Cânta la tulnic, apoi la un corn. „Eu le fac. Acest tulnic e din molid, buciumul, din arin, tobele, din butuc de lemn, coarnele sunt din corn de bivoliță. Am aici și o invenție de-a mea – patelina cu o coardă, fiindcă e din cutie de pateu.
Doamna profesor Aurelia  cântă la opt instrumente
Pe doamna profesor Aurelia Sicoie Lulușa (acum pensionară), am tot zărit-o încercând să cânte la diferite instrumente. Intrând în vorbă cu dumneaei, aflăm că știe să cânte la opt instrumente, dar cântă și vocal. Ne-a arătat un CD de la Hora TV („cu creații personale, de la tatăl meu, Romulus Sicoie din Sohodol – Alba”). A târguit un fluier (din lemn de prun) la care cântă, dar încearcă și un nai. Ar vrea să cânte și pe scenă, în cadrul festivalului de folclor; Anca Banda (prezentatoarea festivalului) o știe, dar nu o poate primi fără acordul coordonatorului. L-am contactat telefonic pe dl Leontin Ciucur (coordonatorul festivalului), dar nu o poate primi nefiind cuprinsă în program, iar abateri de la program nu se fac, întreg festivalul fiind înregistrat de TV Favorit...
Doamna Aurelia regretă, dar nu este supărată. Știe cum e printre profesioniști. „Și eu am cântat șase ani cu Filarmonica din Arad. 38 de ani am lucrat în învățământ, mai întâi ca învățătoare, apoi ca profesor de muzică la Șicula (Arad) – 28 de ani, trei la Ungra (Brașov). La Brașov am urmat Institutul de Etnografie și Folclor...”
Străbătând aleea de la un capăt la celălalt, am admirat exponatele, am mai intrat în vorbă cu meșterii pe care i-am cunoscut, dar și ei ne-au reținut; l-am reperat pe dl director Aurel Chiriac privind la cocoșul de pe farfuria de Horezu, iar dl Mathe Denes ne-a înmânat o carte de vizită, să-l căutăm dacă mai trecem din Corund (Harghita). Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Trei zile de târg și festival la Oradea.

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 12:00:18 Ora standard a Europei de Est