Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2022
Naveta profesorilor să poată fi decontată și prin biletele de transport, nu numai pe bază de abonament – solicitarea sindicatelor către ministrul Educației
...................................
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) solicită ministrului Educației, Ligia Deca, să modifice Hotărârea de guvern nr. 569/2015 privind decontarea navetei profesorilor astfel încât sumele plătite de aceștia, ca sa ajungă la școală, să poată fi decontate și pe bază de bilete de transport, nu doar cu abonamente lunare, potrivit unei adrese obținute de EduPedu.ro joi seara.
Federația sindicală a profesorilor susține că ,,Am fost sesizați de către organizațiile sindicale afiliate că numeroși operatori de transport auto nu emit abonamente pe anumite distanțe, ceea ce conduce la imposibilitatea personalului didactic – care se deplasează la și de la locul de muncă cu autoturismul proprietate personală, cu respectarea art. 7 alin. (6) din Norme – de a beneficia de decontarea acestor cheltuieli“.

,,S-a ajuns în această situație deoarece, în lipsa abonamentelor pe ruta respectivă/rute similare, emise de operatorii de transport, nu se poate stabili care este cuantumul sumei pentru care se pot depune bonurile de achiziție a carburantului, în vederea decontării și, deci, nu se decontează aceste cheltuieli”, potrivit adresei FSLI.

Cu alte cuvinte, conform normelor în vigoare, dacă pe ruta pe care profesorul vine și pleacă de la școală cu mașina personală, transportatorii publici nu emit abonamente, atunci profesorului nu i se pot deconta banii pe benzină/ motorină, pentru că nu se știe cât ar costa un abonament la autobuz pe distanța pe care o parcurge...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
1 noiembrie 2022

14 ani de digitalizare a educației în România
Unde suntem, ce e de făcut? (P)

Digitalizarea înseamnă, pentru profesorii și managerii școlilor, deschiderea de a învăța, de a accepta lucrurile noi și de a integra tehnologia în educație. Iar asta le poate aduce tuturor beneficii reale. Pentru noi, totul a început în 2008, în Iași. Adservio iniția la Liceul ,,Vasile Alecsandri” un proiect de digitalizare care anunța o mare transformare în educația din România. Deși tehnologia era revoluționară pentru țara noastră și nu numai, lucrurile au mers greu. Poate tocmai pentru că noutatea era prea mare.
Cu toate că beneficiile erau substanțiale în privința ușurării lucrului profesorilor, a debirocratizării, nouă ani mai târziu, doar 35 de școli adoptaseră digitalizarea. Abia pandemia a adus o schimbare serioasă. De voie, de nevoie, multe unități de învățământ au căutat în grabă o soluție digitală și lucrurile au avansat.
Cu toate acestea, în prezent, doar 10-15% din școlile românești au o soluție de digitalizare a activității lor, cu catalog electronic, statistici, rapoarte, comunicare integrată și celelalte instrumente avansate. De ce doar atât? Subfinanțare, neasumare a unei viziuni clare la nivel de minister, teamă de nou.

Accelerăm digitalizarea sau mai așteptăm?

România are șansa de a recupera mult din timpul pierdut. Prin promovarea intensivă, tot de către Adservio, a nevoii de digitalizare, Ministerul Educației a extins programul-pilot privind folosirea exclusivă a catalogului electronic. În consecință, 742 de școli elimină acum catalogul clasic, de carton...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 octombrie 2022
Programul Masa caldă
450 de școli ar putea organiza programul Masa caldă în acest an școlar, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență discutat astăzi (28 oct. 2022) în Guvern. Nu este acordat un buget suplimentar pentru 2022, ci doar pentru 2023 / Lista celor 350 de școli beneficiare încă nu este cunoscută.
………………………………
450 de școli ar putea să organizeze programul „Masa cadă” în anul școlar 2022-2023, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Până acum, a fost publicată în Monitorul Oficial doar lista celor 300 de școli și grădinițe beneficiare, deși autoritățile au anunțat de ceva vreme că vor fi incluse în program încă 50 de școli pe lângă cele 300. Proiectul citat modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022.
„(1) În anul şcolar 2022 – 2023, pe perioada desfăşurării cursurilor, preşcolarilor şi elevilor din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, prevede proiectul menționat anterior.
În descrierea situației actuale se arată că „deoarece sumele aprobate în anul 2022 pot asigura suportul alimentar pentru încă 100 de unități de învățământ preuniversitar, ceea ce ar corespunde unei măsuri suplimentare de sprijin pentru preșcolarii și elevii aflați în situația riscului de abandon școlar, este necesară majorarea numărului de unități de învățământ beneficiare de la 350 la 450 de unități”.

Primăria din Toboliu – oglinda gospodarilor din fruntea obștii

Proiecte transfrontaliere în derulare

Primăria din Toboliu – oglinda gospodarilor din fruntea obștii

Vineri (3 august 2012), la ora vizitei noastre la Primăria din Toboliu, primarul Pavel Maier era în concediu, iar vicele ieșise pe teren la Cheresig.

Ceilalți funcționari erau la datorie: dra Anamaria Albuț, inspector de mediu (și secretar, care arareori zâmbește), contabilul-șef, doamna Marioara Banfi, o „enciclopedie” locală, care povestește foarte frumos despre amintirile sale din copilărie legate de Turnul Ciung – „Don Juan-ul” din Cheresig,  Adrian Orban – inspector cadastru și Alexandru Crainic – inspector registrul agricol...
De la intrarea în curte, te întâmpină flori și iar flori..., care te avertizează că ai de a face cu gospodari vrednici în fruntea obștii. Primarul Pavel Maier și vicele Gheorghe Șinca sunt liberali, aflați la al doilea mandat în fruntea unei comune tinere cu 2.051 de locuitori, care s-a (re)înființat prin desprindere din comuna Girișu de Criș, potrivit Legii nr. 375/2007, publicate în Monitorul Oficial nr. 11 din 7 ianuarie 2008, așa după cum aveam să aflăm de la contabilul-șef, dna Marioara Banfi.
La alegerile pentru un nou mandat, cei doi gospodari din fruntea Primăriei Toboliu și-au propus continuarea unor proiecte realiste, unele aflate în derulare, cum este proiectul transfrontalier HURO/ 0802/004 Ungaria – România 2007-2013, UE Fondul European de Dezvoltare Regională, program de Cooperare Transfrontalieră pentru construirea drumului transfrontalier între Cheresig și Korosnagyharsany (localitate vecină din Ungaria), 2,5 km la Cheresig și 4,6 km în localitatea de peste graniță. Cei 2,5 km de la Cheresig arată ca oglinda, așteaptă doar covorul asfaltic. Un alt proiect transfrontalier are menirea de a scoate calea ferată „de pe linia moartă”. E vorba despre „Proiectul transfrontalier de cale ferată între Gyomaendrod (HU) și Oradea (RO), cu contribuția Uniunii Europene, din fonduri FEDR, 650.694,81 euro”. „În cadrul proiectelor derulate în Zona  Metropolitană, ne-am propus să introducem rețea de apă potabilă și canalizare în cele două localități ale comunei noastre, cu stație de epurare și fântâni forate. Ne-am mai propus apoi o grădiniță cu program prelungit și dotarea Căminului Cultural din Cheresig, renovat în acest an, cu acoperiș nou, geamuri și uși termopan, gresie, faianță, proaspăt zugrăvit, care arată impecabil! Un vis de ani, a cărui realizare depinde în mare măsură de partea ungară din Berekboszormeny, ar fi construirea unui pod peste Crișul Repede, foarte practic și util pentru cetățenii din Toboliu care au terenuri agricole  dincolo de Crișul Repede, iar ca să ajungă la ele, trebuie să ocolească circa 8-10 kilometri, fie pe podul din Cheresig, fie pe la Girișu de Criș, comuna limitrofă”.
Grădinița nu are aparate de joacă
În raidul pe care l-am făcut prin comună împreună cu dl viceprimar, am trecut în revistă școlile, grădinițele, frumosul Căminul Cultural din Cheresig, Farmacia și Cabinetul medical (al dnei doctor Ioana Tirla, medic generalist), terenul de fotbal pe care joacă Voința Cheresig, Monumentul eroilor din Cheresig, Turnul Ciung și fosta clădire a Poliției de Frontieră, care ... de muzeu nu e bună, dar este răvnită de unii întreprinzători pentru a-i da o destinație precisă și eficientă - Azil de bătrâni.
Grădinița (cu program normal) din Cheresig, situată în imediata apropiere a școlii, nu arată rău, dar este săracă în aparate de joacă, mai exact spus nu are nici cel mai mic și mai neînsemnat aparat de joacă, decât două cauciucuri îngropate pe jumătate în pământ. Poate se îndură vreo fundație sau un ONG să-și întoarcă fața către acești copii, cadorisindu-i cu niște aparate de joacă!
Turnul Ciung – în vizorul Muzeului Þării Crișurilor
Turnul Ciung, care datează de pe la 1.243, după cum susține domnul viceprimar Gheorghe Șinca, a fost construit cu scop de observare, iar
după secolul al XVIII-lea, turnul a căzut în mâinile turci, zidurile sale sunt foarte groase, de peste 2 m, construite din cărămizi cimentate cu un mortar aproape imposibil de spart pentru a dezlipi cărămizile. Turnul are șase laturi, dar nu e hexagon, cel puțin privit din interior. Domnul viceprimar susține că Turnul Ciung a fost luat recent în vizorul conducerii Muzeului Þării Crișurilor, care pregătește fonduri pentru amenajarea unui drum corespunzător până la obiectivul turistic. În spatele turului, la vreo 10-15 metri, e fâșia, frontiera cu Ungaria. După 1989, aici își dădeau întâlnire românii din Cheresig și Apateu (Ungaria), în cadrul unor reuniuni frățești de vecinătate. Cu bani nu foarte mulți, niște vajnici întreprinzători ar putea amenaja în zonă un punct de atracție turistică rarisim... Poate le dăm idei celor care se gândesc să investească în turism!
Bucureștiul nu dă dezlegare pentru clădirea Poliției de Frontieră
Nu departe de turn, Poliția de Frontieră își avea amplasată strategic o clădire cu toate anexele necesare, dar care după Revoluție și intrarea în U.E. a fost dezafectată, părăsită și prădată, dar nu de turci! A rămas clădirea principală, dar și ceva anexe, pivnița, o livadă minunată care îndulcește și acum călătorul în ciuda faptului că Fata Moșului nu mai trece de multă vreme să curețe cireșii, prunii și perii... Ei însă se încăpățânează să rodească în continuare, spre mirarea și bucuria trecătorilor. Apa forată de la sute de metri e încă limpede ca și cristalul deși unii nu o respectă, aruncând în ea flacoane și alte cele.
Aflăm că se găsesc întreprinzători care ar dori să amenajeze în acest spațiu părăsit un Azil de bătrâni, dar cineva de la București nu-și găsește timp să dea dezlegare, să dea undă verde primăriei să valorifice acest obiectiv din vecinătatea Turnului Ciung.  
Pe 11 august – Zilele Cheresigului
În vară și în toamnă, locuitorii din cele două sate, din Cheresig și Toboliu, își cheamă fiii satului la întâlnire. Pe 11 august, cei din Cheresig vor sărbători cea de-a IV-a ediție a Zilelor Cheresigului, o petrecere în aer liber, în fața Căminului Cultural, unde va fi amplasată o scenă închiriată de la Teatrul de Stat din Oradea, pe care vor urca artiști locali din cele două sate, și nu numai.
În toamnă, în 20 octombrie, cei din Toboliu, vor sărbători a VI-a ediție a Festivalului verzei, locuitorii satului fiind cunoscuți ca mari cultivatori de varză, din tată-n fiu, din vremuri străvechi, iar varza de Toboliu (cu căpățâna dispusă în... două frunze), fiind foarte căutată și apreciată de gospodine. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Primăria din Toboliu – oglinda gospodarilor din fruntea obștii.  

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

vineri, 9 decembrie 2022