Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Primăria din Toboliu – oglinda gospodarilor din fruntea obștii

Proiecte transfrontaliere în derulare

Primăria din Toboliu – oglinda gospodarilor din fruntea obștii

Vineri (3 august 2012), la ora vizitei noastre la Primăria din Toboliu, primarul Pavel Maier era în concediu, iar vicele ieșise pe teren la Cheresig.

Ceilalți funcționari erau la datorie: dra Anamaria Albuț, inspector de mediu (și secretar, care arareori zâmbește), contabilul-șef, doamna Marioara Banfi, o „enciclopedie” locală, care povestește foarte frumos despre amintirile sale din copilărie legate de Turnul Ciung – „Don Juan-ul” din Cheresig,  Adrian Orban – inspector cadastru și Alexandru Crainic – inspector registrul agricol...
De la intrarea în curte, te întâmpină flori și iar flori..., care te avertizează că ai de a face cu gospodari vrednici în fruntea obștii. Primarul Pavel Maier și vicele Gheorghe Șinca sunt liberali, aflați la al doilea mandat în fruntea unei comune tinere cu 2.051 de locuitori, care s-a (re)înființat prin desprindere din comuna Girișu de Criș, potrivit Legii nr. 375/2007, publicate în Monitorul Oficial nr. 11 din 7 ianuarie 2008, așa după cum aveam să aflăm de la contabilul-șef, dna Marioara Banfi.
La alegerile pentru un nou mandat, cei doi gospodari din fruntea Primăriei Toboliu și-au propus continuarea unor proiecte realiste, unele aflate în derulare, cum este proiectul transfrontalier HURO/ 0802/004 Ungaria – România 2007-2013, UE Fondul European de Dezvoltare Regională, program de Cooperare Transfrontalieră pentru construirea drumului transfrontalier între Cheresig și Korosnagyharsany (localitate vecină din Ungaria), 2,5 km la Cheresig și 4,6 km în localitatea de peste graniță. Cei 2,5 km de la Cheresig arată ca oglinda, așteaptă doar covorul asfaltic. Un alt proiect transfrontalier are menirea de a scoate calea ferată „de pe linia moartă”. E vorba despre „Proiectul transfrontalier de cale ferată între Gyomaendrod (HU) și Oradea (RO), cu contribuția Uniunii Europene, din fonduri FEDR, 650.694,81 euro”. „În cadrul proiectelor derulate în Zona  Metropolitană, ne-am propus să introducem rețea de apă potabilă și canalizare în cele două localități ale comunei noastre, cu stație de epurare și fântâni forate. Ne-am mai propus apoi o grădiniță cu program prelungit și dotarea Căminului Cultural din Cheresig, renovat în acest an, cu acoperiș nou, geamuri și uși termopan, gresie, faianță, proaspăt zugrăvit, care arată impecabil! Un vis de ani, a cărui realizare depinde în mare măsură de partea ungară din Berekboszormeny, ar fi construirea unui pod peste Crișul Repede, foarte practic și util pentru cetățenii din Toboliu care au terenuri agricole  dincolo de Crișul Repede, iar ca să ajungă la ele, trebuie să ocolească circa 8-10 kilometri, fie pe podul din Cheresig, fie pe la Girișu de Criș, comuna limitrofă”.
Grădinița nu are aparate de joacă
În raidul pe care l-am făcut prin comună împreună cu dl viceprimar, am trecut în revistă școlile, grădinițele, frumosul Căminul Cultural din Cheresig, Farmacia și Cabinetul medical (al dnei doctor Ioana Tirla, medic generalist), terenul de fotbal pe care joacă Voința Cheresig, Monumentul eroilor din Cheresig, Turnul Ciung și fosta clădire a Poliției de Frontieră, care ... de muzeu nu e bună, dar este răvnită de unii întreprinzători pentru a-i da o destinație precisă și eficientă - Azil de bătrâni.
Grădinița (cu program normal) din Cheresig, situată în imediata apropiere a școlii, nu arată rău, dar este săracă în aparate de joacă, mai exact spus nu are nici cel mai mic și mai neînsemnat aparat de joacă, decât două cauciucuri îngropate pe jumătate în pământ. Poate se îndură vreo fundație sau un ONG să-și întoarcă fața către acești copii, cadorisindu-i cu niște aparate de joacă!
Turnul Ciung – în vizorul Muzeului Þării Crișurilor
Turnul Ciung, care datează de pe la 1.243, după cum susține domnul viceprimar Gheorghe Șinca, a fost construit cu scop de observare, iar
după secolul al XVIII-lea, turnul a căzut în mâinile turci, zidurile sale sunt foarte groase, de peste 2 m, construite din cărămizi cimentate cu un mortar aproape imposibil de spart pentru a dezlipi cărămizile. Turnul are șase laturi, dar nu e hexagon, cel puțin privit din interior. Domnul viceprimar susține că Turnul Ciung a fost luat recent în vizorul conducerii Muzeului Þării Crișurilor, care pregătește fonduri pentru amenajarea unui drum corespunzător până la obiectivul turistic. În spatele turului, la vreo 10-15 metri, e fâșia, frontiera cu Ungaria. După 1989, aici își dădeau întâlnire românii din Cheresig și Apateu (Ungaria), în cadrul unor reuniuni frățești de vecinătate. Cu bani nu foarte mulți, niște vajnici întreprinzători ar putea amenaja în zonă un punct de atracție turistică rarisim... Poate le dăm idei celor care se gândesc să investească în turism!
Bucureștiul nu dă dezlegare pentru clădirea Poliției de Frontieră
Nu departe de turn, Poliția de Frontieră își avea amplasată strategic o clădire cu toate anexele necesare, dar care după Revoluție și intrarea în U.E. a fost dezafectată, părăsită și prădată, dar nu de turci! A rămas clădirea principală, dar și ceva anexe, pivnița, o livadă minunată care îndulcește și acum călătorul în ciuda faptului că Fata Moșului nu mai trece de multă vreme să curețe cireșii, prunii și perii... Ei însă se încăpățânează să rodească în continuare, spre mirarea și bucuria trecătorilor. Apa forată de la sute de metri e încă limpede ca și cristalul deși unii nu o respectă, aruncând în ea flacoane și alte cele.
Aflăm că se găsesc întreprinzători care ar dori să amenajeze în acest spațiu părăsit un Azil de bătrâni, dar cineva de la București nu-și găsește timp să dea dezlegare, să dea undă verde primăriei să valorifice acest obiectiv din vecinătatea Turnului Ciung.  
Pe 11 august – Zilele Cheresigului
În vară și în toamnă, locuitorii din cele două sate, din Cheresig și Toboliu, își cheamă fiii satului la întâlnire. Pe 11 august, cei din Cheresig vor sărbători cea de-a IV-a ediție a Zilelor Cheresigului, o petrecere în aer liber, în fața Căminului Cultural, unde va fi amplasată o scenă închiriată de la Teatrul de Stat din Oradea, pe care vor urca artiști locali din cele două sate, și nu numai.
În toamnă, în 20 octombrie, cei din Toboliu, vor sărbători a VI-a ediție a Festivalului verzei, locuitorii satului fiind cunoscuți ca mari cultivatori de varză, din tată-n fiu, din vremuri străvechi, iar varza de Toboliu (cu căpățâna dispusă în... două frunze), fiind foarte căutată și apreciată de gospodine. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Primăria din Toboliu – oglinda gospodarilor din fruntea obștii.  

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

duminic, 18 august 2019