Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Primăria din Toboliu – oglinda gospodarilor din fruntea obștii

Proiecte transfrontaliere în derulare


Primăria din Toboliu – oglinda gospodarilor din fruntea obștii
Vineri (3 august 2012), la ora vizitei noastre la Primăria din Toboliu, primarul Pavel Maier era în concediu, iar vicele ieșise pe teren la Cheresig.

Ceilalți funcționari erau la datorie: dra Anamaria Albuț, inspector de mediu (și secretar, care arareori zâmbește), contabilul-șef, doamna Marioara Banfi, o „enciclopedie” locală, care povestește foarte frumos despre amintirile sale din copilărie legate de Turnul Ciung – „Don Juan-ul” din Cheresig, Adrian Orban – inspector cadastru și Alexandru Crainic – inspector registrul agricol...

De la intrarea în curte, te întâmpină flori și iar flori..., care te avertizează că ai de a face cu gospodari vrednici în fruntea obștii. Primarul Pavel Maier și vicele Gheorghe Șinca sunt liberali, aflați la al doilea mandat în fruntea unei comune tinere cu 2.051 de locuitori, care s-a (re)înființat prin desprindere din comuna Girișu de Criș, potrivit Legii nr. 375/2007, publicate în Monitorul Oficial nr. 11 din 7 ianuarie 2008, așa după cum aveam să aflăm de la contabilul-șef, dna Marioara Banfi.

La alegerile pentru un nou mandat, cei doi gospodari din fruntea Primăriei Toboliu și-au propus continuarea unor proiecte realiste, unele aflate în derulare, cum este proiectul transfrontalier HURO/ 0802/004 Ungaria – România 2007-2013, UE Fondul European de Dezvoltare Regională, program de Cooperare Transfrontalieră pentru construirea drumului transfrontalier între Cheresig și Korosnagyharsany (localitate vecină din Ungaria), 2,5 km la Cheresig și 4,6 km în localitatea de peste graniță. Cei 2,5 km de la Cheresig arată ca oglinda, așteaptă doar covorul asfaltic. Un alt proiect transfrontalier are menirea de a scoate calea ferată „de pe linia moartă”. E vorba despre „Proiectul transfrontalier de cale ferată între Gyomaendrod (HU) și Oradea (RO), cu contribuția Uniunii Europene, din fonduri FEDR, 650.694,81 euro”. „În cadrul proiectelor derulate în Zona Metropolitană, ne-am propus să introducem rețea de apă potabilă și canalizare în cele două localități ale comunei noastre, cu stație de epurare și fântâni forate. Ne-am mai propus apoi o grădiniță cu program prelungit și dotarea Căminului Cultural din Cheresig, renovat în acest an, cu acoperiș nou, geamuri și uși termopan, gresie, faianță, proaspăt zugrăvit, care arată impecabil! Un vis de ani, a cărui realizare depinde în mare măsură de partea ungară din Berekboszormeny, ar fi construirea unui pod peste Crișul Repede, foarte practic și util pentru cetățenii din Toboliu care au terenuri agricole dincolo de Crișul Repede, iar ca să ajungă la ele, trebuie să ocolească circa 8-10 kilometri, fie pe podul din Cheresig, fie pe la Girișu de Criș, comuna limitrofă”.

Grădinița nu are aparate de joacă

În raidul pe care l-am făcut prin comună împreună cu dl viceprimar, am trecut în revistă școlile, grădinițele, frumosul Căminul Cultural din Cheresig, Farmacia și Cabinetul medical (al dnei doctor Ioana Tirla, medic generalist), terenul de fotbal pe care joacă Voința Cheresig, Monumentul eroilor din Cheresig, Turnul Ciung și fosta clădire a Poliției de Frontieră, care ... de muzeu nu e bună, dar este răvnită de unii întreprinzători pentru a-i da o destinație precisă și eficientă - Azil de bătrâni.

Grădinița (cu program normal) din Cheresig, situată în imediata apropiere a școlii, nu arată rău, dar este săracă în aparate de joacă, mai exact spus nu are nici cel mai mic și mai neînsemnat aparat de joacă, decât două cauciucuri îngropate pe jumătate în pământ. Poate se îndură vreo fundație sau un ONG să-și întoarcă fața către acești copii, cadorisindu-i cu niște aparate de joacă!

Turnul Ciung – în vizorul Muzeului Þării Crișurilor

Turnul Ciung, care datează de pe la 1.243, după cum susține domnul viceprimar Gheorghe Șinca, a fost construit cu scop de observare, iar

după secolul al XVIII-lea, turnul a căzut în mâinile turci, zidurile sale sunt foarte groase, de peste 2 m, construite din cărămizi cimentate cu un mortar aproape imposibil de spart pentru a dezlipi cărămizile. Turnul are șase laturi, dar nu e hexagon, cel puțin privit din interior. Domnul viceprimar susține că Turnul Ciung a fost luat recent în vizorul conducerii Muzeului Þării Crișurilor, care pregătește fonduri pentru amenajarea unui drum corespunzător până la obiectivul turistic. În spatele turului, la vreo 10-15 metri, e fâșia, frontiera cu Ungaria. După 1989, aici își dădeau întâlnire românii din Cheresig și Apateu (Ungaria), în cadrul unor reuniuni frățești de vecinătate. Cu bani nu foarte mulți, niște vajnici întreprinzători ar putea amenaja în zonă un punct de atracție turistică rarisim... Poate le dăm idei celor care se gândesc să investească în turism!

Bucureștiul nu dă dezlegare pentru clădirea Poliției de Frontieră

Nu departe de turn, Poliția de Frontieră își avea amplasată strategic o clădire cu toate anexele necesare, dar care după Revoluție și intrarea în U.E. a fost dezafectată, părăsită și prădată, dar nu de turci! A rămas clădirea principală, dar și ceva anexe, pivnița, o livadă minunată care îndulcește și acum călătorul în ciuda faptului că Fata Moșului nu mai trece de multă vreme să curețe cireșii, prunii și perii... Ei însă se încăpățânează să rodească în continuare, spre mirarea și bucuria trecătorilor. Apa forată de la sute de metri e încă limpede ca și cristalul deși unii nu o respectă, aruncând în ea flacoane și alte cele.

Aflăm că se găsesc întreprinzători care ar dori să amenajeze în acest spațiu părăsit un Azil de bătrâni, dar cineva de la București nu-și găsește timp să dea dezlegare, să dea undă verde primăriei să valorifice acest obiectiv din vecinătatea Turnului Ciung.

Pe 11 august – Zilele Cheresigului

În vară și în toamnă, locuitorii din cele două sate, din Cheresig și Toboliu, își cheamă fiii satului la întâlnire. Pe 11 august, cei din Cheresig vor sărbători cea de-a IV-a ediție a Zilelor Cheresigului, o petrecere în aer liber, în fața Căminului Cultural, unde va fi amplasată o scenă închiriată de la Teatrul de Stat din Oradea, pe care vor urca artiști locali din cele două sate, și nu numai.

În toamnă, în 20 octombrie, cei din Toboliu, vor sărbători a VI-a ediție a Festivalului verzei, locuitorii satului fiind cunoscuți ca mari cultivatori de varză, din tată-n fiu, din vremuri străvechi, iar varza de Toboliu (cu căpățâna dispusă în... două frunze), fiind foarte căutată și apreciată de gospodine. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Primăria din Toboliu – oglinda gospodarilor din fruntea obștii.