Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Modificări Codul Muncii

Avocatul TV (3)

Modificări Codul Muncii

Noul Cod al Muncii premiază performanța și dă afară ineficiența.

Cum absolvenții ies pe bandă rulantă, locurile de muncă sunt din ce în ce mai puține, iar situația economică actuală favorizează disponibilizările. Rezultatul? Un val de șomeri gata să ia cu asalt ghișeele de somaj…
Piața locurilor de muncă este dictată acum de prevederile Noului Cod al Muncii, care vine cu câteva schimbări vizibile în ceea ce privește modul de desfășurare al perioadelor de probă, situația proaspeților absolvenți sau, la polul opus, a celor concediați.
În cazul perioadelor de probă, viitorul angajator are timp să se decidă timp de 90 de zile pentru cei care au aplicat pentru funcțiile de execuție și 120 de zile pentru cele de conducere. Și absolvenții de studii superioare vor trebui să treacă de o inițiere, mai bine zis cea de stagiatură, cam 6 luni de la debutul în viața profesională.
Fișa postului la nevoie se cunoaște
Fișa postului va fi oglinda activității tale de la job și va evidenția atât progresele cât și regresele sau, mai grav, ineficiența. O fișă de post pătată s-ar putea chiar să te coste jobul, mai ales dacă șeful nu se arată prea îngăduitor la greșelile tale. Chiar dacă, din punct de vedere social, conjunctura actuală nu este una prea roz, nu mai miza pe acest lucru. Conform noului Cod, principalul criteriu de selectare a celor rămași în jocul job-ului va fi bazat pe performanță și nu neapărat pe considerente sociale - astfel, fișa postului devine un pion important pe masa de șah a disponibilizărilor.
În cazul în care vei fi concediat din motive ce nu țin strict de tine, preavizul se încadrează în 20 de zile lucrătoare, perioadă în care ai timp să ștergi de praf CV-ul și chiar să organizezi o ședință foto pentru a ieși cât mai bine în poza din dosarul cu aptitudini, experiențe și competențe mai mult sau mai puțin cosmetizate. În schimb, dacă ai trecut de focul concedierilor în masă și ai ochit un alt loc de muncă, atunci trebuie să știi că perioada de preaviz în caz de demisie este de maximum 20 de zile lucrătoare pentru funcții de execuție și de 45 de zile pentru cele de conducere. În ceea ce privește solidaritatea pe care o manifești față de locul tău de muncă și activitatea pe care o solicită, faptul că prestezi și muncă suplimentară îți aduce un bonus în ore libere plătite, cam în termen de 60 de zile după efectuarea acesteia.
O noutate în ceea ce privește noile prevederi ale Codului ține de activitățile profesionale desfășurate pe timp de noapte și care beneficiază de câteva bonusuri. Astfel, dacă ești o persoană nocturnă și nu te prinde somnul în intervalul 22-6 dimineața, job-ul tău de noapte îți poate aduce fie un bonus salarial de 25%, fie o reducere cu o oră a programului de lucru.
Cum după o perioadă de muncă intensă este binevenită și o vacanță, află că angajatorul va trebui să îți pună deoparte câte 10 zile consecutive de concediu, timp în care să îți reîncarci bateriile și să te întorci cu forțe proaspete de muncă.
Munca în folosul ilegalității
Legea s-a gândit și la angajatorii care preferă să evite ITM-ul și să nu declare contractele de muncă, iritați probabil de plata impozitelor: cei care au până la 5 angajați la negru riscă să primească pentru fiecare în parte o amendă cuprinsă între 10.000-20.000 de lei, iar în situații mai grave se poate ajunge până la 1-2 ani de închisoare.
Pentru detalii și pentru a te informa suplimentar, accesează www.avocat-tv.ro, secțiunea Subiecte.
Acolo, avocat Daniel Ioan Lungu, alături de invitatul său, oferă informații interesante legate de noul Cod al Muncii.
Pentru a urmări prima parte a discuției, apăsați AICI
Pentru a urmări a doua parte a discuției, apăsați AICI
Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)

Trimite email
joi, 9 aprilie 2026 la 19:10:33 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Noul preşedinte al Academiei

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat marţi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate...
Citeşte mai multe la rubrica ŞTIRI
Prima coloană din stânga
Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...