Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Ștefan Rusu, la expoziția internațională Performing the common

Sâmbătă și duminică, la Stockholm

Ștefan Rusu, la expoziția internațională Performing the common

Sâmbătă, 25 august 2012 - Vernisaj la Centrul de Artă din Husby; duminică - Vernisaj și seminarul „Societatea ca material artistic”, la Muzeul de Artă Modernă din Stockholm

Institutul Cultural Român de la Stockholm participă la expoziția internațională Performing the common, prin intermediul artistului Ștefan Rusu. Artistul va contribui la expoziție cu lucrarea Balconul flotant și își va prezenta activitatea în cadrul seminarului Societatea ca material artistic.
Expoziția Performing the common este o platformă de cercetare a spațiului comun prin intermediul artei. Proiectul analizează „spațiul public” și „spațiul comun” ca indicatori ai structurilor globale actuale, pornind de la realitatea cartierelor stockholmeze Rinkeby și Kista, două zone urbane în plină dezvoltare, în care efectele globalizării sunt foarte vizibile. Aici coabitează diverse practici socio-economice, iar statul se confruntă cu interesele divergente ale diferitelor grupuri etnice și sociale. Care este spațiul comun în acest context? Pentru individ a devenit tot mai dificil să se orienteze în spațiul pe care îl împarte cu ceilalți. În această expoziție, artiștii pornesc de la reflecțiile personale pentru a identifica diferitele expresii ale unui spațiu comun în permanentă negociere. Expoziția este deschisă la Centrul de Artă din Husby și la Muzeul de Artă Modernă din Stockholm până pe 23 septembrie. În plus, expoziția are componente în spațiul public din Husby, pe Internet, precum și la postul de radio local din Husby.
Ștefan Rusu, invitatul ICR Stockholm la acest proiect, contribuie la expoziție cu Balconul flotant  – o lucrare site-specific ce se inspiră din estetica blocurilor din Husby, transpunând-o într-o structură ce poate funcționa ca scenă sau tribună. Rusu își propune să arate că sfera politică nu se află altundeva, ci chiar în bucătăriile sau pe balcoanele noastre. Balconul flotant este o metodă de a-i aminti individului despre drepturile lui civile și despre prezența politicului în cotidian. Ștefan Rusu (n 1964) este artist și curator care locuiește la Chișinău și București. Începând cu anul 2000, activează în cadrul Centrului de Artă Contemporană KSAK din Chișinău, dezvoltând proiecte în Europa, Orientul Mijlociu și Asia, cu focus pe filmul documentar și experimental și pe arta video. Rusu este interesat de procesele și schimbările survenite în societățile post-socialiste din 1989 până în prezent.
Cu ocazia vernisajului expoziției Performing the common, ICR Stockholm și Muzeul de Artă Modernă din Stockholm organizează seminarul Societatea ca material artistic. Discuția pornește de la activitatea a cinci artiști participanți la proiect, ce au drept numitor comun faptul că au inițiat și condus instituții independente de artă într-o perioadă caracterizată de metode de comunicare, granițe geografice și relații sociale în permanentă schimbare: Ștefan Rusu, Åsa Andersson Broms, Johanna Gustafsson Fürst, Nomeda & Gediminas Urbonas. Moderatorul discuției este Jonatan Habib Engqvist.
Performing the common este un proiect inițiat de Karin Hansson, artist și doctorand la Universitatea din Stockholm și la Institutul Regal de Artă din Stockholm. Ideea expoziției a fost dezvoltată împreună cu artișii suedezi Johanna Gustafsson Fürst (Teatrul din Kista) și Thomas Liljenberg (Centrul de Artă Kista), iar artiști și cercetători din mai multe țări au adus proiectului noi dimensiuni. Aceștia sunt: Ștefan Rusu, Nomeda & Gediminas Urbonas, Shakir Attiyah, Per Hasselberg, Nils Claesson, Shiva Anoushivani, Åsa Andersson Broms, Göran Cars, Anna Hesselgren, Ingrid Jansson, Siri Tolander, Greta Weibull, Shida Shahabi, Patricia & Natalia Aramburu și alții.
Proiectul este finanțat de Consiliul Suedez pentru Cercetare Formas și face parte din programul de cercetare al Universității din Stockholm și al Institutului Regal de Tehnologie KTH. Proiectul este realizat în colaborare cu ICR Stockholm, Institutul Regal de Artă din Stockholm, Academia de Arte Dramatice din Stockholm, Centrul pentru Arte, Asociația pentru Artă Temporară, Asociația Husby Gård și Muzeul de Artă Modernă din Stockholm.
Întregul program al expoziției poate fi consultat la adresa www.performingthecommon.se. (Simona Buzatu)

Trimite email
miercuri, 11 martie 2026 la 18:23:19 Ora standard a Europei de Est