Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ștefan Rusu, la expoziția internațională Performing the common

Sâmbătă și duminică, la Stockholm

Ștefan Rusu, la expoziția internațională Performing the common

Sâmbătă, 25 august 2012 - Vernisaj la Centrul de Artă din Husby; duminică - Vernisaj și seminarul „Societatea ca material artistic”, la Muzeul de Artă Modernă din Stockholm

Institutul Cultural Român de la Stockholm participă la expoziția internațională Performing the common, prin intermediul artistului Ștefan Rusu. Artistul va contribui la expoziție cu lucrarea Balconul flotant și își va prezenta activitatea în cadrul seminarului Societatea ca material artistic.
Expoziția Performing the common este o platformă de cercetare a spațiului comun prin intermediul artei. Proiectul analizează „spațiul public” și „spațiul comun” ca indicatori ai structurilor globale actuale, pornind de la realitatea cartierelor stockholmeze Rinkeby și Kista, două zone urbane în plină dezvoltare, în care efectele globalizării sunt foarte vizibile. Aici coabitează diverse practici socio-economice, iar statul se confruntă cu interesele divergente ale diferitelor grupuri etnice și sociale. Care este spațiul comun în acest context? Pentru individ a devenit tot mai dificil să se orienteze în spațiul pe care îl împarte cu ceilalți. În această expoziție, artiștii pornesc de la reflecțiile personale pentru a identifica diferitele expresii ale unui spațiu comun în permanentă negociere. Expoziția este deschisă la Centrul de Artă din Husby și la Muzeul de Artă Modernă din Stockholm până pe 23 septembrie. În plus, expoziția are componente în spațiul public din Husby, pe Internet, precum și la postul de radio local din Husby.
Ștefan Rusu, invitatul ICR Stockholm la acest proiect, contribuie la expoziție cu Balconul flotant  – o lucrare site-specific ce se inspiră din estetica blocurilor din Husby, transpunând-o într-o structură ce poate funcționa ca scenă sau tribună. Rusu își propune să arate că sfera politică nu se află altundeva, ci chiar în bucătăriile sau pe balcoanele noastre. Balconul flotant este o metodă de a-i aminti individului despre drepturile lui civile și despre prezența politicului în cotidian. Ștefan Rusu (n 1964) este artist și curator care locuiește la Chișinău și București. Începând cu anul 2000, activează în cadrul Centrului de Artă Contemporană KSAK din Chișinău, dezvoltând proiecte în Europa, Orientul Mijlociu și Asia, cu focus pe filmul documentar și experimental și pe arta video. Rusu este interesat de procesele și schimbările survenite în societățile post-socialiste din 1989 până în prezent.
Cu ocazia vernisajului expoziției Performing the common, ICR Stockholm și Muzeul de Artă Modernă din Stockholm organizează seminarul Societatea ca material artistic. Discuția pornește de la activitatea a cinci artiști participanți la proiect, ce au drept numitor comun faptul că au inițiat și condus instituții independente de artă într-o perioadă caracterizată de metode de comunicare, granițe geografice și relații sociale în permanentă schimbare: Ștefan Rusu, Åsa Andersson Broms, Johanna Gustafsson Fürst, Nomeda & Gediminas Urbonas. Moderatorul discuției este Jonatan Habib Engqvist.
Performing the common este un proiect inițiat de Karin Hansson, artist și doctorand la Universitatea din Stockholm și la Institutul Regal de Artă din Stockholm. Ideea expoziției a fost dezvoltată împreună cu artișii suedezi Johanna Gustafsson Fürst (Teatrul din Kista) și Thomas Liljenberg (Centrul de Artă Kista), iar artiști și cercetători din mai multe țări au adus proiectului noi dimensiuni. Aceștia sunt: Ștefan Rusu, Nomeda & Gediminas Urbonas, Shakir Attiyah, Per Hasselberg, Nils Claesson, Shiva Anoushivani, Åsa Andersson Broms, Göran Cars, Anna Hesselgren, Ingrid Jansson, Siri Tolander, Greta Weibull, Shida Shahabi, Patricia & Natalia Aramburu și alții.
Proiectul este finanțat de Consiliul Suedez pentru Cercetare Formas și face parte din programul de cercetare al Universității din Stockholm și al Institutului Regal de Tehnologie KTH. Proiectul este realizat în colaborare cu ICR Stockholm, Institutul Regal de Artă din Stockholm, Academia de Arte Dramatice din Stockholm, Centrul pentru Arte, Asociația pentru Artă Temporară, Asociația Husby Gård și Muzeul de Artă Modernă din Stockholm.
Întregul program al expoziției poate fi consultat la adresa www.performingthecommon.se. (Simona Buzatu)

Trimite email
duminică, 7 decembrie 2025 la 18:26:35 Ora standard a Europei de Est