Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Legea 544/2001 - accesul la informația publică

Avocatul TV (4)

Legea 544/2001 - accesul la informația publică

Instituțiiile publice dau frâu liber informațiilor.
Din oficiu sau la cererea cetățeanului, instituțiile statului sunt obligate să informeze publicul cu privire la activitatea lor.

Instituțiile de stat, împinse de la spate de cererile personale ale cetățenilor, sunt obligate, conform Constituției, să ofere informațiile relavante cu privire la activitatea lor sau la angajații care deservesc publicul. Orice cetățean trebuie să aibă la dispoziție, din oficiu, informații cu privire la adrese, nume ale angajaților, orare de funcționare, bilanțuri contabile sau orice alte documente de acest fel.
Toate aceste date sunt updatate periodic, fiecare instituție având obligația de a prezenta din oficiu prețioasele informații - totul trebuie menținut proaspăt, nealterat și gata de folosire la cererea cetățeanului.
Adoptarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de ordin public a creat premisele pentru ca cetățeanul să beneficieze de transparența instituțiilor publice, implicit de informațiile gestionate sau produse de către acestea, inclusiv și de către regiile autonome.
10 ani de acces la informația publică
În cei 10 ani de existență, textul legii cu privire la accesul cetățenilor la informația publică nu a suferit prea multe modificări sau corecturi, mesajul său principal spunând că instituțiile sunt obligate să furnizeze două tipuri de informații: cele din oficiu și cele exprimate la cererea cetățenilor.
Dacă la capitolul „din oficiu” autoritățile sunt darnice în privința informațiilor, fiind mai mult decât interesate să aloce spațiu pe site-urile oficiale, în Monitorul Oficial sau în mijloacele de informare în masă, atunci când se pune problema să scotocească în arhivele bine păstrate, securizate și deloc încântate de deranj din partea cetățeanului, lucrurile se mai schimbă.
Trebuie știut că, fără să completeze vreo cerere specifică, fiecare cetățean poate beneficia de informațiile oferite din oficiu de către autorități, aici încadrându-se actele normative care reglementează organizarea și funcționarea instituției, structura organizatorică, numele persoanelor din conducerea unității sau sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil. Toate aceste informații ar trebui să fie oferite pe tavă cetățeanului, acesta fiind invitat să aleagă din buchetul informativ ce are nevoie.
Ai chef de informare? Trimite cererea!
Raportându-ne la informațiile dezvăluite la cerere, excepție făcând secretele de stat sau de serviciu, de precizat este faptul că cererea înaintată de către solicitant, fie ea scrisă sau verbală, nu trebuie motivată ca la școală.
Practic, dacă te-ai trezit de dimineață cu chef de informare, poți să te adresezi fără grijă instituției cu pricina fără să oferi nicio explicație. Solicitarea ta va fi evidențiată într-un registru special, iar dacă informația cerută este exceptată de la liberul acces sau nu este disponibilă în instituția respectivă, obligația autorităților este ca în termen de 5 zile să îți comunice și să îți motiveze de ce nu ai putut să intri în posesia informațiilor dorite. Dacă totul este în regulă și informația se dovedește a fi publică și poate fi comunicată, atunci în 10 zile ar trebui să poți beneficia de ea.
Statul nu are voie să perceapă taxe pentru furnizarea acestor informații, însă poate emite pretenții în ceea ce privește contravaloarea serviciului de copiere a documentelor.
Dacă accesul la informația publică începe să devină mai anevoios sau chiar interzis, fără a fi oferite prea multe explicații sau motivații pertinente, atunci ai tot dreptul de a redacta o reclamație administrativă, unde vei înșirui succint de ce te-ai simțit lezat în procesul de informare publică.
Lucrurile pot merge chiar mai departe și ești liber să acționezi și în instanță autoritatea/instituția publică având și opțiunea de a-i solicita acesteia despăgubiri.
Pentru detalii, accesează www.avocat-tv.ro, secțiunea Subiecte. Aici, avocat Georgiana Ștefănescu, alături de invitatul său, Septimius Pârvu, discută pe larg despre accesul la informația publică.
Puteți urmări prima parte a emisiunii AICI
Puteți urmări a doua parte a emisiunii AICI
Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)

Trimite email
miercuri, 20 mai 2026 la 02:08:49 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București