Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Dreptul la informație și securitatea informațiilor

Avocatul TV (5)

Dreptul la informație și securitatea informațiilor

Cine deține informația deține puterea.
Informația este arma cu care multe regimuri au fost anihilate, multe argumente au fost combătute, dar, mai ales, cu care multe persoane au ieșit la vânătoarea drepturilor.

Într-o societate democratică, comunicarea între cetățean și stat ar trebui să fie una facilă, lipsită de interese ascunse și reprezintă resursa pe baza căreia se iau deciziile semnificative în ce privește cele două entități. Informarea corectă reprezintă premisa stabilirii unei relații oneste între stat și societatea civilă, iar mijloacele mass-media sunt resortul care orchestrează această legătură.
Multe informații ajung să fie tergiversate, prost enuntațe și, mai grav, mincinoase. Problemele de   „comunicare” se traduc și la nivelul informațiilor mai puțin expuse de către autoritățile statului, care evită să ofere niște date concrete în diferite problematici înaintate de cetățean.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sugerat țărilor membre să înlesnească procesul de comunicare cu cetățenii, fiind nevoite să ofere o motivație pentru eventualul refuz de a da informațiile cerute. Totodată, acest refuz poate face obiectul unei cereri de recurs pe care cetățeanul nesatisfăcut o poate înainta judecătoriei. Toate aceste informații au strictă legătură cu documentele administrative, care îl privesc pe petent.
Cetățenii pândesc informațiile de stat
Constituția precizează clar limitele accesului la informație, astfel că la art.31., pct.1, se enunță că „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”, iar la pct.2, se menționează că „Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor politice și asupra problemelor de interes personal”. Bineînțeles, există și excepții de la regulile impuse de lege, având în vedere că în practică se întâlnesc situații diverse, care pot afecta integritatea, siguranța, statutul unui stat sau al unei persoane.
 Această constrângere în ce privește „dreptul la informație” și care vizează clar „libertatea de exprimare”, se aplică în cazul unor situații care implică apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății sau a moralei publice, prevenirea unei calamități, a drepturilor și a libertăților cetățeanului, dar care să nu discrimineze sau să aducă atingere existenței drepturilor și libertăților.
 Sunt formulate clar și tipurile de informații pe care autoritățile publice sunt obligate să le prezinte voluntar, afișate pe site-urile oficiale de informare și în interiorul instituțiilor respective. Accesul la informație nu se referă doar la cele de ordin administrativ, ci reprezintă întreg setul de informații utile societății, fie că privesc anumite evenimente, documente sau activități monitorizate sau investigate de către presă.
Pentru detalii, accesează www.avocat-tv.ro, secțiunea Subiecte. Aici, avocat Georgiana Ștefănescu, alături de invitatul său, prof. univ. dr. Neculae Nabarjoiu, oferă informații prețioase legate de dreptul la informație și securitatea informațiilor.
Puteți urmări prima parte a primei emisiuni AICI
Puteți urmări a doua parte a primei emisiuni AICI
Puteți urmări prima parte a celei de-a doua emisiuni AICI
Puteți urmări a doua parte a celei de-a doua emisiuni AICI
Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)

Trimite email
marți, 3 februarie 2026 la 13:28:18 Ora standard a Europei de Est