Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Dreptul la informație și securitatea informațiilor

Avocatul TV (5)

Dreptul la informație și securitatea informațiilor

Cine deține informația deține puterea.
Informația este arma cu care multe regimuri au fost anihilate, multe argumente au fost combătute, dar, mai ales, cu care multe persoane au ieșit la vânătoarea drepturilor.

Într-o societate democratică, comunicarea între cetățean și stat ar trebui să fie una facilă, lipsită de interese ascunse și reprezintă resursa pe baza căreia se iau deciziile semnificative în ce privește cele două entități. Informarea corectă reprezintă premisa stabilirii unei relații oneste între stat și societatea civilă, iar mijloacele mass-media sunt resortul care orchestrează această legătură.
Multe informații ajung să fie tergiversate, prost enuntațe și, mai grav, mincinoase. Problemele de   „comunicare” se traduc și la nivelul informațiilor mai puțin expuse de către autoritățile statului, care evită să ofere niște date concrete în diferite problematici înaintate de cetățean.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sugerat țărilor membre să înlesnească procesul de comunicare cu cetățenii, fiind nevoite să ofere o motivație pentru eventualul refuz de a da informațiile cerute. Totodată, acest refuz poate face obiectul unei cereri de recurs pe care cetățeanul nesatisfăcut o poate înainta judecătoriei. Toate aceste informații au strictă legătură cu documentele administrative, care îl privesc pe petent.
Cetățenii pândesc informațiile de stat
Constituția precizează clar limitele accesului la informație, astfel că la art.31., pct.1, se enunță că „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”, iar la pct.2, se menționează că „Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor politice și asupra problemelor de interes personal”. Bineînțeles, există și excepții de la regulile impuse de lege, având în vedere că în practică se întâlnesc situații diverse, care pot afecta integritatea, siguranța, statutul unui stat sau al unei persoane.
 Această constrângere în ce privește „dreptul la informație” și care vizează clar „libertatea de exprimare”, se aplică în cazul unor situații care implică apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății sau a moralei publice, prevenirea unei calamități, a drepturilor și a libertăților cetățeanului, dar care să nu discrimineze sau să aducă atingere existenței drepturilor și libertăților.
 Sunt formulate clar și tipurile de informații pe care autoritățile publice sunt obligate să le prezinte voluntar, afișate pe site-urile oficiale de informare și în interiorul instituțiilor respective. Accesul la informație nu se referă doar la cele de ordin administrativ, ci reprezintă întreg setul de informații utile societății, fie că privesc anumite evenimente, documente sau activități monitorizate sau investigate de către presă.
Pentru detalii, accesează www.avocat-tv.ro, secțiunea Subiecte. Aici, avocat Georgiana Ștefănescu, alături de invitatul său, prof. univ. dr. Neculae Nabarjoiu, oferă informații prețioase legate de dreptul la informație și securitatea informațiilor.
Puteți urmări prima parte a primei emisiuni AICI
Puteți urmări a doua parte a primei emisiuni AICI
Puteți urmări prima parte a celei de-a doua emisiuni AICI
Puteți urmări a doua parte a celei de-a doua emisiuni AICI
Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)

Trimite email
miercuri, 18 februarie 2026 la 13:15:38 Ora standard a Europei de Est