Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Dreptul la informație și securitatea informațiilor

Avocatul TV (5)

Dreptul la informație și securitatea informațiilor

Cine deține informația deține puterea.
Informația este arma cu care multe regimuri au fost anihilate, multe argumente au fost combătute, dar, mai ales, cu care multe persoane au ieșit la vânătoarea drepturilor.

Într-o societate democratică, comunicarea între cetățean și stat ar trebui să fie una facilă, lipsită de interese ascunse și reprezintă resursa pe baza căreia se iau deciziile semnificative în ce privește cele două entități. Informarea corectă reprezintă premisa stabilirii unei relații oneste între stat și societatea civilă, iar mijloacele mass-media sunt resortul care orchestrează această legătură.
Multe informații ajung să fie tergiversate, prost enuntațe și, mai grav, mincinoase. Problemele de   „comunicare” se traduc și la nivelul informațiilor mai puțin expuse de către autoritățile statului, care evită să ofere niște date concrete în diferite problematici înaintate de cetățean.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sugerat țărilor membre să înlesnească procesul de comunicare cu cetățenii, fiind nevoite să ofere o motivație pentru eventualul refuz de a da informațiile cerute. Totodată, acest refuz poate face obiectul unei cereri de recurs pe care cetățeanul nesatisfăcut o poate înainta judecătoriei. Toate aceste informații au strictă legătură cu documentele administrative, care îl privesc pe petent.
Cetățenii pândesc informațiile de stat
Constituția precizează clar limitele accesului la informație, astfel că la art.31., pct.1, se enunță că „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”, iar la pct.2, se menționează că „Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor politice și asupra problemelor de interes personal”. Bineînțeles, există și excepții de la regulile impuse de lege, având în vedere că în practică se întâlnesc situații diverse, care pot afecta integritatea, siguranța, statutul unui stat sau al unei persoane.
 Această constrângere în ce privește „dreptul la informație” și care vizează clar „libertatea de exprimare”, se aplică în cazul unor situații care implică apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății sau a moralei publice, prevenirea unei calamități, a drepturilor și a libertăților cetățeanului, dar care să nu discrimineze sau să aducă atingere existenței drepturilor și libertăților.
 Sunt formulate clar și tipurile de informații pe care autoritățile publice sunt obligate să le prezinte voluntar, afișate pe site-urile oficiale de informare și în interiorul instituțiilor respective. Accesul la informație nu se referă doar la cele de ordin administrativ, ci reprezintă întreg setul de informații utile societății, fie că privesc anumite evenimente, documente sau activități monitorizate sau investigate de către presă.
Pentru detalii, accesează www.avocat-tv.ro, secțiunea Subiecte. Aici, avocat Georgiana Ștefănescu, alături de invitatul său, prof. univ. dr. Neculae Nabarjoiu, oferă informații prețioase legate de dreptul la informație și securitatea informațiilor.
Puteți urmări prima parte a primei emisiuni AICI
Puteți urmări a doua parte a primei emisiuni AICI
Puteți urmări prima parte a celei de-a doua emisiuni AICI
Puteți urmări a doua parte a celei de-a doua emisiuni AICI
Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)

Trimite email
sâmbătă, 11 aprilie 2026 la 18:56:18 Ora de vară a Europei de Est