Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Să ne cunoaștem școala!”

În a II-a zi, la Clasa pregătitoare A

„Să ne cunoaștem școala!”

În cea de-a doua zi de școală, am dorit să facem cunoștință cu cei mai mici școlari ai Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu” din Oradea, școlăreii și școlărițele Clasei pregătitoare A, îndrumați de dna profesor Violeta Taichiș.

Marți (18 septembrie 2012), în cea de-a doua zi din viața lor de școlari, ei tocmai au pornit într-un raid prin liceu: „Noi tocmai am pornit să ne cunoaștem școala”, ne întâmpină doamna profesor Violeta Taichiș, fost inspector școlar de specialitate. Fiind în curte, mai întâi au încins câteva jocuri în cerc. „E motivată (explicabilă) pentru vârsta lor o continuare a jocurilor firești din grădiniță pentru a nu simți brusc schimbarea de statut, de la preșcolar la elev. Potrivit psihologiei și gândirii școlarului mic, activitatea lui e preponderent intuitiv concretă. El trebuie să învețe prin activități în care sunt antrenate cât mai multe simțuri, văz, auz, pipăit, miros... pentru o cât mai completă și complexă percepție și intuiție.
E normal ca micii noștri școlari să-și cunoască liceul în care învață. Am pornit vizitarea școlii cu locul cel mai apropiat sufletului lor, și cel mai important din viața lor de școlărei, curtea și terenul de sport (de joacă). Vom intra apoi în sala festivă, unde iarăși își vor petrece mult timp desfășurând activități cultural-artistice. Ora fiind de 35 de minute efectiv, pe care oricum le desfășurăm prin joc, jocul fiind și acum activitatea lor de bază, iar restul timpului îl drămuim printr-o schimbare de ritm și situație, ieșind din sala de clasă și desfășurând alte activități, în care mișcarea e primordială”, ne explică doamna profesor.
Am pornit și noi la drum cu ei. Curiozitatea e mare la vârsta lor. Din când în când se opreau să-și tragă sufletul, vorba aceea. Atunci, fiecare căuta cu privirea un colțișor necunoscut, un nou reper și astfel se isca o nouă întrebare. Revenind în sala de clasă, au trecut la activitatea individuală de scris-citit pe baza caietului și a fișei individuale. Chiar dacă mobilierul nu e unul ideal, cum și l-ar fi putut ei imagina și dori, mesele nu-i deranjează, oricum ei știu că de-acum sunt școlari și nu mai pot sta la măsuțele lor oficiale din grădiniță. Dar e încăpător. Pe băncuța lor e loc suficient pentru toate. Citim pe fișa lor de lucru: „Primul meu desen de școlar”. E un fel de test, o carte de vizită și o fișă „psihologică”...
„Podul de piatră”
La un moment dat ne desprindem și schimbăm sala de clasă, intrăm câteva momente în clasa alăturată, la Clasa pregătitoare B. Aici dăm de „Podul de piatră”. Zăbovim ce zăbovim și ne reîntoarcem (de unde am plecat). Semn că pământul e rotund.
Când la sfârșitul programului au apărut părinții, avem să constatăm cu uimire și cu încântare că nu le-au sărit în brațe, nu au plâns și nu s-au plîns! E semn bun!... Mai  mult, unii au dorit să mai rămână în clasă, ar fi dorit, probabil, să-și întregească „opera”.
Așadar, prima impresie e că micii școlari s-au adaptat cu ușurință noilor condiții și fac față statutului, dacă învățătoarele manifestă atitudinea apropiată a educatoarelor, dacă știu să coboare în universul lor de „preșcolari-școlari”, dacă găsesc metodele și mijloacele potrivite să-i antreneze, fără să-i plictisească, dacă găsesc mereu căi variate să-i capteze și să-i implice în noi și noi acțiuni interesante. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Să ne cunoaștem școala!”

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 01:57:20 Ora de vară a Europei de Est