Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Să ne cunoaștem școala!”

În a II-a zi, la Clasa pregătitoare A

„Să ne cunoaștem școala!”

În cea de-a doua zi de școală, am dorit să facem cunoștință cu cei mai mici școlari ai Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu” din Oradea, școlăreii și școlărițele Clasei pregătitoare A, îndrumați de dna profesor Violeta Taichiș.

Marți (18 septembrie 2012), în cea de-a doua zi din viața lor de școlari, ei tocmai au pornit într-un raid prin liceu: „Noi tocmai am pornit să ne cunoaștem școala”, ne întâmpină doamna profesor Violeta Taichiș, fost inspector școlar de specialitate. Fiind în curte, mai întâi au încins câteva jocuri în cerc. „E motivată (explicabilă) pentru vârsta lor o continuare a jocurilor firești din grădiniță pentru a nu simți brusc schimbarea de statut, de la preșcolar la elev. Potrivit psihologiei și gândirii școlarului mic, activitatea lui e preponderent intuitiv concretă. El trebuie să învețe prin activități în care sunt antrenate cât mai multe simțuri, văz, auz, pipăit, miros... pentru o cât mai completă și complexă percepție și intuiție.
E normal ca micii noștri școlari să-și cunoască liceul în care învață. Am pornit vizitarea școlii cu locul cel mai apropiat sufletului lor, și cel mai important din viața lor de școlărei, curtea și terenul de sport (de joacă). Vom intra apoi în sala festivă, unde iarăși își vor petrece mult timp desfășurând activități cultural-artistice. Ora fiind de 35 de minute efectiv, pe care oricum le desfășurăm prin joc, jocul fiind și acum activitatea lor de bază, iar restul timpului îl drămuim printr-o schimbare de ritm și situație, ieșind din sala de clasă și desfășurând alte activități, în care mișcarea e primordială”, ne explică doamna profesor.
Am pornit și noi la drum cu ei. Curiozitatea e mare la vârsta lor. Din când în când se opreau să-și tragă sufletul, vorba aceea. Atunci, fiecare căuta cu privirea un colțișor necunoscut, un nou reper și astfel se isca o nouă întrebare. Revenind în sala de clasă, au trecut la activitatea individuală de scris-citit pe baza caietului și a fișei individuale. Chiar dacă mobilierul nu e unul ideal, cum și l-ar fi putut ei imagina și dori, mesele nu-i deranjează, oricum ei știu că de-acum sunt școlari și nu mai pot sta la măsuțele lor oficiale din grădiniță. Dar e încăpător. Pe băncuța lor e loc suficient pentru toate. Citim pe fișa lor de lucru: „Primul meu desen de școlar”. E un fel de test, o carte de vizită și o fișă „psihologică”...
„Podul de piatră”
La un moment dat ne desprindem și schimbăm sala de clasă, intrăm câteva momente în clasa alăturată, la Clasa pregătitoare B. Aici dăm de „Podul de piatră”. Zăbovim ce zăbovim și ne reîntoarcem (de unde am plecat). Semn că pământul e rotund.
Când la sfârșitul programului au apărut părinții, avem să constatăm cu uimire și cu încântare că nu le-au sărit în brațe, nu au plâns și nu s-au plîns! E semn bun!... Mai  mult, unii au dorit să mai rămână în clasă, ar fi dorit, probabil, să-și întregească „opera”.
Așadar, prima impresie e că micii școlari s-au adaptat cu ușurință noilor condiții și fac față statutului, dacă învățătoarele manifestă atitudinea apropiată a educatoarelor, dacă știu să coboare în universul lor de „preșcolari-școlari”, dacă găsesc metodele și mijloacele potrivite să-i antreneze, fără să-i plictisească, dacă găsesc mereu căi variate să-i capteze și să-i implice în noi și noi acțiuni interesante. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Să ne cunoaștem școala!”
Trimite email
sâmbătă, 27 decembrie 2025 la 15:53:38 Ora standard a Europei de Est