Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2022
Naveta profesorilor să poată fi decontată și prin biletele de transport, nu numai pe bază de abonament – solicitarea sindicatelor către ministrul Educației
...................................
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) solicită ministrului Educației, Ligia Deca, să modifice Hotărârea de guvern nr. 569/2015 privind decontarea navetei profesorilor astfel încât sumele plătite de aceștia, ca sa ajungă la școală, să poată fi decontate și pe bază de bilete de transport, nu doar cu abonamente lunare, potrivit unei adrese obținute de EduPedu.ro joi seara.
Federația sindicală a profesorilor susține că ,,Am fost sesizați de către organizațiile sindicale afiliate că numeroși operatori de transport auto nu emit abonamente pe anumite distanțe, ceea ce conduce la imposibilitatea personalului didactic – care se deplasează la și de la locul de muncă cu autoturismul proprietate personală, cu respectarea art. 7 alin. (6) din Norme – de a beneficia de decontarea acestor cheltuieli“.

,,S-a ajuns în această situație deoarece, în lipsa abonamentelor pe ruta respectivă/rute similare, emise de operatorii de transport, nu se poate stabili care este cuantumul sumei pentru care se pot depune bonurile de achiziție a carburantului, în vederea decontării și, deci, nu se decontează aceste cheltuieli”, potrivit adresei FSLI.

Cu alte cuvinte, conform normelor în vigoare, dacă pe ruta pe care profesorul vine și pleacă de la școală cu mașina personală, transportatorii publici nu emit abonamente, atunci profesorului nu i se pot deconta banii pe benzină/ motorină, pentru că nu se știe cât ar costa un abonament la autobuz pe distanța pe care o parcurge...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
1 noiembrie 2022

14 ani de digitalizare a educației în România
Unde suntem, ce e de făcut? (P)

Digitalizarea înseamnă, pentru profesorii și managerii școlilor, deschiderea de a învăța, de a accepta lucrurile noi și de a integra tehnologia în educație. Iar asta le poate aduce tuturor beneficii reale. Pentru noi, totul a început în 2008, în Iași. Adservio iniția la Liceul ,,Vasile Alecsandri” un proiect de digitalizare care anunța o mare transformare în educația din România. Deși tehnologia era revoluționară pentru țara noastră și nu numai, lucrurile au mers greu. Poate tocmai pentru că noutatea era prea mare.
Cu toate că beneficiile erau substanțiale în privința ușurării lucrului profesorilor, a debirocratizării, nouă ani mai târziu, doar 35 de școli adoptaseră digitalizarea. Abia pandemia a adus o schimbare serioasă. De voie, de nevoie, multe unități de învățământ au căutat în grabă o soluție digitală și lucrurile au avansat.
Cu toate acestea, în prezent, doar 10-15% din școlile românești au o soluție de digitalizare a activității lor, cu catalog electronic, statistici, rapoarte, comunicare integrată și celelalte instrumente avansate. De ce doar atât? Subfinanțare, neasumare a unei viziuni clare la nivel de minister, teamă de nou.

Accelerăm digitalizarea sau mai așteptăm?

România are șansa de a recupera mult din timpul pierdut. Prin promovarea intensivă, tot de către Adservio, a nevoii de digitalizare, Ministerul Educației a extins programul-pilot privind folosirea exclusivă a catalogului electronic. În consecință, 742 de școli elimină acum catalogul clasic, de carton...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 octombrie 2022
Programul Masa caldă
450 de școli ar putea organiza programul Masa caldă în acest an școlar, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență discutat astăzi (28 oct. 2022) în Guvern. Nu este acordat un buget suplimentar pentru 2022, ci doar pentru 2023 / Lista celor 350 de școli beneficiare încă nu este cunoscută.
………………………………
450 de școli ar putea să organizeze programul „Masa cadă” în anul școlar 2022-2023, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Până acum, a fost publicată în Monitorul Oficial doar lista celor 300 de școli și grădinițe beneficiare, deși autoritățile au anunțat de ceva vreme că vor fi incluse în program încă 50 de școli pe lângă cele 300. Proiectul citat modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022.
„(1) În anul şcolar 2022 – 2023, pe perioada desfăşurării cursurilor, preşcolarilor şi elevilor din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, prevede proiectul menționat anterior.
În descrierea situației actuale se arată că „deoarece sumele aprobate în anul 2022 pot asigura suportul alimentar pentru încă 100 de unități de învățământ preuniversitar, ceea ce ar corespunde unei măsuri suplimentare de sprijin pentru preșcolarii și elevii aflați în situația riscului de abandon școlar, este necesară majorarea numărului de unități de învățământ beneficiare de la 350 la 450 de unități”.

Se poate învăța doar de pe Internet, chiar la nivel de excelență

Educația netățenească (episodul 1)

Se poate învăța doar de pe Internet, chiar la nivel de excelență

Distinsul profesor univ. dr. Ioan Dzițac, rectorul Universității AGORA, ne propune o rubrică inedită - „Educația netățenească” – altfel spus: cum să exploatăm calculatorul și Internetul cu folos!

 Educația netățenească este la fel de necesară și importantă ca și educația cetățenească, dar, din păcate, în școala românească nu se face sistematic nici una nici alta. Școala, în loc să ne  umple capul cu informație perisabilă, ar trebui să-i educe pentru, și prin, utilizarea calculatorului și spațiului web.
Scrisoare de prezentare și intenție
Sunt mai mult un netățean decât un cetățean, adică „navighez” mai mult pe (Inter)net decât „mă plimb” prin cetate. Navighez și lucrez în spațiul web de la 5 până la 12 ore pe zi. Unui netățean i se mai spune și internaut sau cybernaut. Nu sunt în nici un caz un cracker, deși mi-aș dori să devin un hacker. Caut informații pentru actualizarea cursurilor mele de informatică, pe care le predau la facultate, caut și citesc articole științifice, coordonez mai multe pagini web, gestionez mai multe baze de date distribuite în Internet și administrez două platforme de e-learning pentru învățământ la distanță. Acestea sunt doar activitățile mele profesionale. În plus, fac unele cumpărături online și îmi plătesc facturile online, via internet banking sau cu cardul, citesc presa online, scriu în wikipedia, folosesc poșta electronică în interes de serviciu și personal, uneori mai folosesc și chat-ul, dar nu-mi rămâne timp să-mi fac blog și nici cont pe facebook sau în alte rețele de socializare.
Propun un serial prin care să învățăm unii de la alții.
Cazuri extreme
1.Se poate învăța doar de pe Internet, chiar la nivel de excelență!
Doi frați gemeni, care n-au fost nicio zi la școală, sunt angajați azi de două renumite firme de IT din SUA: Mozilla Corporation și Willow Garage. Din clasa I, având dizabilități fizice grave, au învățat să butoneze la calculator acasă, neputând să scrie cu creionul pe hârtie. O învățătoare venea la ei acasă pentru îndrumare și examinare. La fel s-a întâmplat la școala generală și liceu, rolul de îndrumători fiind preluat de diriginți. La facultate au urmat informatica la forma ID (învățământ la distanță) și au absolvit ca șefi de promoție, depășindu-i și pe cei de la IF (învățământ cu frecvență, adică la zi). Am avut onoarea să le fiu îndrumător la lucrările de licență, pe care și azi le dau ca exemplu studenților mei. Eu personal am învățat multe de la ei. Despre modul cum au reușit să învețe cei doi, vă voi povesti în numărul viitor. Ca să dau un indiciu despre cine este vorba: pagina Universității Agora, www.univagora.ro, a fost realizată de ei. (I. D.)

Trimite email

miercuri, 7 decembrie 2022