Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Vine o vârstă, vine o vreme, vine o vamă...

Gânduri ... în doi

Vine o vârstă, vine o vreme, vine o vamă...

„Moartea e atât de sigură de victoria ei, încât ne dă un avans de o viață întreagă...”

 M-am trezit în dimineața asta mulțumind lui Dumnezeu că m-a mai îngăduit încă o zi, cu bucuria faptului că azi am să mai văd răsăritul soarelui, că acum când îți scriu ascult o muzică ce mi s-a lipit de suflet cu mulți, mulți ani în urmă... și de n-ar fi fost așa, aș fi căutat-o în picurii ploii, cu speranța că tot o voi auzi-o cândva, fie și pentru câteva clipe...
 Mi-ai urat un sfârșit de săptămână norocos...Îmi socotesc fiecare zi norocoasă, pentru că fac o meserie ce mă „unge” la suflet, care îmi testează zilnic limitele, care-mi dă satisfacția împlinirii cu fiecare virgulă pe care învățăm împreună s-o folosim acolo unde trebuie... pentru că, în ciuda anilor mulți ce mi s-au prins în firele albe, îmi simt sufletul tânăr, puternic și curat, însetat de dorința de-a fi mereu mai mult...
Uneori mi-aș dori să existe o carte cu rețete de viață, în care să mi se spună ce să fac, cum să-mi feresc sufletul de răni, cum să-mi vindec sufletul ce-și deschide adesea o aripă printr-o lacrimă... Dar cred că cele mai bune rețete sunt cele pe care le faci singur.
Cândva, cineva îmi spunea că dacă am construi CASA FERICIRII, cea mai mare sală ar trebui să fie sala de așteptare... Nu cred! Fericirea ține de-o clipă! Cred că depinde de modul în care ne alegem prioritățile, de ce înțelege fiecare prin fericire... de multe ori fericirea este lângă noi, trebuie doar să deschidem ochii mari și s-o primim cu brațele deschise... Dacă reușim să înțelegem darurile fără de preț ale vieții, neajunsurile, necazurile, tristețile, durerile, deznădejdile ei, asemeni unui școlar conștiincios, vom fi ferciți cu adevărat pentru că la capătul lor vom afla împlinirile, bucuriile, ostoirile, alinul, sănătatea, înțelegerea deplină a bucuriei de-a dărui dăruindu-te celor de lângă tine... Altfel? Sufletul nostru ar muri de singurătate...
Cu timpul, am învățat că nu contează CÂT trăiești ci CUM trăiești, ce lași în urmă, dacă poți să te privești în oglindă fără să simți nevoia să-ți pleci privirea, ci să te scalzi în seninul ochilor, dacă reușești să-ți păstrezi verticalitatea, demnitatea, dincolo de toate vitregiile ce ne lovesc ades încercând să ne îngenuncheze...
Pe drumul lung de acum al vieții mele, am învățat să fiu grijulie și atentă cu Omul de lângă mine... Viața mi-a arătat că el poate fi zeu sau demon, întuneric sau lumină... Am descoperit că cineva îți poate fi apropiat și îi percepi prezența, chiar dacă se află departe, așa cum, un om din apropiere, nu de un ceas, două, ci de mult timp, îți este un „străin”, chiar dacă îi percepi zilnic respirația... Sau poate tocmai de aceea! Asta m-a făcut să-mi presar din când în când pe străzile sufletului ghimpi...să-mi fie pavăză! Poate n-a fost cea mai bună alegere, dar dacă ghimpii sunt aripile nenăscute ale trandafirului? Așa am învățat să fiu mai puternică!
Am învățat să mă închin mugurilor! Să simt bucuria pulsației de viață viitoare în simplitatea și gingășia lor... Am învățat să prețuiesc PRIETENIA, acea floare rară, de neînlocuit... Oricât de mult ai avea, nu înseamnă nimic dacă nu ai cu cine să împarți strigătul de bucurie și triumf...
Cu timpul, am realizat cât de mult greșim atunci când suntem preocupați să ne conjugăm viața cu verbul „a avea”, uitându-l pe „a fi”... când trăim doar pentru avantaje materiale... Oricâte averi ai reuși să ai, tot pierzi ceva pe drum, și din păcate pierdem ceea ce contează cu adevărat: credința, iubirea, speranța și, de cele mai multe ori, omenia! Ne pierdem pe noi înșine, alergând de colo-colo, încurcând cel mai adesea trenurile...
Au fost dăți în care am învățat dureros că e mult prea târziu să spui „iartă-mă” sau „te iubesc” în fața unui mormânt... că există un anotimp pentru orice, că fără iubire suntem goi și pustii pe dinăuntru... Am învățat că atunci când iubești, trebuie s-o faci cu palma deschisă... să nu strângi pumnul, ci să lași să crească liber aripile care să înalțe zborul celui drag...
Învățăm cu timpul... și poate ar trebui să prețuim ceea ce învățăm ca să ne ajute să nu greșim, pentru că vine o vârstă... vine o vreme... vine o vamă... (Anna)
  

Trimite email
marți, 21 aprilie 2026 la 18:30:05 Ora de vară a Europei de Est