Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Vine o vârstă, vine o vreme, vine o vamă...

Gânduri ... în doi

Vine o vârstă, vine o vreme, vine o vamă...

„Moartea e atât de sigură de victoria ei, încât ne dă un avans de o viață întreagă...”

 M-am trezit în dimineața asta mulțumind lui Dumnezeu că m-a mai îngăduit încă o zi, cu bucuria faptului că azi am să mai văd răsăritul soarelui, că acum când îți scriu ascult o muzică ce mi s-a lipit de suflet cu mulți, mulți ani în urmă... și de n-ar fi fost așa, aș fi căutat-o în picurii ploii, cu speranța că tot o voi auzi-o cândva, fie și pentru câteva clipe...
 Mi-ai urat un sfârșit de săptămână norocos...Îmi socotesc fiecare zi norocoasă, pentru că fac o meserie ce mă „unge” la suflet, care îmi testează zilnic limitele, care-mi dă satisfacția împlinirii cu fiecare virgulă pe care învățăm împreună s-o folosim acolo unde trebuie... pentru că, în ciuda anilor mulți ce mi s-au prins în firele albe, îmi simt sufletul tânăr, puternic și curat, însetat de dorința de-a fi mereu mai mult...
Uneori mi-aș dori să existe o carte cu rețete de viață, în care să mi se spună ce să fac, cum să-mi feresc sufletul de răni, cum să-mi vindec sufletul ce-și deschide adesea o aripă printr-o lacrimă... Dar cred că cele mai bune rețete sunt cele pe care le faci singur.
Cândva, cineva îmi spunea că dacă am construi CASA FERICIRII, cea mai mare sală ar trebui să fie sala de așteptare... Nu cred! Fericirea ține de-o clipă! Cred că depinde de modul în care ne alegem prioritățile, de ce înțelege fiecare prin fericire... de multe ori fericirea este lângă noi, trebuie doar să deschidem ochii mari și s-o primim cu brațele deschise... Dacă reușim să înțelegem darurile fără de preț ale vieții, neajunsurile, necazurile, tristețile, durerile, deznădejdile ei, asemeni unui școlar conștiincios, vom fi ferciți cu adevărat pentru că la capătul lor vom afla împlinirile, bucuriile, ostoirile, alinul, sănătatea, înțelegerea deplină a bucuriei de-a dărui dăruindu-te celor de lângă tine... Altfel? Sufletul nostru ar muri de singurătate...
Cu timpul, am învățat că nu contează CÂT trăiești ci CUM trăiești, ce lași în urmă, dacă poți să te privești în oglindă fără să simți nevoia să-ți pleci privirea, ci să te scalzi în seninul ochilor, dacă reușești să-ți păstrezi verticalitatea, demnitatea, dincolo de toate vitregiile ce ne lovesc ades încercând să ne îngenuncheze...
Pe drumul lung de acum al vieții mele, am învățat să fiu grijulie și atentă cu Omul de lângă mine... Viața mi-a arătat că el poate fi zeu sau demon, întuneric sau lumină... Am descoperit că cineva îți poate fi apropiat și îi percepi prezența, chiar dacă se află departe, așa cum, un om din apropiere, nu de un ceas, două, ci de mult timp, îți este un „străin”, chiar dacă îi percepi zilnic respirația... Sau poate tocmai de aceea! Asta m-a făcut să-mi presar din când în când pe străzile sufletului ghimpi...să-mi fie pavăză! Poate n-a fost cea mai bună alegere, dar dacă ghimpii sunt aripile nenăscute ale trandafirului? Așa am învățat să fiu mai puternică!
Am învățat să mă închin mugurilor! Să simt bucuria pulsației de viață viitoare în simplitatea și gingășia lor... Am învățat să prețuiesc PRIETENIA, acea floare rară, de neînlocuit... Oricât de mult ai avea, nu înseamnă nimic dacă nu ai cu cine să împarți strigătul de bucurie și triumf...
Cu timpul, am realizat cât de mult greșim atunci când suntem preocupați să ne conjugăm viața cu verbul „a avea”, uitându-l pe „a fi”... când trăim doar pentru avantaje materiale... Oricâte averi ai reuși să ai, tot pierzi ceva pe drum, și din păcate pierdem ceea ce contează cu adevărat: credința, iubirea, speranța și, de cele mai multe ori, omenia! Ne pierdem pe noi înșine, alergând de colo-colo, încurcând cel mai adesea trenurile...
Au fost dăți în care am învățat dureros că e mult prea târziu să spui „iartă-mă” sau „te iubesc” în fața unui mormânt... că există un anotimp pentru orice, că fără iubire suntem goi și pustii pe dinăuntru... Am învățat că atunci când iubești, trebuie s-o faci cu palma deschisă... să nu strângi pumnul, ci să lași să crească liber aripile care să înalțe zborul celui drag...
Învățăm cu timpul... și poate ar trebui să prețuim ceea ce învățăm ca să ne ajute să nu greșim, pentru că vine o vârstă... vine o vreme... vine o vamă... (Anna)
  

Trimite email
miercuri, 19 august 2026 la 21:02:47 Ora de vară a Europei de Est