Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Wikipedia, o enciclopedie liberă de tip „de la lume adunate și înapoi la lume date”

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (3)

Wikipedia, o enciclopedie liberă de tip „de la lume adunate și înapoi la lume date”

„Accesul simplu și ieftin la Internet are și o consecință negativă, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea (invizibilă) a activității unui utilizator și se termină cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum să se apere.

O persoană aflată printre cei mai periculoși violatori de date este cunoscut ca fiind Anonymous”. Sursa: [3] (accesată la 6 octombrie 2012, ora 8:00 AM).
Am preluat citatul de mai sus din Wikipedia [1], varianta în limba română [2], de pe pagina în care este prezentat Internetul [3], dar oare de ce am pus data și ora accesării? Pentru simplul motiv că, dacă veți accesa aceeași pagină cu o oră mai târziu, s-ar putea ca textul citat să dispară sau să apară cu anumite modificări. De ce să dispară? Cine poate face modificări? Câtă încredere putem avea în informațiile din Wikipedia? Vom încerca să răspundem sumar la aceste întrebări. (Ioan Dzițac)
Episodul 3 – Wikipedia...
 În lipsa unei educații netățenești, foarte mulți utilizatori ai Internetului sunt nesiguri de acuratețea informațiilor găsite. Internetul, mai corect spațiul web găzduit de acesta, este o adevărată junglă. Un „călător” neavizat, prin această junglă informațională, este pândit la tot pasul, de tot felul de pericole, precum celebrul Mowgli din Cartea Junglei [7]. Ca să se descurce în junglă, Mowgli are nevoie de călăuze, de prieteni, precum ursul Baloo și pantera Bagheera, care să-l învețe cum să lupte singur cu fiorosul tigru Shere Khan și să se ferească de alte posibile pericole. La fel și netățeanul începător.
Puterea cuvântului este mare, mai ales al celui venit din mass-media. Înainte de apariția Internetului, multă lume avea o încredere oarbă în informațiile din ziare, de la radio și apoi de la TV.
Este celebru un caz din 1938, care a provocat o panică imensă printre milioane de americani, când Orson Welles a montat la radio, într-o „transmisiune în direct”, nuvela science fiction „The War of the Worlds” [8].
Manipularea este mai eficientă atunci când ținta manipulării este condusă abil printre frânturi de realitate, scoase din context, asfel încât să inducă în mintea sa concluzia dorită de manipulator.
O anecdotă din timpul Războiului Rece [9], prezintă cum se făcea manipularea propagandistică antagonică „comunism vs. capitalism”. În urma unui concurs internațional de automobilism, un ziar sovietic, care făcea propagandă comunistă, titra: „Concurs internațional de automobilism în Alpii elvețieni. Volga noastră pe locul II, iar Fordul american pe penultimul”, iar un ziar american, care făcea propagandă capitalistă, titra: „Concurs internațional de automobilism în Alpii elevețieni. Fordul nostru pe locul I, iar Volga sovietică pe ultimul”. Cititorul sovietic, care nu citea ziarul american, era ferm convins că Volga sovietică e mai bună decât Fordul american. Cititorul american, care nu citea ziarul sovietic, era convins că diferența dintre Ford și Volga e imensă, în favoarea mașinii americane. Dar un cititor neutru, care citea ambele ziare, la prima vedere avea percepția că cel puțin unul dintre ziare minte. Deși par contradictorii, culmea este că ambele titluri erau corecte, doar că ambele ziare au omis să precizeze, intenționat, un „mic amănunt”, care nu poate fi găsit decât într-o terță sursă. „Amănuntul” omis era de găsit într-un ziar din Elveția, care titra „Concurs internațional de automobilism în Alpii elvețieni. Din păcate, la concursul nostru  nu s-au înscris decât două mărci de automobile; Ford și Volga”.
Această credință s-a extins azi la Internet, unde găsim informație din belșug, iar personaje lipsite de onestitate și etică pot exploata naivitatea sau ignoranța noastră în scopul manipulării prin dezinformare sau informare persuasivă trunchiată, informare falsă sau malițioasă, în scopuri oculte, mergând până la comiterea unor fraude informatice, precum cele pomenite în citatul de la începutul acestei pagini.
De aceea, regula de aur a căutătorului de adevăr spune că „informația trebuie verificată din cel puțin trei surse independente”. Căutătorul de adevăr poate fi oricine, un cetățean de pe stradă, un netățean oarecare sau un profesionist al informației: un ziarist sau un cercetător științific. Sfatul meu este să nu mergeți la sigur nici pe mâna profesioniștilor, mulți dintre ei pot să nu fie onești sau să fie departe de aplicarea regulii de aur, din superficialitate sau nepricepere.
În[2], Wikipedia se prezintă singură. Este o idee generoasă. Sintagma „de la lume adunate și înapoi la lume date” din titlu sugerează că Wikipedia este un tip de „folclor modern”, în care, sub acoperirea anonimatului poate scrie oricine, ce vrea. Anonimatul nu este decât aparent, autorul putând fi descoperit după IP-ul computerului prin care s-a conectat la Internet, iar acel „ce vrea” nu este definitiv, poate fi șters sau modificat. Și eu sunt un wikipedist, un cititor, dar și un contributor la diverse pagini ale Wikipediei. Menționez că sunt inclus în Wikipedia [4], la fel și Universitatea Agora [5, 6].
 În concluzie, recomand Wikipedia ca o sursă primară de informație, plauzibilă, dar nu 100% certă. Informația găsită în Wikipedia trebuie confruntată, conform regulii de aur, cu alte surse, alte enciclopedii în care pot scrie doar persoane autorizate, pe care le puteți găsi tot via Wikipedia. Pentru mediul academic recomand enciclopedia Stanford Ecyclopedia of Phylosophy [10], din care și Wikipedia preia multe informații științifice.  (I. D.)
Bibliografie
1. http://www.wikipedia.org/  
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Bun_venit 
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet  
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_dzitac   
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Agora 
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Agora_University  
7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartea_Junglei
8. http://www.transparencynow.com/welles.htm
9. http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Rece
10. http://plato.stanford.edu/

Trimite email
joi, 29 octombrie 2026 la 08:30:16 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Concert

Pe 30 octombrie 2026
La Hard Rock Cafe
București