Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
16 septembrie 2021

1.Jumătate dintre elevii din România au primit note peste 8.50 în școala online, spune ministrul Educației: Ne creează o imagine falsă, atrag atenția asupra acestui pericol
Notele din învățământul online sunt „peste jumătate între 8.50 și 10”, potrivit declarațiilor ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, făcute astăzi pentru DCNews. Acesta a spus că s-a uitat pe statistica de la nivel național, în privința predării online, și a ajuns la concluzia că notele de 8 sau 9 sunt „un accident”.
Sorin Cîmpeanu este de părere că notele din școala online „ne creează o imagine falsă” și „dacă cineva poate să mă convingă, să ne convingă, aș fi foarte fericit să poată să ne convingă că învățământul românesc are 50% din elevi merituoși”.
Ministrul Educației a mai spus că notele mari din mediul online sunt legate de dificultatea profesorilor de a evalua: „Știm foarte bine că profesorii au avut dificultăți în a evalua. Elevii, studenții sigur că avut șansa de a răspunde mult mai bine întrebărilor profesorilor în spatele unui ecran, cu camera și microfonul oprite”.

2. Cîțu despre decizia impunerii certificatelor verzi și pentru copii, fără să fie precizată vârsta: A fost o scăpare acolo. Prin HG mâine va fi corectată și vor fi cei peste 6 ani
Premierul Florin Cîțu a participat, joi seara, în emisiune la TVR1, unde a oferit câteva explicații despre propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (C.N.S.U.) care prevede obligativitatea prezentării Certificatului verde, în localitățile în care incidența la 14 zile este cuprinsă între 3 și 6 cazuri la mia de locuitori. În documentul respectiv se face referire la faptul că certificatul va fi necesar și pentru copii, fără însă să se precizeze până la ce vârstă, informează G4Media.ro.
„Ce se întâmplă cu copiii, în privința acestei decizii?”, a întrebat moderatorul emisiunii.
„A fost o scăpare acolo. Prin Hotărâre de Guvern, mâine va fi corectată și vor fi cei (copiii – n.red) de peste 6 ani. Acum se poate testa foarte ușor. Vom folosi același principiu pe care l-am folosit și la intrarea în România”, a răspuns premierul Cîțu.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
26 iunie 2021
Sfaturile date elevilor de profesorii de la Teleșcoala pentru examenul de Bacalaureat 2021
Emisiunea Teleșcoala, de pregătire pentru examenele de la finalul claselor a VIII-a și a XII-a, a luat vacanță, iar profesorii participanți le-au transmis elevilor câteva sfaturi folositoare la examene, din experiența lor, scrie TVR2. Aceste sfaturi sunt de la profesorii de liceu pentru candidații la Bacalaureat.
„Chiar dacă tinerilor nu le plac foarte mult regulile, câteva, care ne-au fost și nouă de folos, tot le-aș sugera: să lase orice griji în afara sălii de examen, să se concentreze doar pe ceea ce scrie pe foaia de examen, în așa fel încât să permită memoriei să selecteze informațiile necesare rezolvării cerințelor, să aibă încredere în mintea lor luminată de emoție și de speranță…”, spune profesoara de Limba și literatura română Cecilia Barbu.

Wikipedia, o enciclopedie liberă de tip „de la lume adunate și înapoi la lume date”

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (3)

Wikipedia, o enciclopedie liberă de tip „de la lume adunate și înapoi la lume date”

„Accesul simplu și ieftin la Internet are și o consecință negativă, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea (invizibilă) a activității unui utilizator și se termină cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum să se apere.

O persoană aflată printre cei mai periculoși violatori de date este cunoscut ca fiind Anonymous”. Sursa: [3] (accesată la 6 octombrie 2012, ora 8:00 AM).
Am preluat citatul de mai sus din Wikipedia [1], varianta în limba română [2], de pe pagina în care este prezentat Internetul [3], dar oare de ce am pus data și ora accesării? Pentru simplul motiv că, dacă veți accesa aceeași pagină cu o oră mai târziu, s-ar putea ca textul citat să dispară sau să apară cu anumite modificări. De ce să dispară? Cine poate face modificări? Câtă încredere putem avea în informațiile din Wikipedia? Vom încerca să răspundem sumar la aceste întrebări. (Ioan Dzițac)
Episodul 3 – Wikipedia...
 În lipsa unei educații netățenești, foarte mulți utilizatori ai Internetului sunt nesiguri de acuratețea informațiilor găsite. Internetul, mai corect spațiul web găzduit de acesta, este o adevărată junglă. Un „călător” neavizat, prin această junglă informațională, este pândit la tot pasul, de tot felul de pericole, precum celebrul Mowgli din Cartea Junglei [7]. Ca să se descurce în junglă, Mowgli are nevoie de călăuze, de prieteni, precum ursul Baloo și pantera Bagheera, care să-l învețe cum să lupte singur cu fiorosul tigru Shere Khan și să se ferească de alte posibile pericole. La fel și netățeanul începător.
Puterea cuvântului este mare, mai ales al celui venit din mass-media. Înainte de apariția Internetului, multă lume avea o încredere oarbă în informațiile din ziare, de la radio și apoi de la TV.
Este celebru un caz din 1938, care a provocat o panică imensă printre milioane de americani, când Orson Welles a montat la radio, într-o „transmisiune în direct”, nuvela science fictionThe War of the Worlds” [8].
Manipularea este mai eficientă atunci când ținta manipulării este condusă abil printre frânturi de realitate, scoase din context, asfel încât să inducă în mintea sa concluzia dorită de manipulator.
O anecdotă din timpul Războiului Rece [9], prezintă cum se făcea manipularea propagandistică antagonică „comunism vs. capitalism”. În urma unui concurs internațional de automobilism, un ziar sovietic, care făcea propagandă comunistă, titra: „Concurs internațional de automobilism în Alpii elvețieni. Volga noastră pe locul II, iar Fordul american pe penultimul”, iar un ziar american, care făcea propagandă capitalistă, titra: „Concurs internațional de automobilism în Alpii elevețieni. Fordul nostru pe locul I, iar Volga sovietică pe ultimul”. Cititorul sovietic, care nu citea ziarul american, era ferm convins că Volga sovietică e mai bună decât Fordul american. Cititorul american, care nu citea ziarul sovietic, era convins că diferența dintre Ford și Volga e imensă, în favoarea mașinii americane. Dar un cititor neutru, care citea ambele ziare, la prima vedere avea percepția că cel puțin unul dintre ziare minte. Deși par contradictorii, culmea este că ambele titluri erau corecte, doar că ambele ziare au omis să precizeze, intenționat, un „mic amănunt”, care nu poate fi găsit decât într-o terță sursă. „Amănuntul” omis era de găsit într-un ziar din Elveția, care titra „Concurs internațional de automobilism în Alpii elvețieni. Din păcate, la concursul nostru  nu s-au înscris decât două mărci de automobile; Ford și Volga”.
Această credință s-a extins azi la Internet, unde găsim informație din belșug, iar personaje lipsite de onestitate și etică pot exploata naivitatea sau ignoranța noastră în scopul manipulării prin dezinformare sau informare persuasivă trunchiată, informare falsă sau malițioasă, în scopuri oculte, mergând până la comiterea unor fraude informatice, precum cele pomenite în citatul de la începutul acestei pagini.
De aceea, regula de aur a căutătorului de adevăr spune că „informația trebuie verificată din cel puțin trei surse independente”. Căutătorul de adevăr poate fi oricine, un cetățean de pe stradă, un netățean oarecare sau un profesionist al informației: un ziarist sau un cercetător științific. Sfatul meu este să nu mergeți la sigur nici pe mâna profesioniștilor, mulți dintre ei pot să nu fie onești sau să fie departe de aplicarea regulii de aur, din superficialitate sau nepricepere.
În[2], Wikipedia se prezintă singură. Este o idee generoasă. Sintagma „de la lume adunate și înapoi la lume date” din titlu sugerează că Wikipedia este un tip de „folclor modern”, în care, sub acoperirea anonimatului poate scrie oricine, ce vrea. Anonimatul nu este decât aparent, autorul putând fi descoperit după IP-ul computerului prin care s-a conectat la Internet, iar acel „ce vrea” nu este definitiv, poate fi șters sau modificat. Și eu sunt un wikipedist, un cititor, dar și un contributor la diverse pagini ale Wikipediei. Menționez că sunt inclus în Wikipedia [4], la fel și Universitatea Agora [5, 6].
 În concluzie, recomand Wikipedia ca o sursă primară de informație, plauzibilă, dar nu 100% certă. Informația găsită în Wikipedia trebuie confruntată, conform regulii de aur, cu alte surse, alte enciclopedii în care pot scrie doar persoane autorizate, pe care le puteți găsi tot via Wikipedia. Pentru mediul academic recomand enciclopedia Stanford Ecyclopedia of Phylosophy [10], din care și Wikipedia preia multe informații științifice.  (I. D.)
Bibliografie
1. http://www.wikipedia.org/  
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Bun_venit 
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet  
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_dzitac   
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Agora 
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Agora_University  
7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartea_Junglei
8. http://www.transparencynow.com/welles.htm
9. http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Rece
10. http://plato.stanford.edu/

Trimite email

duminică, 26 septembrie 2021