Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Wikipedia, o enciclopedie liberă de tip „de la lume adunate și înapoi la lume date”

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (3)

Wikipedia, o enciclopedie liberă de tip „de la lume adunate și înapoi la lume date”

„Accesul simplu și ieftin la Internet are și o consecință negativă, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea (invizibilă) a activității unui utilizator și se termină cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum să se apere.

O persoană aflată printre cei mai periculoși violatori de date este cunoscut ca fiind Anonymous”. Sursa: [3] (accesată la 6 octombrie 2012, ora 8:00 AM).
Am preluat citatul de mai sus din Wikipedia [1], varianta în limba română [2], de pe pagina în care este prezentat Internetul [3], dar oare de ce am pus data și ora accesării? Pentru simplul motiv că, dacă veți accesa aceeași pagină cu o oră mai târziu, s-ar putea ca textul citat să dispară sau să apară cu anumite modificări. De ce să dispară? Cine poate face modificări? Câtă încredere putem avea în informațiile din Wikipedia? Vom încerca să răspundem sumar la aceste întrebări. (Ioan Dzițac)
Episodul 3 – Wikipedia...
 În lipsa unei educații netățenești, foarte mulți utilizatori ai Internetului sunt nesiguri de acuratețea informațiilor găsite. Internetul, mai corect spațiul web găzduit de acesta, este o adevărată junglă. Un „călător” neavizat, prin această junglă informațională, este pândit la tot pasul, de tot felul de pericole, precum celebrul Mowgli din Cartea Junglei [7]. Ca să se descurce în junglă, Mowgli are nevoie de călăuze, de prieteni, precum ursul Baloo și pantera Bagheera, care să-l învețe cum să lupte singur cu fiorosul tigru Shere Khan și să se ferească de alte posibile pericole. La fel și netățeanul începător.
Puterea cuvântului este mare, mai ales al celui venit din mass-media. Înainte de apariția Internetului, multă lume avea o încredere oarbă în informațiile din ziare, de la radio și apoi de la TV.
Este celebru un caz din 1938, care a provocat o panică imensă printre milioane de americani, când Orson Welles a montat la radio, într-o „transmisiune în direct”, nuvela science fictionThe War of the Worlds” [8].
Manipularea este mai eficientă atunci când ținta manipulării este condusă abil printre frânturi de realitate, scoase din context, asfel încât să inducă în mintea sa concluzia dorită de manipulator.
O anecdotă din timpul Războiului Rece [9], prezintă cum se făcea manipularea propagandistică antagonică „comunism vs. capitalism”. În urma unui concurs internațional de automobilism, un ziar sovietic, care făcea propagandă comunistă, titra: „Concurs internațional de automobilism în Alpii elvețieni. Volga noastră pe locul II, iar Fordul american pe penultimul”, iar un ziar american, care făcea propagandă capitalistă, titra: „Concurs internațional de automobilism în Alpii elevețieni. Fordul nostru pe locul I, iar Volga sovietică pe ultimul”. Cititorul sovietic, care nu citea ziarul american, era ferm convins că Volga sovietică e mai bună decât Fordul american. Cititorul american, care nu citea ziarul sovietic, era convins că diferența dintre Ford și Volga e imensă, în favoarea mașinii americane. Dar un cititor neutru, care citea ambele ziare, la prima vedere avea percepția că cel puțin unul dintre ziare minte. Deși par contradictorii, culmea este că ambele titluri erau corecte, doar că ambele ziare au omis să precizeze, intenționat, un „mic amănunt”, care nu poate fi găsit decât într-o terță sursă. „Amănuntul” omis era de găsit într-un ziar din Elveția, care titra „Concurs internațional de automobilism în Alpii elvețieni. Din păcate, la concursul nostru  nu s-au înscris decât două mărci de automobile; Ford și Volga”.
Această credință s-a extins azi la Internet, unde găsim informație din belșug, iar personaje lipsite de onestitate și etică pot exploata naivitatea sau ignoranța noastră în scopul manipulării prin dezinformare sau informare persuasivă trunchiată, informare falsă sau malițioasă, în scopuri oculte, mergând până la comiterea unor fraude informatice, precum cele pomenite în citatul de la începutul acestei pagini.
De aceea, regula de aur a căutătorului de adevăr spune că „informația trebuie verificată din cel puțin trei surse independente”. Căutătorul de adevăr poate fi oricine, un cetățean de pe stradă, un netățean oarecare sau un profesionist al informației: un ziarist sau un cercetător științific. Sfatul meu este să nu mergeți la sigur nici pe mâna profesioniștilor, mulți dintre ei pot să nu fie onești sau să fie departe de aplicarea regulii de aur, din superficialitate sau nepricepere.
În[2], Wikipedia se prezintă singură. Este o idee generoasă. Sintagma „de la lume adunate și înapoi la lume date” din titlu sugerează că Wikipedia este un tip de „folclor modern”, în care, sub acoperirea anonimatului poate scrie oricine, ce vrea. Anonimatul nu este decât aparent, autorul putând fi descoperit după IP-ul computerului prin care s-a conectat la Internet, iar acel „ce vrea” nu este definitiv, poate fi șters sau modificat. Și eu sunt un wikipedist, un cititor, dar și un contributor la diverse pagini ale Wikipediei. Menționez că sunt inclus în Wikipedia [4], la fel și Universitatea Agora [5, 6].
 În concluzie, recomand Wikipedia ca o sursă primară de informație, plauzibilă, dar nu 100% certă. Informația găsită în Wikipedia trebuie confruntată, conform regulii de aur, cu alte surse, alte enciclopedii în care pot scrie doar persoane autorizate, pe care le puteți găsi tot via Wikipedia. Pentru mediul academic recomand enciclopedia Stanford Ecyclopedia of Phylosophy [10], din care și Wikipedia preia multe informații științifice.  (I. D.)
Bibliografie
1. http://www.wikipedia.org/  
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Bun_venit 
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet  
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_dzitac   
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Agora 
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Agora_University  
7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartea_Junglei
8. http://www.transparencynow.com/welles.htm
9. http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Rece
10. http://plato.stanford.edu/

Trimite email
miercuri, 2 septembrie 2026 la 22:02:42 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Direcţia 5

Direcţia 5 - Dubla aniversare, la Sala Palatului
joi, 24 septembrie 2026, ora 20.00, acces de la 19.00
Direcţia 5 - Dubla aniversare la Sala Palatului - 35 de ani de la înfiinţare şi 35 de ani de la primul album