Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Wikipedia, o enciclopedie liberă de tip „de la lume adunate și înapoi la lume date”

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (3)

Wikipedia, o enciclopedie liberă de tip „de la lume adunate și înapoi la lume date”

„Accesul simplu și ieftin la Internet are și o consecință negativă, anume nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea (invizibilă) a activității unui utilizator și se termină cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum să se apere.

O persoană aflată printre cei mai periculoși violatori de date este cunoscut ca fiind Anonymous”. Sursa: [3] (accesată la 6 octombrie 2012, ora 8:00 AM).
Am preluat citatul de mai sus din Wikipedia [1], varianta în limba română [2], de pe pagina în care este prezentat Internetul [3], dar oare de ce am pus data și ora accesării? Pentru simplul motiv că, dacă veți accesa aceeași pagină cu o oră mai târziu, s-ar putea ca textul citat să dispară sau să apară cu anumite modificări. De ce să dispară? Cine poate face modificări? Câtă încredere putem avea în informațiile din Wikipedia? Vom încerca să răspundem sumar la aceste întrebări. (Ioan Dzițac)
Episodul 3 – Wikipedia...
 În lipsa unei educații netățenești, foarte mulți utilizatori ai Internetului sunt nesiguri de acuratețea informațiilor găsite. Internetul, mai corect spațiul web găzduit de acesta, este o adevărată junglă. Un „călător” neavizat, prin această junglă informațională, este pândit la tot pasul, de tot felul de pericole, precum celebrul Mowgli din Cartea Junglei [7]. Ca să se descurce în junglă, Mowgli are nevoie de călăuze, de prieteni, precum ursul Baloo și pantera Bagheera, care să-l învețe cum să lupte singur cu fiorosul tigru Shere Khan și să se ferească de alte posibile pericole. La fel și netățeanul începător.
Puterea cuvântului este mare, mai ales al celui venit din mass-media. Înainte de apariția Internetului, multă lume avea o încredere oarbă în informațiile din ziare, de la radio și apoi de la TV.
Este celebru un caz din 1938, care a provocat o panică imensă printre milioane de americani, când Orson Welles a montat la radio, într-o „transmisiune în direct”, nuvela science fiction „The War of the Worlds” [8].
Manipularea este mai eficientă atunci când ținta manipulării este condusă abil printre frânturi de realitate, scoase din context, asfel încât să inducă în mintea sa concluzia dorită de manipulator.
O anecdotă din timpul Războiului Rece [9], prezintă cum se făcea manipularea propagandistică antagonică „comunism vs. capitalism”. În urma unui concurs internațional de automobilism, un ziar sovietic, care făcea propagandă comunistă, titra: „Concurs internațional de automobilism în Alpii elvețieni. Volga noastră pe locul II, iar Fordul american pe penultimul”, iar un ziar american, care făcea propagandă capitalistă, titra: „Concurs internațional de automobilism în Alpii elevețieni. Fordul nostru pe locul I, iar Volga sovietică pe ultimul”. Cititorul sovietic, care nu citea ziarul american, era ferm convins că Volga sovietică e mai bună decât Fordul american. Cititorul american, care nu citea ziarul sovietic, era convins că diferența dintre Ford și Volga e imensă, în favoarea mașinii americane. Dar un cititor neutru, care citea ambele ziare, la prima vedere avea percepția că cel puțin unul dintre ziare minte. Deși par contradictorii, culmea este că ambele titluri erau corecte, doar că ambele ziare au omis să precizeze, intenționat, un „mic amănunt”, care nu poate fi găsit decât într-o terță sursă. „Amănuntul” omis era de găsit într-un ziar din Elveția, care titra „Concurs internațional de automobilism în Alpii elvețieni. Din păcate, la concursul nostru  nu s-au înscris decât două mărci de automobile; Ford și Volga”.
Această credință s-a extins azi la Internet, unde găsim informație din belșug, iar personaje lipsite de onestitate și etică pot exploata naivitatea sau ignoranța noastră în scopul manipulării prin dezinformare sau informare persuasivă trunchiată, informare falsă sau malițioasă, în scopuri oculte, mergând până la comiterea unor fraude informatice, precum cele pomenite în citatul de la începutul acestei pagini.
De aceea, regula de aur a căutătorului de adevăr spune că „informația trebuie verificată din cel puțin trei surse independente”. Căutătorul de adevăr poate fi oricine, un cetățean de pe stradă, un netățean oarecare sau un profesionist al informației: un ziarist sau un cercetător științific. Sfatul meu este să nu mergeți la sigur nici pe mâna profesioniștilor, mulți dintre ei pot să nu fie onești sau să fie departe de aplicarea regulii de aur, din superficialitate sau nepricepere.
În[2], Wikipedia se prezintă singură. Este o idee generoasă. Sintagma „de la lume adunate și înapoi la lume date” din titlu sugerează că Wikipedia este un tip de „folclor modern”, în care, sub acoperirea anonimatului poate scrie oricine, ce vrea. Anonimatul nu este decât aparent, autorul putând fi descoperit după IP-ul computerului prin care s-a conectat la Internet, iar acel „ce vrea” nu este definitiv, poate fi șters sau modificat. Și eu sunt un wikipedist, un cititor, dar și un contributor la diverse pagini ale Wikipediei. Menționez că sunt inclus în Wikipedia [4], la fel și Universitatea Agora [5, 6].
 În concluzie, recomand Wikipedia ca o sursă primară de informație, plauzibilă, dar nu 100% certă. Informația găsită în Wikipedia trebuie confruntată, conform regulii de aur, cu alte surse, alte enciclopedii în care pot scrie doar persoane autorizate, pe care le puteți găsi tot via Wikipedia. Pentru mediul academic recomand enciclopedia Stanford Ecyclopedia of Phylosophy [10], din care și Wikipedia preia multe informații științifice.  (I. D.)
Bibliografie
1. http://www.wikipedia.org/  
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Bun_venit 
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet  
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_dzitac   
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Agora 
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Agora_University  
7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartea_Junglei
8. http://www.transparencynow.com/welles.htm
9. http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Rece
10. http://plato.stanford.edu/

Trimite email
joi, 15 octombrie 2026 la 09:33:42 Ora de vară a Europei de Est