Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ziua Oradiei, sărbătorită sub semnul coroanei

Vineri, 12 octombrie

Ziua Oradiei, sărbătorită sub semnul coroanei

Ediția din acest an (2012) a Zilei Municipiului Oradea a fost sărbătorită parcă sub semnul coroanei, prin prezența membrilor Familiei Regale la toate manifestările importante, iar în foaierul Teatrului „Regina Maria”, însăși coroana Reginei Maria a putut fi admirată, atât vineri, cât și sâmbătă.

În cadrul ședinței festive a Consiliului Local, la care au luat parte Altețele Lor Regale Principele Radu și Principele Nicolae ai României, precum și Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducesa Maria-Magdalena a Austriei, nepoata Reginei Maria și fiica Principesei Ileana, am ascultat cu atenție alocuțiunile rostite de primarul Oradiei, dl ing. Ilie Bolojan, de academicianul și istoricul Ioan Aurel Pop, de dl prof. univ. dr. Barbu Ștefănescu și de Principele Radu al României.
Potrivit obiceiului, circa 50 de olimpici naționali orădeni și profesorii lor au fost felicitați și premiați, de această dată chiar de către Altețele lor Principele Radu și Principele Nicolae ai României.
„O zi de amintire și bucurie pentru orădeni”
În alocuțiunea sa, dl primar Ilie Bolojan a plecat de la dubla semnificație a zilei de 12 octombrie (1918 și 1944), „o zi de amintire și bucurie pentru orădeni”, de exprimare a recunoștinței pentru cei ce au înfăptuit mărețele evenimente; dar și o zi specială prin prezența la manifestări a membrilor Familiei Regale și prin dezvelirea statuii Regina Maria în fața Teatrului „Regina Maria” – „corectând o eroare istorică, aceea de a fi fost mutată de pe acel soclu în perioade tulburi. E un gest de recunoștință față de Regina Maria și față de ceea ce a însemnat ea pentru statul român”, a conchis dl primar Ilie Bolojan.
Ca și anul trecut, distinsul academician și istoric Ioan Aurel Pop ne-a încântat cu o lecție emoționantă de istorie națională (dl academician fiind prezent și la montarea pe soclu a statuii Regina Maria, în 13 octombrie 1921, după cum a subliniat dl primar).
„O reparație morală și materială...”
Dintru început, dl academician consideră dezvelirea Statuii Regina Maria „o reparație morală și materială în același timp, legată de memoria Reginei Maria, a Casei Regale a României”. În prelegerea sa, istoricul Aurel Pop s-a oprit câteva momente „asupra valorilor naționale care încarcă această zi. Mai nou, unii dintre noi ne rușinăm să recunoaștem apartenența la România și la poporul român. Intelectuali subțiri apăruți ca ciupercile, în ultimele decenii, ne-au învățat că facem parte dintr-un popor vegetal, cu un trecut ticălos și ticăloșit, că vorbim o limbă demnă nu de comunicare și că apărăm valori depășite, care ar trebui puse în debaraua istoriei. De atâta subtilitate, ne-am subțiat și noi, cu totul și ne-am făcut tot mai mici. Nu-i vorbă, au fost și alții mai înainte care au confiscat pentru sine patriotismul, semănând sub pretextul iubirii de țară, xenofobie, ură și dezorientare. Din toate aceste exagerări și răutăți, am pierdut cu toții și n-am mai găsit calea de mijloc, despre care romanii spuneau că e de aur”. Apoi, distinsul rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a rezumat povestea despre iubirea de moșie pe care a spus-o studenților și colegilor la deschiderea noului an academic, la 1 octombrie 2012, pornind de la faimosul vers eminescian „Iubirea de moșie e un zid”. „Citatul le pare multora banal, fiind interpretat de regulă ca o mostră de naționalism sau de romantism întârziat. Pe vremuri, un înțelept profesor mi-a dezlegat sensul adânc al acestor cuvinte eminesciene. Și mi-a spus că moșia, înainte de a fi moșia cea mare sau țara, este moșia cea mică, proprietatea fiecăruia, locul de naștere și de îngropăciune a părinților și moșilor noștri sau bucata de pământ pe care fiecare am avut-o din vechime”.
„Înaintașii noștri au fost obsedați de carte, de cultură și de școală”   
Tot din iubirea de moșie s-a născut, vorba dlui academician, mai vechiul proverb „Ai carte, ai parte!” „Înaintașii noștri au fost obsedați de carte, de cultură și de școală. Și dacă ei n-au putut învăța și-au dat copiii la carte și i-au învățat că pot reuși în viață prin știință de carte... Proverbul a ajuns să însemne un elogiu adus învățăturii... Învățătura rămâne o taină supremă pe care o putem însuși cu toții, ca să pătrundem în cetatea literelor și a educației și să ne dăm propriile valori pentru moșia despre care vorbeam. Vă propun, dragi orădeni, ca împreună să reînviem ambele sensuri ale proverbului „Ai carte, ai parte”, deopotrivă iubirea de moșie și de școală și să le arătăm celor mai tineri ce rosturi au în lumea aceasta țara și școala... Numai așa vom scăpa de... tentația de a huli mâna care ne hrănește și ne vom putea înălța la rangul de adevărați dascăli ai neamului, convinși că prin școală și prin muncă se ajunge la demnitate, la împlinire și la frumusețe sufletească... Nu e o rușine să-ți iubești țara. Și nu e o rușine să ai apartenență la o națiune. Apartenența noastră la o națiune trebuie să ne confere înălțime sufletească, mândrie și bucurie... Într-o iubire pentru națiune și pentru celelalte națiuni, să ne arătăm vocația și valorile cu demnitate, cu frumusețe sufletească și mai ales cu multă multă bunătate”.
„Ziua de 12 octombrie... este un simbol al demnității regăsite”
În alocuțiunea sa dl prof. univ. dr. Barbu Ștefănescu a dat înțelesuri multiple zilei de 12 octombrie.
„La 12 octombrie 1918, respectiv la 12 octombrie 1944, s-au petrecut evenimente importante având scena de desfășurare orașul nostru. Evocarea acestor evenimente în fiecare an, gest frumos și pios, de reverență pentru înaintași le-a impus în mintea și sufletele cetățenilor noștri. Orice comunitate umană ca să existe are nevoie de simboluri în jurul cărora să se adune. Să trăiască împreună sentimentul de apartenență, cel care stă la baza identității. Cred că ziua de 12 octombrie a reușit să se impună cu această finalitate în ochii orădenilor. Cred că ziua de 12 octombrie, prin dubla sa semnificație, este un simbol al demnității regăsite... Gestul de la 12 octombrie 1918 este unul dintr-o serie prin care clasa politică a românilor din Transilvania venea în întâmpinarea voinței politice exprimate pe câmpurile de bătălie, glorioase de armata română... Trăirea unui asemenea moment împreună ne obligă să reinventăm ca cetățeni spiritul de cetate, adică să ne implicăm”, a spus în încheierea intervenției sale dl profesor Barbu Ștefănescu.
„Ați pus această întâlnire sub semnul coroanei”
Surprins plăcut de atitudinea pozitivă a orădenilor și mai cu seamă de cea a autorităților locale, Principele Radu al României și-a canalizat astfel discursul (mesajul) spre a ne răspunde cu aceeași monedă.
„Important este amănuntul că astăzi sărbătoriți Ziua orașului. Tot omul are o zi de naștere, comunitatea are o zi de naștere. De exemplu, Oradea – 12 octombrie, statul are o zi de naștere. România, de exemplu, s-a născut la 10 mai 1866 și mai apoi întârindu-se ca națiune și stat modern pe harta Europei în 1877 și 1881. Faptul că avem trei zile de naștere, toate la 10 mai, nu arată decât că României i-a fost mai greu decât altora s-ajungă la același rezultat. Probabil de aceea societatea este atât de sensibilă, atunci când vine vorba despre mândria ei, de demnitatea ei, de năzuințele ei...
Întâlnirea noastră de astăzi este și inspirată, nu numai patriotică ori abilă. Pentru că rareori se întâmplă în societate un ceremonial să aibe loc sub un semn atât de puternic al legitimității. Noi nu suntem astăzi la o adunare festivă oarecare... Ați pus această întâlnire sub semnul coroanei, coroana românească este expresia legitimității istorice a statului, iar dumneavoastră sunteți expresia legitimității democratice a statului. Așadar, suntem astăzi bine de tot la adăpost pentru prezent și pentru viitor în privința semnificațiilor. Dar mai este ceva ieșit din comun ce ați făcut astăzi: ne arătați nouă, celor care suntem în vizită că vă puneți viața... sub semnul Maicii Domnului și al Reginei Maria. Nicăieri în România nu am văzut ceva atât de frumos și atât de înălțător. Aceasta este, probabil, rațiunea pentru care comunitatea dumneavoastră vibrează atât de mult la ceremonia de astăzi. Am spus ceva mai devreme liderilor politici locali că sunt puține locuri în țară unde memoria s-a trezit atât de devreme ca în Oradea, dând străzilor, bulevardelor sau, știu eu, piețelor numele suveranilor Unirii și ai încoronării. Puține sunt locurile unde instituții de cultură poartă numele Reginei Maria și mai puține sunt locurile unde se ridică statui ale acestor ctitori de țară...
Vă rog să primiți cele mai alese sentimente de admirație pentru lucrarea pe care o desăvârșiți astăzi...aprecierea pentru faptul că astăzi de dimineață și până seara vom desăvârși împreună ceremonia, un ritual care așază nu numai coroana României la locul ei, dar și dă pentru toate celelalte orașe importante ale României un bun model despre cum poți să trăiești în mod multilateral prezentul, dând un semn important viitorului.
Vă mulțumesc pentru ziua de astăzi și doresc să vă asigur că cei norocoși, cei privilegiați suntem noi, cei trimiși de Rege să-l reprezentăm.
La mulți ani !”, a urat Principele Radu Oradiei și orădenilor la încheierea alocuțiunii sale.
(Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Ziua Oradiei, sărbătorită sub semnul coroanei.

Trimite email
sâmbătă, 18 aprilie 2026 la 16:54:07 Ora de vară a Europei de Est