Ziua Oradiei, sărbătorită sub semnul coroanei
Vineri, 12 octombrie
|
Ziua Oradiei, sărbătorită sub semnul coroanei |
|
Ediția din acest an (2012) a Zilei Municipiului Oradea a fost sărbătorită parcă sub semnul coroanei, prin prezența membrilor Familiei Regale la toate manifestările importante, iar în foaierul Teatrului „Regina Maria”, însăși coroana Reginei Maria a putut fi admirată, atât vineri, cât și sâmbătă. |
|
|
| În cadrul ședinței festive a Consiliului Local, la care au luat parte Altețele Lor Regale Principele Radu și Principele Nicolae ai României, precum și Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducesa Maria-Magdalena a Austriei, nepoata Reginei Maria și fiica Principesei Ileana, am ascultat cu atenție alocuțiunile rostite de primarul Oradiei, dl ing. Ilie Bolojan, de academicianul și istoricul Ioan Aurel Pop, de dl prof. univ. dr. Barbu Ștefănescu și de Principele Radu al României. Potrivit obiceiului, circa 50 de olimpici naționali orădeni și profesorii lor au fost felicitați și premiați, de această dată chiar de către Altețele lor Principele Radu și Principele Nicolae ai României. „O zi de amintire și bucurie pentru orădeni” În alocuțiunea sa, dl primar Ilie Bolojan a plecat de la dubla semnificație a zilei de 12 octombrie (1918 și 1944), „o zi de amintire și bucurie pentru orădeni”, de exprimare a recunoștinței pentru cei ce au înfăptuit mărețele evenimente; dar și o zi specială prin prezența la manifestări a membrilor Familiei Regale și prin dezvelirea statuii Regina Maria în fața Teatrului „Regina Maria” – „corectând o eroare istorică, aceea de a fi fost mutată de pe acel soclu în perioade tulburi. E un gest de recunoștință față de Regina Maria și față de ceea ce a însemnat ea pentru statul român”, a conchis dl primar Ilie Bolojan. Ca și anul trecut, distinsul academician și istoric Ioan Aurel Pop ne-a încântat cu o lecție emoționantă de istorie națională (dl academician fiind prezent și la montarea pe soclu a statuii Regina Maria, în 13 octombrie 1921, după cum a subliniat dl primar). „O reparație morală și materială...” Dintru început, dl academician consideră dezvelirea Statuii Regina Maria „o reparație morală și materială în același timp, legată de memoria Reginei Maria, a Casei Regale a României”. În prelegerea sa, istoricul Aurel Pop s-a oprit câteva momente „asupra valorilor naționale care încarcă această zi. Mai nou, unii dintre noi ne rușinăm să recunoaștem apartenența la România și la poporul român. Intelectuali subțiri apăruți ca ciupercile, în ultimele decenii, ne-au învățat că facem parte dintr-un popor vegetal, cu un trecut ticălos și ticăloșit, că vorbim o limbă demnă nu de comunicare și că apărăm valori depășite, care ar trebui puse în debaraua istoriei. De atâta subtilitate, ne-am subțiat și noi, cu totul și ne-am făcut tot mai mici. Nu-i vorbă, au fost și alții mai înainte care au confiscat pentru sine patriotismul, semănând sub pretextul iubirii de țară, xenofobie, ură și dezorientare. Din toate aceste exagerări și răutăți, am pierdut cu toții și n-am mai găsit calea de mijloc, despre care romanii spuneau că e de aur”. Apoi, distinsul rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a rezumat povestea despre iubirea de moșie pe care a spus-o studenților și colegilor la deschiderea noului an academic, la 1 octombrie 2012, pornind de la faimosul vers eminescian „Iubirea de moșie e un zid”. „Citatul le pare multora banal, fiind interpretat de regulă ca o mostră de naționalism sau de romantism întârziat. Pe vremuri, un înțelept profesor mi-a dezlegat sensul adânc al acestor cuvinte eminesciene. Și mi-a spus că moșia, înainte de a fi moșia cea mare sau țara, este moșia cea mică, proprietatea fiecăruia, locul de naștere și de îngropăciune a părinților și moșilor noștri sau bucata de pământ pe care fiecare am avut-o din vechime”. „Înaintașii noștri au fost obsedați de carte, de cultură și de școală” Tot din iubirea de moșie s-a născut, vorba dlui academician, mai vechiul proverb „Ai carte, ai parte!” „Înaintașii noștri au fost obsedați de carte, de cultură și de școală. Și dacă ei n-au putut învăța și-au dat copiii la carte și i-au învățat că pot reuși în viață prin știință de carte... Proverbul a ajuns să însemne un elogiu adus învățăturii... Învățătura rămâne o taină supremă pe care o putem însuși cu toții, ca să pătrundem în cetatea literelor și a educației și să ne dăm propriile valori pentru moșia despre care vorbeam. Vă propun, dragi orădeni, ca împreună să reînviem ambele sensuri ale proverbului „Ai carte, ai parte”, deopotrivă iubirea de moșie și de școală și să le arătăm celor mai tineri ce rosturi au în lumea aceasta țara și școala... Numai așa vom scăpa de... tentația de a huli mâna care ne hrănește și ne vom putea înălța la rangul de adevărați dascăli ai neamului, convinși că prin școală și prin muncă se ajunge la demnitate, la împlinire și la frumusețe sufletească... Nu e o rușine să-ți iubești țara. Și nu e o rușine să ai apartenență la o națiune. Apartenența noastră la o națiune trebuie să ne confere înălțime sufletească, mândrie și bucurie... Într-o iubire pentru națiune și pentru celelalte națiuni, să ne arătăm vocația și valorile cu demnitate, cu frumusețe sufletească și mai ales cu multă multă bunătate”. „Ziua de 12 octombrie... este un simbol al demnității regăsite” În alocuțiunea sa dl prof. univ. dr. Barbu Ștefănescu a dat înțelesuri multiple zilei de 12 octombrie. „La 12 octombrie 1918, respectiv la 12 octombrie 1944, s-au petrecut evenimente importante având scena de desfășurare orașul nostru. Evocarea acestor evenimente în fiecare an, gest frumos și pios, de reverență pentru înaintași le-a impus în mintea și sufletele cetățenilor noștri. Orice comunitate umană ca să existe are nevoie de simboluri în jurul cărora să se adune. Să trăiască împreună sentimentul de apartenență, cel care stă la baza identității. Cred că ziua de 12 octombrie a reușit să se impună cu această finalitate în ochii orădenilor. Cred că ziua de 12 octombrie, prin dubla sa semnificație, este un simbol al demnității regăsite... Gestul de la 12 octombrie 1918 este unul dintr-o serie prin care clasa politică a românilor din Transilvania venea în întâmpinarea voinței politice exprimate pe câmpurile de bătălie, glorioase de armata română... Trăirea unui asemenea moment împreună ne obligă să reinventăm ca cetățeni spiritul de cetate, adică să ne implicăm”, a spus în încheierea intervenției sale dl profesor Barbu Ștefănescu. „Ați pus această întâlnire sub semnul coroanei” Surprins plăcut de atitudinea pozitivă a orădenilor și mai cu seamă de cea a autorităților locale, Principele Radu al României și-a canalizat astfel discursul (mesajul) spre a ne răspunde cu aceeași monedă. „Important este amănuntul că astăzi sărbătoriți Ziua orașului. Tot omul are o zi de naștere, comunitatea are o zi de naștere. De exemplu, Oradea – 12 octombrie, statul are o zi de naștere. România, de exemplu, s-a născut la 10 mai 1866 și mai apoi întârindu-se ca națiune și stat modern pe harta Europei în 1877 și 1881. Faptul că avem trei zile de naștere, toate la 10 mai, nu arată decât că României i-a fost mai greu decât altora s-ajungă la același rezultat. Probabil de aceea societatea este atât de sensibilă, atunci când vine vorba despre mândria ei, de demnitatea ei, de năzuințele ei... Întâlnirea noastră de astăzi este și inspirată, nu numai patriotică ori abilă. Pentru că rareori se întâmplă în societate un ceremonial să aibe loc sub un semn atât de puternic al legitimității. Noi nu suntem astăzi la o adunare festivă oarecare... Ați pus această întâlnire sub semnul coroanei, coroana românească este expresia legitimității istorice a statului, iar dumneavoastră sunteți expresia legitimității democratice a statului. Așadar, suntem astăzi bine de tot la adăpost pentru prezent și pentru viitor în privința semnificațiilor. Dar mai este ceva ieșit din comun ce ați făcut astăzi: ne arătați nouă, celor care suntem în vizită că vă puneți viața... sub semnul Maicii Domnului și al Reginei Maria. Nicăieri în România nu am văzut ceva atât de frumos și atât de înălțător. Aceasta este, probabil, rațiunea pentru care comunitatea dumneavoastră vibrează atât de mult la ceremonia de astăzi. Am spus ceva mai devreme liderilor politici locali că sunt puține locuri în țară unde memoria s-a trezit atât de devreme ca în Oradea, dând străzilor, bulevardelor sau, știu eu, piețelor numele suveranilor Unirii și ai încoronării. Puține sunt locurile unde instituții de cultură poartă numele Reginei Maria și mai puține sunt locurile unde se ridică statui ale acestor ctitori de țară... Vă rog să primiți cele mai alese sentimente de admirație pentru lucrarea pe care o desăvârșiți astăzi...aprecierea pentru faptul că astăzi de dimineață și până seara vom desăvârși împreună ceremonia, un ritual care așază nu numai coroana României la locul ei, dar și dă pentru toate celelalte orașe importante ale României un bun model despre cum poți să trăiești în mod multilateral prezentul, dând un semn important viitorului. Vă mulțumesc pentru ziua de astăzi și doresc să vă asigur că cei norocoși, cei privilegiați suntem noi, cei trimiși de Rege să-l reprezentăm. La mulți ani !”, a urat Principele Radu Oradiei și orădenilor la încheierea alocuțiunii sale. (Ovidiu DAN)P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Ziua Oradiei, sărbătorită sub semnul coroanei. |
|
|
|
vineri, 17 ianuarie 2025, 23:40:58 Ora standard a Europei de Est
|
|
