Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
5 februarie 2021
1.*BREAKING Calendarul de înscriere în clasa pregătitoare 2021 a fost pus în dezbatere: pe 15 martie încep înscrierile / Greșeală în metodologie, care spune că maximul este de 25 de elevi la clasă, deși legea prevede cel mult 22 elevi în învățământul primar
Ministerul Educației a pus, vineri, în dezbatere publică proiectul calendarului de înscriere a copiilor în învățământul primar, pentru anul școlar 2021-2022, precum și proiectul metodologiei de înscriere în învățământul primar pentru anul școlar viitor. Procedurile încep pe 10 martie, iar înscrierea începe pe 15 martie, cu evaluarea copiilor și emiterea recomandării de înscriere la școală. Proiectul de metodologie are o greșeală: stipulează că maximul de elevi la clasă este de 25 de elevi, deși legea educației prevede din august 2020 că sunt cel mult 22 elevi la clasă în învățământul primar.
Proiectul de metodologie prevede că înscrierea în clasa pregătitoare nu este condiționată de frecventarea grupei mari de grădiniță. Precizarea vine în contextul în care anul acesta școlar este primul în care grupa mare a devenit obligatorie, în România.
O noutate legată de obligativitatea grupei mari de grădiniță intervine, însă, atunci când este vorba despre înscrierea la clasa pregătitoare a copiilor care fac 6 ani după 1 septembrie 2021. Concret, vor fi evaluați psihosomatic doar copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2021 inclusiv și care NU au frecventat grădinița sau care s-au întors din străinătate. Ceilalți, vor intra la școală pe baza unei recomandări primite de la grădiniță.
Ce spune metodologia: Părinții/ tutorii legal instituiți/ reprezentanții legali, ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august 2021 inclusiv, au obligația de a înscrie copiii în învățământul primar în clasa pregătitoare. Procesul de înscriere în învățământul primar nu este condiționat de frecventarea grupei mari a învățământului preșcolar. De asemenea, și părinții ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2021 inclusiv, pot să își înscrie copiii în învățământul primar, în clasa pregătitoare, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător.

2.*Redeschiderea unităților de învățământ este o ,,nebuloasă”, acuză Alianța studenților, care semnalează probleme birocratice și operaționale privind întoarcerea la școală / Măsurile propuse pentru studenți
Redeschiderea unităților de învățământ începând cu 8 februarie este descrisă de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (A.N.O.S.R.), într-un comunicat transmis alături de Consiliul Național al Elevilor (C.N.E.), drept o ,,nebuloasă” care, spun organizațiile, persistă și în condițiile ordinului publicat vineri de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
2 februarie 2021
1.* Şcolile gimnaziale s-au redeschis astăzi în toată Grecia, alături de liceele din regiunile mai puţin afectate de pandemia de coronavirus, după o pauză de două luni şi jumătate pe durata căreia aceste unităţi de învăţământ au rămas închise. Totodată, Grecia a început luni pregătirile pentru al treilea val al pandemiei, în contextul în care Ministerul Sănătăţii se teme de o posibilă creştere a noilor cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, transmite Agerpres.
„Prioritatea noastră este redeschiderea şcolilor, adoptând în continuare măsurile necesare pentru siguranţa voastră şi pentru sănătatea publică”, a declarat luni în faţa elevilor şi profesorilor eleni ministrul grec al Educaţiei, Niki Kerameus, care a vizitat o şcoală gimnazială de la marginea Atenei.

2.* Sunt prea puține cabinete și cadre medicale în școli, stocurile de măști trebuie verificate, sute de unități de învățământ nu au autorizație sanitară, avertizează Consiliul Elevilor, înaintea deciziei privind reluarea școlii
Capacitatea cabinetelor școlare de a realiza teste rapide este semnificativ scăzută, iar multe dintre cadrele medicale școlare, și așa puține sunt în acest moment detașate către alte instituții, arată Consiliul Național al Elevilor într-o poziție publicată înaintea deciziei ministerelor Educației și al Sănătății cu privire la modul în care va începe al doilea semestru, posibil în format fizic. Organizația mai apreciază că milioanele de măști anunțate de ministrul Cîmpeanu ca fiind disponibile în școli trebuie verificate pentru conformitate, având în vedere incidentele cu alte stocuri comercializate.

3.* Rectorul SNSPA Remus Pricopie, considerații despre ministrul Sănătății Vlad Voiculescu: Ușurința partidelor de a promova la ministere oameni fără pregătire în domeniu și fără experiență în gestionarea sistemelor mari este “cât se poate de periculoasă”
Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a emis, luni, un comunicat în care sunt citate considerațiile rectorului acestei instituții, Remus Pricopie, prezentat și în calitate de fost ministru al Educației și Cercetării, despre nevoia de competență profesională în poziții de conducere ministerială. Singurul exemplu folosit în comunicat este cel al ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, despre care rectorul arată că nu este medic, în condițiile în care promovarea în funcții ministeriale a unor oameni fără pregătire în domeniul acoperit ar fi “cât se poate de periculoasă”.

4.* VIDEO Cîmpeanu: În Europa doar trei țări nu au deschise cel puțin grădinițele și școlile primare – Germania, Danemarca și Portugalia / Ne concentrăm atenția pentru pregătirea școlilor în eventualitatea unei decizii favorabile mâine (astăzi – n.n.)
Doar trei state din cele 27 ale Uniunii Europene nu au deschise cel puțin grădinițele și școlile primare sau nu au luat încă o decizie pentru deschiderea lor, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Acesta a mai spus că se fac pregătiri pentru deschiderea școlilor în eventualitatea unei decizii de reluare fizică a cursurilor în clase.
,,La acest moment (luni, 1 februarie 2021 – n.n.) pot să vă spun că interesul major pentru deschiderea școlilor cu prezență fizică se păstrează”.

„Pledoarie pentru trezirea noastră”, cu Ioan Bocșa

Luni seara, la Primăria Oradea

„Pledoarie pentru trezirea noastră”, cu Ioan Bocșa

Luni seara (15 octombrie 2012), admirabilul interpret Ioan Bocșa a fost invitatul Academiei Civice, la o întâlnire de suflet cu orădenii în sala mare a Primăriei Oradea.

„Dl Ioan Bocșa este unul din lucrurile minunate pe care le avem...”, a afirmat doamna profesor Eugenia Mitrașca, președintele Academiei Civice, în deschiderea conferinței, iar dl viceprimar Mircea Mălan îl consideră pe îndrăgitul interpret drept „unul dintre cei mai importanți artiști contemporani; un artist care prin tot ceea ce a făcut ne-a ajutat să înțelegem mai bine străfundurile sufletului românesc”.
În continuare, dl viceprimar a ținut să-i lanseze dlui Ioan Bocșa o invitație la un concert de colinde în preajma Crăciunului.
„Pledoarie pentru trezirea noastră”
Eu n-am pregătit o conferință sau o analiză a folclorului, a stadiului actual al folclorului românesc, ci am venit aici pentru a vă spune câteva gânduri din interiorul fenomenului folcloric și în urma unei experiențe dobândite în calitate de interpret; adică în triplă ipostază: în calitate de interpret, în calitate de profesor al tinerei generații și nu în ultimă instanță în calitate de român, calitate pe care mi-o asum fără niciun fel de ezitare.
Primul gând, cu care aș dori să-ncep l-aș numi „Pledoarie pentru trezirea noastră”.
Spunea Mircea Eliade: „Renunțarea la românism e refugiu în moarte”. Pare o afirmație dură, cumplită și cu tentă de apocalipsă, dar este o treaptă foarte reală pentru fiecare nație. În fond, românism înseamnă identitate națională; identitate națională înseamnă cultură națională; cultură națională fără cultură tradițională, fără lumina venită din popor, fără esența culturii tradiționale este o formă fără fond. Ionuț Fulea (președintele  Asociației interpreților de folclor) spunea: „Progresul ne-a afectat și pe noi”. I-am spus: ești inginer și faci niște afirmații grosolane. Progresul este un termen pozitiv. Cum poți să zici: progresul ne-a afectat și pe noi? În fond el spunea un adevăr foarte foarte mare. În 1923, dacă nu mă-nșel, Sabin Drăgoi publica o carte „303 colinde”, cu text și melodie. În prefața acestei cărți scria: „A sosit ceasul al 12-lea! Ajutor!! Ne civilizăm”. Păi dacă în 1923 existau atâtea semne de exclamare, haideți să ne gândim acum, cam câte semne de exclamare ar trebui să punem? Și strigătul meu este: Ajutor! Ne civilizăm!
Revin la problemele care mă dor direct.
În momentul de față, schimbăm doina noastră românească cu zburdălnicii..., cu șlagăre („Am lansat un șlagăr”, termenul nu se potrivește cu cântecul popular); le schimbăm cu manele sau și mai rău, le schimbăm pe nimic.
„Marele pericol... vine din interiorul fenomenului folcloric”
Marele pericol în folclorul românesc vine din partea noastră, a celor care-l cântăm și-l interpretăm. Deci vine din interiorul fenomenului folcloric... Apare o avalanșă de producții, care sunt discret modificate genetic. De ce? S-au îndepărtat de sursă, apelează la creatori. Am văzut pe CD scris compozitor și dat nume, textier, două puncte și dat nume. Dar ăsta nu e folclor! Definiția folclorului are două elemente esențiale: este creație anonimă (deci nu este creație de autor) și creație colectivă (înseamnă șlefuită de-a lungul timpului). În folclor se manifestă două tendințe firești. Folclorul nu stă pe loc. Trebuie să recunoaștem. Toate lucrurile evoluează sau involuează. Se mișcă. În folclor există două direcții principale. O direcție a tradiției (repetare neschimbată). Și o tendință creativă, creatoare, care vrea să-l ducă înainte, să schimbe. Fiecare interpret vrea să-și pună amprenta...
Revin la producțiile actuale. Tinerii interpreți și nu numai ei, fiind o epocă modernă, cu schimbări mari și cu nevoi financiare... vor să se lanseze rapid, peste noapte. Toată lumea vrea să se lanseze. Învață 10 cântece și vor să scoată acum un CD. Sunt foarte mulți care scot CD, după care învață cântecele. Nu e niciun fel de glumă.
„Regret desființarea cenzurii”
Desființarea cenzurii a avut efecte într-adevăr benefice, multe efecte benefice: diversificarea creațiilor, libertatea de creație, au apărut atâtea genuri muzicale noi, dar a avut și efecte și are efecte dezastruoase. Și atunci repet: Regret desființarea cenzurii fiindcă pe vremea cealaltă, și nu-s nostalgic, exista o cenzură a bunului-simț și existau niște instituții de cenzură profesională.
„Potejarea și promovarea identității naționale”
Mai marea durere a momentului de față este lipsa unei strategii și a unei coerențe din partea mai marilor noștri și un gând care aș vrea să-l concretizez. Am făcut și apeluri oficiale în acest sens pentru protejarea și promovarea identității naționale, salvarea identității naționale. De  protejarea și promovarea identității naționale avem nevoie și noi comunitățile majoritare, nu numai comunitățile minoritare, și de legislație. O spun cu toată convingerea”.
Înainte să înceapă discuțiile, dl viceprimar Mircea Mălan a ridicat, într-un fel, mingea la fileu spunând:
 „În ce mod ar trebui să se implice administrația locală ... pentru a dezvolta această zonă folclorică?”
Primul care s-a grăbit să-i răspundă a fost chiar dl Ioan Bocșa.
„Ce cred că se poate face:1.Apelarea la specialiști 2.Soluția modificării acestei stări este școala. Dacă școala își ia în serios rolul și are o strategie pe termen lung, putem avea speranțe că nu suntem pierduți în acest domeniu. În al 3-lea rând, mai exist eu. Și nu din orgoliu am spus mai exist eu. Lângă mine există o echipă de cercetare, de persoane mai vârstnice și o grămadă de tineri. Și există un Ansamblu de muzică tradițională românească – „Icoane”. Eu dau exemplele pe care le știu... Deci, niște modele de urmat avem”.
O intervenție pertinentă a avut și  îndrăgita interpretă Florica Bradu care a făcut o radiografiere a folclorului din zilele noastre, atingând și problema politicilor pe care le fac unele televiziuni, politici care fac mari deservicii promovării adevăratelor valori și a folclorului autentic. Și domnia sa este pentru o cenzură a bunului-simț și o cenzură profesională. „Mă simt vinovată că nu găsesc calea și nu o găsim, se vede, calea de a face front comun să combatem eficient, acum, în zodiacul acesta al banului și al retingului...”
„Alfabetul gândurilor mele”
În partea a doua a manifestării, l-am descoperit pe profesorul universitar dr. Ioan Bocșa în ipostaza de cercetător și scriitor cu har; chiar ne-a creat un confort de bine, citindu-ne nestemate din „Alfabetul gândurilor mele”. Ne-a copleșit apoi cu travaliul de a aduna în câteva volume peste 7.500 de colinde românești, în majoritate autentice și necunoscute marelui public.
Una peste alta, nici nu am simțit cum s-au scurs mai bine de trei ore de „plăcută zăbavă” și binecuvântare, adevărate ore de curs pe tema folclorului, patriotismului și a mândriei de a fi fiu vrednic, onest și ziditor al cetății. Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Pledoarie pentru trezirea noastră”, cu Ioan Bocșa.

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

luni, 1 martie 2021

Poza zilei

Flori și mărțișoare, fără interdicție

Ministerul Educației nu a transmis și nu va transmite către unitățile și instituțiile de învățământ nicio interdicție expresă cu privire la oferirea de flori și mărțișoare!!!