Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Pledoarie pentru trezirea noastră”, cu Ioan Bocșa

Luni seara, la Primăria Oradea

„Pledoarie pentru trezirea noastră”, cu Ioan Bocșa

Luni seara (15 octombrie 2012), admirabilul interpret Ioan Bocșa a fost invitatul Academiei Civice, la o întâlnire de suflet cu orădenii în sala mare a Primăriei Oradea.

„Dl Ioan Bocșa este unul din lucrurile minunate pe care le avem...”, a afirmat doamna profesor Eugenia Mitrașca, președintele Academiei Civice, în deschiderea conferinței, iar dl viceprimar Mircea Mălan îl consideră pe îndrăgitul interpret drept „unul dintre cei mai importanți artiști contemporani; un artist care prin tot ceea ce a făcut ne-a ajutat să înțelegem mai bine străfundurile sufletului românesc”.
În continuare, dl viceprimar a ținut să-i lanseze dlui Ioan Bocșa o invitație la un concert de colinde în preajma Crăciunului.
„Pledoarie pentru trezirea noastră”
Eu n-am pregătit o conferință sau o analiză a folclorului, a stadiului actual al folclorului românesc, ci am venit aici pentru a vă spune câteva gânduri din interiorul fenomenului folcloric și în urma unei experiențe dobândite în calitate de interpret; adică în triplă ipostază: în calitate de interpret, în calitate de profesor al tinerei generații și nu în ultimă instanță în calitate de român, calitate pe care mi-o asum fără niciun fel de ezitare.
Primul gând, cu care aș dori să-ncep l-aș numi „Pledoarie pentru trezirea noastră”.
Spunea Mircea Eliade: „Renunțarea la românism e refugiu în moarte”. Pare o afirmație dură, cumplită și cu tentă de apocalipsă, dar este o treaptă foarte reală pentru fiecare nație. În fond, românism înseamnă identitate națională; identitate națională înseamnă cultură națională; cultură națională fără cultură tradițională, fără lumina venită din popor, fără esența culturii tradiționale este o formă fără fond. Ionuț Fulea (președintele  Asociației interpreților de folclor) spunea: „Progresul ne-a afectat și pe noi”. I-am spus: ești inginer și faci niște afirmații grosolane. Progresul este un termen pozitiv. Cum poți să zici: progresul ne-a afectat și pe noi? În fond el spunea un adevăr foarte foarte mare. În 1923, dacă nu mă-nșel, Sabin Drăgoi publica o carte „303 colinde”, cu text și melodie. În prefața acestei cărți scria: „A sosit ceasul al 12-lea! Ajutor!! Ne civilizăm”. Păi dacă în 1923 existau atâtea semne de exclamare, haideți să ne gândim acum, cam câte semne de exclamare ar trebui să punem? Și strigătul meu este: Ajutor! Ne civilizăm!
Revin la problemele care mă dor direct.
În momentul de față, schimbăm doina noastră românească cu zburdălnicii..., cu șlagăre („Am lansat un șlagăr”, termenul nu se potrivește cu cântecul popular); le schimbăm cu manele sau și mai rău, le schimbăm pe nimic.
„Marele pericol... vine din interiorul fenomenului folcloric”
Marele pericol în folclorul românesc vine din partea noastră, a celor care-l cântăm și-l interpretăm. Deci vine din interiorul fenomenului folcloric... Apare o avalanșă de producții, care sunt discret modificate genetic. De ce? S-au îndepărtat de sursă, apelează la creatori. Am văzut pe CD scris compozitor și dat nume, textier, două puncte și dat nume. Dar ăsta nu e folclor! Definiția folclorului are două elemente esențiale: este creație anonimă (deci nu este creație de autor) și creație colectivă (înseamnă șlefuită de-a lungul timpului). În folclor se manifestă două tendințe firești. Folclorul nu stă pe loc. Trebuie să recunoaștem. Toate lucrurile evoluează sau involuează. Se mișcă. În folclor există două direcții principale. O direcție a tradiției (repetare neschimbată). Și o tendință creativă, creatoare, care vrea să-l ducă înainte, să schimbe. Fiecare interpret vrea să-și pună amprenta...
Revin la producțiile actuale. Tinerii interpreți și nu numai ei, fiind o epocă modernă, cu schimbări mari și cu nevoi financiare... vor să se lanseze rapid, peste noapte. Toată lumea vrea să se lanseze. Învață 10 cântece și vor să scoată acum un CD. Sunt foarte mulți care scot CD, după care învață cântecele. Nu e niciun fel de glumă.
„Regret desființarea cenzurii”
Desființarea cenzurii a avut efecte într-adevăr benefice, multe efecte benefice: diversificarea creațiilor, libertatea de creație, au apărut atâtea genuri muzicale noi, dar a avut și efecte și are efecte dezastruoase. Și atunci repet: Regret desființarea cenzurii fiindcă pe vremea cealaltă, și nu-s nostalgic, exista o cenzură a bunului-simț și existau niște instituții de cenzură profesională.
„Potejarea și promovarea identității naționale”
Mai marea durere a momentului de față este lipsa unei strategii și a unei coerențe din partea mai marilor noștri și un gând care aș vrea să-l concretizez. Am făcut și apeluri oficiale în acest sens pentru protejarea și promovarea identității naționale, salvarea identității naționale. De  protejarea și promovarea identității naționale avem nevoie și noi comunitățile majoritare, nu numai comunitățile minoritare, și de legislație. O spun cu toată convingerea”.
Înainte să înceapă discuțiile, dl viceprimar Mircea Mălan a ridicat, într-un fel, mingea la fileu spunând:
 „În ce mod ar trebui să se implice administrația locală ... pentru a dezvolta această zonă folclorică?”
Primul care s-a grăbit să-i răspundă a fost chiar dl Ioan Bocșa.
„Ce cred că se poate face:1.Apelarea la specialiști 2.Soluția modificării acestei stări este școala. Dacă școala își ia în serios rolul și are o strategie pe termen lung, putem avea speranțe că nu suntem pierduți în acest domeniu. În al 3-lea rând, mai exist eu. Și nu din orgoliu am spus mai exist eu. Lângă mine există o echipă de cercetare, de persoane mai vârstnice și o grămadă de tineri. Și există un Ansamblu de muzică tradițională românească – „Icoane”. Eu dau exemplele pe care le știu... Deci, niște modele de urmat avem”.
O intervenție pertinentă a avut și  îndrăgita interpretă Florica Bradu care a făcut o radiografiere a folclorului din zilele noastre, atingând și problema politicilor pe care le fac unele televiziuni, politici care fac mari deservicii promovării adevăratelor valori și a folclorului autentic. Și domnia sa este pentru o cenzură a bunului-simț și o cenzură profesională. „Mă simt vinovată că nu găsesc calea și nu o găsim, se vede, calea de a face front comun să combatem eficient, acum, în zodiacul acesta al banului și al retingului...”
„Alfabetul gândurilor mele”
În partea a doua a manifestării, l-am descoperit pe profesorul universitar dr. Ioan Bocșa în ipostaza de cercetător și scriitor cu har; chiar ne-a creat un confort de bine, citindu-ne nestemate din „Alfabetul gândurilor mele”. Ne-a copleșit apoi cu travaliul de a aduna în câteva volume peste 7.500 de colinde românești, în majoritate autentice și necunoscute marelui public.
Una peste alta, nici nu am simțit cum s-au scurs mai bine de trei ore de „plăcută zăbavă” și binecuvântare, adevărate ore de curs pe tema folclorului, patriotismului și a mândriei de a fi fiu vrednic, onest și ziditor al cetății. Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Pledoarie pentru trezirea noastră”, cu Ioan Bocșa.

Trimite email
miercuri, 13 mai 2026 la 05:52:13 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București