Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Pledoarie pentru trezirea noastră”, cu Ioan Bocșa

Luni seara, la Primăria Oradea

„Pledoarie pentru trezirea noastră”, cu Ioan Bocșa

Luni seara (15 octombrie 2012), admirabilul interpret Ioan Bocșa a fost invitatul Academiei Civice, la o întâlnire de suflet cu orădenii în sala mare a Primăriei Oradea.

„Dl Ioan Bocșa este unul din lucrurile minunate pe care le avem...”, a afirmat doamna profesor Eugenia Mitrașca, președintele Academiei Civice, în deschiderea conferinței, iar dl viceprimar Mircea Mălan îl consideră pe îndrăgitul interpret drept „unul dintre cei mai importanți artiști contemporani; un artist care prin tot ceea ce a făcut ne-a ajutat să înțelegem mai bine străfundurile sufletului românesc”.
În continuare, dl viceprimar a ținut să-i lanseze dlui Ioan Bocșa o invitație la un concert de colinde în preajma Crăciunului.
„Pledoarie pentru trezirea noastră”
Eu n-am pregătit o conferință sau o analiză a folclorului, a stadiului actual al folclorului românesc, ci am venit aici pentru a vă spune câteva gânduri din interiorul fenomenului folcloric și în urma unei experiențe dobândite în calitate de interpret; adică în triplă ipostază: în calitate de interpret, în calitate de profesor al tinerei generații și nu în ultimă instanță în calitate de român, calitate pe care mi-o asum fără niciun fel de ezitare.
Primul gând, cu care aș dori să-ncep l-aș numi „Pledoarie pentru trezirea noastră”.
Spunea Mircea Eliade: „Renunțarea la românism e refugiu în moarte”. Pare o afirmație dură, cumplită și cu tentă de apocalipsă, dar este o treaptă foarte reală pentru fiecare nație. În fond, românism înseamnă identitate națională; identitate națională înseamnă cultură națională; cultură națională fără cultură tradițională, fără lumina venită din popor, fără esența culturii tradiționale este o formă fără fond. Ionuț Fulea (președintele  Asociației interpreților de folclor) spunea: „Progresul ne-a afectat și pe noi”. I-am spus: ești inginer și faci niște afirmații grosolane. Progresul este un termen pozitiv. Cum poți să zici: progresul ne-a afectat și pe noi? În fond el spunea un adevăr foarte foarte mare. În 1923, dacă nu mă-nșel, Sabin Drăgoi publica o carte „303 colinde”, cu text și melodie. În prefața acestei cărți scria: „A sosit ceasul al 12-lea! Ajutor!! Ne civilizăm”. Păi dacă în 1923 existau atâtea semne de exclamare, haideți să ne gândim acum, cam câte semne de exclamare ar trebui să punem? Și strigătul meu este: Ajutor! Ne civilizăm!
Revin la problemele care mă dor direct.
În momentul de față, schimbăm doina noastră românească cu zburdălnicii..., cu șlagăre („Am lansat un șlagăr”, termenul nu se potrivește cu cântecul popular); le schimbăm cu manele sau și mai rău, le schimbăm pe nimic.
„Marele pericol... vine din interiorul fenomenului folcloric”
Marele pericol în folclorul românesc vine din partea noastră, a celor care-l cântăm și-l interpretăm. Deci vine din interiorul fenomenului folcloric... Apare o avalanșă de producții, care sunt discret modificate genetic. De ce? S-au îndepărtat de sursă, apelează la creatori. Am văzut pe CD scris compozitor și dat nume, textier, două puncte și dat nume. Dar ăsta nu e folclor! Definiția folclorului are două elemente esențiale: este creație anonimă (deci nu este creație de autor) și creație colectivă (înseamnă șlefuită de-a lungul timpului). În folclor se manifestă două tendințe firești. Folclorul nu stă pe loc. Trebuie să recunoaștem. Toate lucrurile evoluează sau involuează. Se mișcă. În folclor există două direcții principale. O direcție a tradiției (repetare neschimbată). Și o tendință creativă, creatoare, care vrea să-l ducă înainte, să schimbe. Fiecare interpret vrea să-și pună amprenta...
Revin la producțiile actuale. Tinerii interpreți și nu numai ei, fiind o epocă modernă, cu schimbări mari și cu nevoi financiare... vor să se lanseze rapid, peste noapte. Toată lumea vrea să se lanseze. Învață 10 cântece și vor să scoată acum un CD. Sunt foarte mulți care scot CD, după care învață cântecele. Nu e niciun fel de glumă.
„Regret desființarea cenzurii”
Desființarea cenzurii a avut efecte într-adevăr benefice, multe efecte benefice: diversificarea creațiilor, libertatea de creație, au apărut atâtea genuri muzicale noi, dar a avut și efecte și are efecte dezastruoase. Și atunci repet: Regret desființarea cenzurii fiindcă pe vremea cealaltă, și nu-s nostalgic, exista o cenzură a bunului-simț și existau niște instituții de cenzură profesională.
„Potejarea și promovarea identității naționale”
Mai marea durere a momentului de față este lipsa unei strategii și a unei coerențe din partea mai marilor noștri și un gând care aș vrea să-l concretizez. Am făcut și apeluri oficiale în acest sens pentru protejarea și promovarea identității naționale, salvarea identității naționale. De  protejarea și promovarea identității naționale avem nevoie și noi comunitățile majoritare, nu numai comunitățile minoritare, și de legislație. O spun cu toată convingerea”.
Înainte să înceapă discuțiile, dl viceprimar Mircea Mălan a ridicat, într-un fel, mingea la fileu spunând:
 „În ce mod ar trebui să se implice administrația locală ... pentru a dezvolta această zonă folclorică?”
Primul care s-a grăbit să-i răspundă a fost chiar dl Ioan Bocșa.
„Ce cred că se poate face:1.Apelarea la specialiști 2.Soluția modificării acestei stări este școala. Dacă școala își ia în serios rolul și are o strategie pe termen lung, putem avea speranțe că nu suntem pierduți în acest domeniu. În al 3-lea rând, mai exist eu. Și nu din orgoliu am spus mai exist eu. Lângă mine există o echipă de cercetare, de persoane mai vârstnice și o grămadă de tineri. Și există un Ansamblu de muzică tradițională românească – „Icoane”. Eu dau exemplele pe care le știu... Deci, niște modele de urmat avem”.
O intervenție pertinentă a avut și  îndrăgita interpretă Florica Bradu care a făcut o radiografiere a folclorului din zilele noastre, atingând și problema politicilor pe care le fac unele televiziuni, politici care fac mari deservicii promovării adevăratelor valori și a folclorului autentic. Și domnia sa este pentru o cenzură a bunului-simț și o cenzură profesională. „Mă simt vinovată că nu găsesc calea și nu o găsim, se vede, calea de a face front comun să combatem eficient, acum, în zodiacul acesta al banului și al retingului...”
„Alfabetul gândurilor mele”
În partea a doua a manifestării, l-am descoperit pe profesorul universitar dr. Ioan Bocșa în ipostaza de cercetător și scriitor cu har; chiar ne-a creat un confort de bine, citindu-ne nestemate din „Alfabetul gândurilor mele”. Ne-a copleșit apoi cu travaliul de a aduna în câteva volume peste 7.500 de colinde românești, în majoritate autentice și necunoscute marelui public.
Una peste alta, nici nu am simțit cum s-au scurs mai bine de trei ore de „plăcută zăbavă” și binecuvântare, adevărate ore de curs pe tema folclorului, patriotismului și a mândriei de a fi fiu vrednic, onest și ziditor al cetății. Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Pledoarie pentru trezirea noastră”, cu Ioan Bocșa.
Trimite email
sâmbătă, 6 decembrie 2025, 08:17:45 Ora standard a Europei de Est