Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

„Un mod original de a trăi și dialoga cu literatura”

Controverse

„Un mod original de a trăi și dialoga cu literatura”

În vremea din urmă, numele lui N. Steinhardt apare tot mai des în revistele literare, articolele publicate demonstrând că monahul de la Rohia a fost o conștiință extraordinară, o ființă morală exemplară, un spirit dornic să-și lărgească necontenit orizontul cunoașterii.

 „Am dorit și cutezat, întotdeauna, să aflu - în orice teorie, concepție, mod de gândire sau viziune a lumii - secretul final”, mărturisește scriitorul.
Din cele 365 de răspunsuri date (pe cale epistolară), la tot atâtea întrebări formulate de Zaharia Sângeorzan, cititorul află că, în opinia sa, „omul a fost creat ca să duhovnicească și să poetizeze cosmosul”, că prezența lui pe acest pământ e „o aventură minunată”. Află, de asemenea, că eseistul se autodefinește astfel: „român (prin adopțiune, dar înflăcărat) și creștin”, sau, cum îi scria lui Virgil Ierunca la Paris, „un ovreu care a iubit pe Domnul Hristos și neamul românesc”.
Critica, eseurile, cărțile sale scot în evidență „un mod original de a trăi și dialoga cu literatura” (Z. Sângeorzan), un fel aparte de a se raporta la repere ale culturii române pe care N. Steinhardt le plasează mereu într-un context de universalitate.
Un exemplu, precum cel oferit de apariția, în 1982, a eseului critic asupra poeziei lui G. Bogza, ni se pare absolut edificator în acest sens. Eseistul nu-l așază nici măcar o dată pe G.B. în raport cu scriitorii autohtoni, ci nominalizează „poeții paraleli”, cu mijloacele lor de exprimare și de atitudine: Wat Withman (solemnitatea și îndrăgirea vieții), Peguy (repetiția, oratoria), Ezra Pound (elemente de reportaj, autobiografie), Pindar (tonul de odă), Psalmistul (stilul patetic, fervoarea, imprecațiile, adorația) etc.
(C. Cubleșan). E de părere că Lucian Raicu a fost singurul care a înțeles că această „broșurică” era o încercare de a învia epoca tinereții sale și că ea s-a vrut „o înfruntare a noului val de stupiditate, conformism și lozincărie”.
N. Steinhardt detesta compromisurile de orice fel, socotind că ele nu sunt doar o problemă de etică, ci și o primejdie profesională, deoarece „ne prind în curentul ticăloșiei de unde nu mai încape scăpare”.
Convins că orice ființă omenească, oricât de înaltă (deci și scriitorul) e un ghem de contradicții, autorul „Jurnalului fericirii” numește fără ezitare sau complexe atât aspectele reușite, cât și scăderile operelor pe care le discută.
Întrebat de Z. S. ce valori a descoperit în romanele lui N. Breban, Steinhardt răspunde că Breban „e un autor prolix, monoton, greoi și deseori plat”, dar apoi adaugă: „totuși, totuși (...) nu-i de lepădat (...), nu-i deloc lipsit de un simț acut al metafizicii. E un Dostoievski de provincie și mică amplitudine”. Remarcă, în același timp, că N. B. „nu se sfiește să atace marile teme ale romanului universal”. Pe Ana Blandiana o admiră mult, afirmă că „e o Poetă”, dar observă că „și-a format și ea o morală conformă cu Timpul și Istoria. Proza ei e văzută ca „un soi de invitație la conformism”. Lui Adrian Păunescu îi recunoaște talentul, dar ca și pe I. Alexandru „îl paște un dublu pericol al Agitației și al Instituționalizării”. Nichita Stănescu? „Un mare poet fără doar și poate, dar n-a evoluat urcând”.
La întrebarea „Ce vă spune azi un romancier ca M. Preda?”, eseistul precizează: „Imposibila întoarcere” e o carte formidabilă, „Moromeții” sunt un roman excelent. Atât. „Cel mai iubit dintre pământeni” e un act de curaj și cutezanță, dar e o lucrare pripită, nefinisată, neunitară (...), o operă literară neterminată”. Ce va rămâne din opera de teoretician a lui A. Marino? e altă întrebare a lui Z. S. și răspunsul nu se lasă așteptat: „(...) nu-i găsesc nimic cu adevărat original și-l cred lipsit de acel suflu moral (în sens foarte larg) fără de care nu încape critică menită a dăinui”.
Exemplele ar putea continua, ele ar evidenția aceeași manieră de abordare a operelor literare, specifică „înțeleptului care a străbătut deșertul metafizicii”. Ca unul care a propovăduit smerenia, N. Steinhardt îi cere colocutorului său: „Nu mă căutați la niveluri înalte - la al marii înțelepciuni, al metafizicii, etc, etc -, ci la nivelul pățitului și al celui oarecum tămăduit de prostie și orbire”.
Citirea și recitirea capodoperelor literaturii universale, recunoaște criticul, îi creează un sentiment de exaltare și bucurie, constituind „căi de contact cu absolutul”. Al. Serpens 

Trimite email
sâmbătă, 31 ianuarie 2026 la 18:30:47 Ora standard a Europei de Est