Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

„Un mod original de a trăi și dialoga cu literatura”

Controverse


„Un mod original de a trăi și dialoga cu literatura”
În vremea din urmă, numele lui N. Steinhardt apare tot mai des în revistele literare, articolele publicate demonstrând că monahul de la Rohia a fost o conștiință extraordinară, o ființă morală exemplară, un spirit dornic să-și lărgească necontenit orizontul cunoașterii.

„Am dorit și cutezat, întotdeauna, să aflu - în orice teorie, concepție, mod de gândire sau viziune a lumii - secretul final”, mărturisește scriitorul.
Din cele 365 de răspunsuri date (pe cale epistolară), la tot atâtea întrebări formulate de Zaharia Sângeorzan, cititorul află că, în opinia sa, „omul a fost creat ca să duhovnicească și să poetizeze cosmosul”, că prezența lui pe acest pământ e „o aventură minunată”. Află, de asemenea, că eseistul se autodefinește astfel: „român (prin adopțiune, dar înflăcărat) și creștin”, sau, cum îi scria lui Virgil Ierunca la Paris, „un ovreu care a iubit pe Domnul Hristos și neamul românesc”.
Critica, eseurile, cărțile sale scot în evidență „un mod original de a trăi și dialoga cu literatura” (Z. Sângeorzan), un fel aparte de a se raporta la repere ale culturii române pe care N. Steinhardt le plasează mereu într-un context de universalitate.
Un exemplu, precum cel oferit de apariția, în 1982, a eseului critic asupra poeziei lui G. Bogza, ni se pare absolut edificator în acest sens. Eseistul nu-l așază nici măcar o dată pe G.B. în raport cu scriitorii autohtoni, ci nominalizează „poeții paraleli”, cu mijloacele lor de exprimare și de atitudine: Wat Withman (solemnitatea și îndrăgirea vieții), Peguy (repetiția, oratoria), Ezra Pound (elemente de reportaj, autobiografie), Pindar (tonul de odă), Psalmistul (stilul patetic, fervoarea, imprecațiile, adorația) etc.

(C. Cubleșan). E de părere că Lucian Raicu a fost singurul care a înțeles că această „broșurică” era o încercare de a învia epoca tinereții sale și că ea s-a vrut „o înfruntare a noului val de stupiditate, conformism și lozincărie”.
N. Steinhardt detesta compromisurile de orice fel, socotind că ele nu sunt doar o problemă de etică, ci și o primejdie profesională, deoarece „ne prind în curentul ticăloșiei de unde nu mai încape scăpare”.
Convins că orice ființă omenească, oricât de înaltă (deci și scriitorul) e un ghem de contradicții, autorul „Jurnalului fericirii” numește fără ezitare sau complexe atât aspectele reușite, cât și scăderile operelor pe care le discută.
Întrebat de Z. S. ce valori a descoperit în romanele lui N. Breban, Steinhardt răspunde că Breban „e un autor prolix, monoton, greoi și deseori plat”, dar apoi adaugă: „totuși, totuși (...) nu-i de lepădat (...), nu-i deloc lipsit de un simț acut al metafizicii. E un Dostoievski de provincie și mică amplitudine”. Remarcă, în același timp, că N. B. „nu se sfiește să atace marile teme ale romanului universal”. Pe Ana Blandiana o admiră mult, afirmă că „e o Poetă”, dar observă că „și-a format și ea o morală conformă cu Timpul și Istoria. Proza ei e văzută ca „un soi de invitație la conformism”. Lui Adrian Păunescu îi recunoaște talentul, dar ca și pe I. Alexandru „îl paște un dublu pericol al Agitației și al Instituționalizării”. Nichita Stănescu? „Un mare poet fără doar și poate, dar n-a evoluat urcând”.
La întrebarea „Ce vă spune azi un romancier ca M. Preda?”, eseistul precizează: „Imposibila întoarcere” e o carte formidabilă, „Moromeții” sunt un roman excelent. Atât. „Cel mai iubit dintre pământeni” e un act de curaj și cutezanță, dar e o lucrare pripită, nefinisată, neunitară (...), o operă literară neterminată”. Ce va rămâne din opera de teoretician a lui A. Marino? e altă întrebare a lui Z. S. și răspunsul nu se lasă așteptat: „(...) nu-i găsesc nimic cu adevărat original și-l cred lipsit de acel suflu moral (în sens foarte larg) fără de care nu încape critică menită a dăinui”.
Exemplele ar putea continua, ele ar evidenția aceeași manieră de abordare a operelor literare, specifică „înțeleptului care a străbătut deșertul metafizicii”. Ca unul care a propovăduit smerenia, N. Steinhardt îi cere colocutorului său: „Nu mă căutați la niveluri înalte - la al marii înțelepciuni, al metafizicii, etc, etc -, ci la nivelul pățitului și al celui oarecum tămăduit de prostie și orbire”.
Citirea și recitirea capodoperelor literaturii universale, recunoaște criticul, îi creează un sentiment de exaltare și bucurie, constituind „căi de contact cu absolutul”. Al. Serpens

Trimite email

luni, 21 septembrie 2026 la 22:37:26 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.