Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Un mod original de a trăi și dialoga cu literatura”

Controverse

„Un mod original de a trăi și dialoga cu literatura”

În vremea din urmă, numele lui N. Steinhardt apare tot mai des în revistele literare, articolele publicate demonstrând că monahul de la Rohia a fost o conștiință extraordinară, o ființă morală exemplară, un spirit dornic să-și lărgească necontenit orizontul cunoașterii.

 „Am dorit și cutezat, întotdeauna, să aflu - în orice teorie, concepție, mod de gândire sau viziune a lumii - secretul final”, mărturisește scriitorul.
Din cele 365 de răspunsuri date (pe cale epistolară), la tot atâtea întrebări formulate de Zaharia Sângeorzan, cititorul află că, în opinia sa, „omul a fost creat ca să duhovnicească și să poetizeze cosmosul”, că prezența lui pe acest pământ e „o aventură minunată”. Află, de asemenea, că eseistul se autodefinește astfel: „român (prin adopțiune, dar înflăcărat) și creștin”, sau, cum îi scria lui Virgil Ierunca la Paris, „un ovreu care a iubit pe Domnul Hristos și neamul românesc”.
Critica, eseurile, cărțile sale scot în evidență „un mod original de a trăi și dialoga cu literatura” (Z. Sângeorzan), un fel aparte de a se raporta la repere ale culturii române pe care N. Steinhardt le plasează mereu într-un context de universalitate.
Un exemplu, precum cel oferit de apariția, în 1982, a eseului critic asupra poeziei lui G. Bogza, ni se pare absolut edificator în acest sens. Eseistul nu-l așază nici măcar o dată pe G.B. în raport cu scriitorii autohtoni, ci nominalizează „poeții paraleli”, cu mijloacele lor de exprimare și de atitudine: Wat Withman (solemnitatea și îndrăgirea vieții), Peguy (repetiția, oratoria), Ezra Pound (elemente de reportaj, autobiografie), Pindar (tonul de odă), Psalmistul (stilul patetic, fervoarea, imprecațiile, adorația) etc.
(C. Cubleșan). E de părere că Lucian Raicu a fost singurul care a înțeles că această „broșurică” era o încercare de a învia epoca tinereții sale și că ea s-a vrut „o înfruntare a noului val de stupiditate, conformism și lozincărie”.
N. Steinhardt detesta compromisurile de orice fel, socotind că ele nu sunt doar o problemă de etică, ci și o primejdie profesională, deoarece „ne prind în curentul ticăloșiei de unde nu mai încape scăpare”.
Convins că orice ființă omenească, oricât de înaltă (deci și scriitorul) e un ghem de contradicții, autorul „Jurnalului fericirii” numește fără ezitare sau complexe atât aspectele reușite, cât și scăderile operelor pe care le discută.
Întrebat de Z. S. ce valori a descoperit în romanele lui N. Breban, Steinhardt răspunde că Breban „e un autor prolix, monoton, greoi și deseori plat”, dar apoi adaugă: „totuși, totuși (...) nu-i de lepădat (...), nu-i deloc lipsit de un simț acut al metafizicii. E un Dostoievski de provincie și mică amplitudine”. Remarcă, în același timp, că N. B. „nu se sfiește să atace marile teme ale romanului universal”. Pe Ana Blandiana o admiră mult, afirmă că „e o Poetă”, dar observă că „și-a format și ea o morală conformă cu Timpul și Istoria. Proza ei e văzută ca „un soi de invitație la conformism”. Lui Adrian Păunescu îi recunoaște talentul, dar ca și pe I. Alexandru „îl paște un dublu pericol al Agitației și al Instituționalizării”. Nichita Stănescu? „Un mare poet fără doar și poate, dar n-a evoluat urcând”.
La întrebarea „Ce vă spune azi un romancier ca M. Preda?”, eseistul precizează: „Imposibila întoarcere” e o carte formidabilă, „Moromeții” sunt un roman excelent. Atât. „Cel mai iubit dintre pământeni” e un act de curaj și cutezanță, dar e o lucrare pripită, nefinisată, neunitară (...), o operă literară neterminată”. Ce va rămâne din opera de teoretician a lui A. Marino? e altă întrebare a lui Z. S. și răspunsul nu se lasă așteptat: „(...) nu-i găsesc nimic cu adevărat original și-l cred lipsit de acel suflu moral (în sens foarte larg) fără de care nu încape critică menită a dăinui”.
Exemplele ar putea continua, ele ar evidenția aceeași manieră de abordare a operelor literare, specifică „înțeleptului care a străbătut deșertul metafizicii”. Ca unul care a propovăduit smerenia, N. Steinhardt îi cere colocutorului său: „Nu mă căutați la niveluri înalte - la al marii înțelepciuni, al metafizicii, etc, etc -, ci la nivelul pățitului și al celui oarecum tămăduit de prostie și orbire”.
Citirea și recitirea capodoperelor literaturii universale, recunoaște criticul, îi creează un sentiment de exaltare și bucurie, constituind „căi de contact cu absolutul”. Al. Serpens 

Trimite email
sâmbătă, 16 mai 2026 la 11:49:40 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Goran Bregovic & Wedding & Funeral Band,
La Sala Palatului, București
Vineri, 5 iunie, ora 19.00, acces de la 18.00