Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Lucrătorul frontalier - noi perspective pe piața muncii în regiunile frontaliere”

Conferința internațională Jean Monnet

„Lucrătorul frontalier - noi perspective pe piața muncii în regiunile frontaliere”

Timp de trei zile, între 18 și 20 octombrie 2012, Universitatea din Oradea a găzduit conferința internațională Jean Monnet „Lucrătorul frontalier - noi perspective pe piața muncii în regiunile frontaliere”.

Este prima conferință internațională organizată în România pe această temă cu scopul de a găsi soluții concrete la probleme foarte importante pentru buna dezvoltare a regiunilor de frontieră. Dezbaterile s-au desfășurat pe trei ateliere:
1.Regiunea frontalieră ca spațiu al inovării europene
2.Lucrătorul frontalier – între legislația europeană și procedurile naționale
3.Libera circulație a forței de muncă în regiunile frontaliere.
Deschiderea conferinței a avut loc vineri, 19 octombrie 2012, în Aula Magna a Universității din Oradea, evenimentul științific fiind organizat de Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, în colaborare cu Institutul de Studii Euroregionale Oradea - Debrecen și Asociația Română de Relații Internaționale și Studii Europene.
La conferință și-au anunțat participarea specialiști din cinci țări: Franța (Paris III Sorbonne Nouvelle University), Germania (European Center for Minority Issues, Flensburg), Portugalia (Universitatea din Coimbra), Serbia (Institute of Comparative Law, Belgrad) și Ungaria (Universitatea din Debrecen), din centre universitare din țară (Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj - Napoca, Universitatea Vasile Goldiș din Arad și Universitatea din Oradea).
Conferința face parte din cadrul proiectului european de cercetare Jean Monnet, „The border, a space of innovation and cooperation in the European Union” (Frontiera, un spațiu al inovării și cooperării în Uniunea Europeană), care se desfășoară în perioada septembrie 2011 – august 2014, după cum aveam să aflăm de la coordonatorul de proiect, lector univ. dr. Adrian - Claudiu Popoviciu, Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene.
Acțiunea Jean Monnet  - „una dintre cele mai populare forme de dezvoltare a studiilor europene”
În cuvântul său, dl decan Ioan Horga a vorbit despre acțiunea Jean Monnet, ca fiind „una dintre cele mai populare forme de dezvoltare a studiilor europene, prin sprijin financiar, acordat de către Comisia Europeană, an de an... Universitatea din Oradea a fost printre primele universități din România care a aplicat pentru proiecte în cadrul acțiunii Jean Monnet... În momentul de față, Universitatea din Oradea este purtătoare a 14 acțiuni, purtând semnătura acțiunii Jean Monnet..., mai mult Universitatea din Oradea a reușit să atragă finanțări prin 10 proiecte de module Jean Monnet, printr-un Centru de excelență „Jean Monnet” din cele patru centre de excelență J.M. existente în România, apoi printr-un proiect, care este Regina acțiunii J.M., înseamnă finanțarea cercetării... unui proiect coordonat de Universitatea din Oradea și care are 17 parteneri din 14 țări; un proiect care se va lăsa cu o platformă digitală accesibilă, tot ceea ce înseamnă surse primare și surse secundare cunoscute și care se va găsi pe site-ul Centrului european de cunoaștere virtuală din Luxemburg... Prin urmare, putem fi mândri că Universitatea din Oradea este unul dintre promotorii programului Jean Monnet în România. Este nu numai promotoare, dar, în același timp, a reușit să atragă fonduri care se ridică la un total de peste jumătate de milion de euro prin aceste proiecte. Nu am pus aicea în discuție proiectele de conferințe care au fost finanțate în anii anteriori...”, a mai spus dl decan Ioan Horga.
Doamna decan Floare Chipea (de la Facultatea de Științe Socio-Umane) a ținut să prezinte „rolul, aportul științelor sociale în general, a sociologiei în mod special, la dezbaterile contemporane, inclusiv la soluționarea unor probleme” în tematica respectivei conferințe internaționale Jean Monnet...
„Într-o societate a schimbării, reprezentanții științelor sociale, sociologii, pot contribui la orientarea modurilor de înțelegere a lumii, prin propunerea sau promovarea unor noi modele explicative mai adecvate realităților. Din acest punct de vedere, oamenii de știință nu trebuie să comunice doar între ei, ci să comunice și cu societatea. Nu doar sub forma cercetărilor sau a rapoartelor..., dar și în calitate de intelectuali publici” a subliniat doamna decan Floare Chipea. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Lucrătorul frontalier - noi perspective pe piața muncii în regiunile frontaliere”.

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:20 Ora standard a Europei de Est