Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Globalizarea educației: Educația 2.0 via Web 2.0. România doarme?

Educația pentru și prin internet: Educație netățenească (6)

Globalizarea educației: Educația 2.0 via Web 2.0. România doarme?

„Internetul a devenit depozitarul central al cunoașterii umane, fiind disponibil pe bază de mouse-click timp de 24 de ore pe zi.

În zilele noastre, Web 2.0 nu mai este însă doar un rezervor impresionant de cunoaștere umană, ci tot mai mult și un spațiu în care se generează cunoașterea. În ceea ce privește educația, Web 2.0 a transformat, așadar, internetul într-un instrument și mai important […]. Condițiile-cadru se schimbă fundamental. Vechiul vis al omenirii de a avea acces permanent și de pretutindeni la informație pare să fi devenit realitate. Internetul oferă, cel puțin, o platformă viabilă în acest sens. Acest aspect pune atât cadrele didactice, cât și elevii și studenții în fața unor provocări cu totul noi. Educația 2.0 înseamnă însă cu mult mai mult decât învățare într-o perioadă în care cunoștințele sunt accesibile pretutindeni”. [1]
„Conceptul de a învăța pe tot parcursul vieții este una din cheile către secolul XXI (...). Nu este vorba aici de o idee nouă, studii mai vechi cu privire la problemele educației au atras atenția asupra necesității ca adulții să se întoarcă din nou pe băncile școlii. Astfel, ei vor avea ocazia să învețe să se descurce cu situațiile noi care apar atât în viața particulară, cât și la serviciu. Această nevoie de educație există și pare să crească pe zi ce trece. Singurul mod de a satisface această nevoie este ca fiecare dintre noi să învețe cum să învețe”.[2]
„Predăm după programe vechi de 100-150 de ani” (Solomon Marcus). [3]
Nu elevii sunt devină..., ci sistemul
Nu elevii sunt de vină pentru rezultatele slabe la bacalaureat, ci sistemul, la care și noi, dascălii, suntem complici.
La cei 87 de ani de viață, academicianul Solomon Marcus e mai tânăr în gândire decât mulți responsabili de soarta educației în România. De mai mult timp, domnia sa pledează pentru un învățământ interogativ orientat pe nevoile tineretului, bazat pe o curriculă actualizată și pe resursele educaționale oferite de Internet. Nu numai programele și curricula sunt vechi de secole, dar și metodele de predare-învățare au rămas aceleași: profesorul dictează, iar elevul/studentul trebuie să noteze, să memoreze și să reproducă pe de rost. Deși multe școli, licee și universități au achiziționat resurse informatice și au acces la Internet, majoritatea dascălilor se feresc de noua tehnologie. Cauzele pot fi mai multe: lipsa de pregătire, comoditatea, obișnuița cu vechile metode și frica de nou. Dacă guvernanții noștri au dovedit cu prisosință, în peste 20 de ani, că sunt incapabili să facă o adevărată reformă în domeniul educației și învățământului, invit toți colegii dascăli, de la educatoare până la profesori universitari, să facem noi ceva. Măcar la nivelul metodelor de predare-învățare, dacă curricula legală ne obligă să-i privăm de libertatea de a învăța pe elevii și studenții noștri, obligându-i să învețe lucruri de care nu se vor folosi în viitor.
Sintagma cheie a viitorului în educație este „a învăța cum să învățăm”, iar o soluție o reprezintă trecerea la educația social-constructivistă (Fig.1).
Fig.1. Paradigma trecerii de la educația de tip „magister dixit” la educația „social-constructivistă” [1]
Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] Educația 2.0:  http://www.dadalos.org/web_20_rom/educatie_20.htm
[2] Raportul UNESCO privind educația pentru secolul XXI:  http://www.unesco.org/delors/
[3] http://www.digi24.ro/stire/Digicult-Solomon-Marcus-Predam-dupa-programe-vechi-de-100-150-de-ani_51462

Trimite email
sâmbătă, 7 februarie 2026 la 20:07:12 Ora standard a Europei de Est