Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Globalizarea educației: Educația 2.0 via Web 2.0. România doarme?

Educația pentru și prin internet: Educație netățenească (6)

Globalizarea educației: Educația 2.0 via Web 2.0. România doarme?

„Internetul a devenit depozitarul central al cunoașterii umane, fiind disponibil pe bază de mouse-click timp de 24 de ore pe zi.

În zilele noastre, Web 2.0 nu mai este însă doar un rezervor impresionant de cunoaștere umană, ci tot mai mult și un spațiu în care se generează cunoașterea. În ceea ce privește educația, Web 2.0 a transformat, așadar, internetul într-un instrument și mai important […]. Condițiile-cadru se schimbă fundamental. Vechiul vis al omenirii de a avea acces permanent și de pretutindeni la informație pare să fi devenit realitate. Internetul oferă, cel puțin, o platformă viabilă în acest sens. Acest aspect pune atât cadrele didactice, cât și elevii și studenții în fața unor provocări cu totul noi. Educația 2.0 înseamnă însă cu mult mai mult decât învățare într-o perioadă în care cunoștințele sunt accesibile pretutindeni”. [1]
„Conceptul de a învăța pe tot parcursul vieții este una din cheile către secolul XXI (...). Nu este vorba aici de o idee nouă, studii mai vechi cu privire la problemele educației au atras atenția asupra necesității ca adulții să se întoarcă din nou pe băncile școlii. Astfel, ei vor avea ocazia să învețe să se descurce cu situațiile noi care apar atât în viața particulară, cât și la serviciu. Această nevoie de educație există și pare să crească pe zi ce trece. Singurul mod de a satisface această nevoie este ca fiecare dintre noi să învețe cum să învețe”.[2]
„Predăm după programe vechi de 100-150 de ani” (Solomon Marcus). [3]
Nu elevii sunt devină..., ci sistemul
Nu elevii sunt de vină pentru rezultatele slabe la bacalaureat, ci sistemul, la care și noi, dascălii, suntem complici.
La cei 87 de ani de viață, academicianul Solomon Marcus e mai tânăr în gândire decât mulți responsabili de soarta educației în România. De mai mult timp, domnia sa pledează pentru un învățământ interogativ orientat pe nevoile tineretului, bazat pe o curriculă actualizată și pe resursele educaționale oferite de Internet. Nu numai programele și curricula sunt vechi de secole, dar și metodele de predare-învățare au rămas aceleași: profesorul dictează, iar elevul/studentul trebuie să noteze, să memoreze și să reproducă pe de rost. Deși multe școli, licee și universități au achiziționat resurse informatice și au acces la Internet, majoritatea dascălilor se feresc de noua tehnologie. Cauzele pot fi mai multe: lipsa de pregătire, comoditatea, obișnuița cu vechile metode și frica de nou. Dacă guvernanții noștri au dovedit cu prisosință, în peste 20 de ani, că sunt incapabili să facă o adevărată reformă în domeniul educației și învățământului, invit toți colegii dascăli, de la educatoare până la profesori universitari, să facem noi ceva. Măcar la nivelul metodelor de predare-învățare, dacă curricula legală ne obligă să-i privăm de libertatea de a învăța pe elevii și studenții noștri, obligându-i să învețe lucruri de care nu se vor folosi în viitor.
Sintagma cheie a viitorului în educație este „a învăța cum să învățăm”, iar o soluție o reprezintă trecerea la educația social-constructivistă (Fig.1).
Fig.1. Paradigma trecerii de la educația de tip „magister dixit” la educația „social-constructivistă” [1]
Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] Educația 2.0:  http://www.dadalos.org/web_20_rom/educatie_20.htm
[2] Raportul UNESCO privind educația pentru secolul XXI:  http://www.unesco.org/delors/
[3] http://www.digi24.ro/stire/Digicult-Solomon-Marcus-Predam-dupa-programe-vechi-de-100-150-de-ani_51462
Trimite email
duminică, 22 februarie 2026 la 22:36:31 Ora standard a Europei de Est