Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
5 februarie 2025

Înscrieri deschise pentru elevi și profesori la concursul național de tehnologii digitale inovatoare – 3DUTECH 2025, concurs inclus în calendarul Ministerului Educației (P)

Elevi si robot – 3DUTECH
3DUTECH a lansat pentru toți elevii și profesorii din România un nou Concurs național de tehnologii digitale inovatoare. Cele mai creative proiecte care vor îmbina Inteligența Artificială, modelarea și printarea 3D și robotica vor fi premiate. Înscrierea este gratuită, iar concursul este inclus în calendarul Ministerului Educației. Tema acestei ediții a Concursului național 3DUTECH este AI For Good – noi tehnologii pentru un viitor mai bun.
Participanții vor avea ocazia să-și pună creativitatea și abilitățile tehnice la lucru pentru a dezvolta soluții inovatoare cu impact real și cele mai bune proiecte pot câștiga premii importante.

Concursul se desfășoară în perioada 1 februarie – 30 mai 2025 și vizează toți elevii și profesorii din învățământul preuniversitar din România, indiferent de specializare, județ sau tipul școlii. Înscrierea este gratuită pentru echipele de elevi și profesori până pe 20 aprilie, care își pot trimite proiectele până la data de 9 mai 2025 pe adresa contact@3dutech.ro.

Concurs național „AI For Good – noi tehnologii pentru un viitor mai bun”
Elevii din toată țara sunt provocați să creeze un sistem inteligent (robot, dronă, dispozitiv, etc) bazat pe inteligență artificială care să răspundă la o problemă identificată și formulată de fiecare echipă și care să aibă legătură cu unul dintre următoarele domenii: educație, dezvoltare durabilă sau situații de urgență.

Tema acestei ediții este „AI For Good – noi tehnologii pentru un viitor mai bun”.

Pot participa echipe formate exclusiv din elevi sau din elevi coordonați de profesori. Participarea este gratuită. Concursul este inclus în Calendarul Ministerului Educației.

Anul acesta, participanții vor fi nevoiți să identifice și să formuleze o problemă având legătură cu unul dintre cele trei domenii (educație, dezvoltare durabilă sau situații de urgență), să elaboreze un concept pentru sistemul inteligent și la final să fabrice un prototip al acestuia.

Astfel, cei înscriși vor avea oportunitatea de a-și expune propriile idei folosind aplicații din domeniul modelării și imprimării 3D, roboticii și inteligenței artificiale pentru realizarea acestui concept.

Calendarul concursului național 3DUTECH
înscriere echipe 1 feb – 20 apr 2025;
înscriere proiecte 1 feb – 9 mai 2025;
preselecție proiecte 12 – 16 mai 2025;
prezentare proiecte, jurizare și anunțare câștigători 19 – 23 mai 2025;
acordare premii 26 – 30 mai 2025.
Participanții trebuie să țină cont de câteva aspecte importante în realizarea proiectului:
Soluția este adresată oricărei persoane.
Soluția este ușor de înțeles și integrat.
Soluția/ produsul nu este periculos pentru persoanele care îl folosesc.
Obiectul integrat în soluția elaborată poate fi fabricat cu ajutorul imprimantei 3D (parțial- minim 30% sau integral).
Design-ul este propriu și nu încalcă drepturile de autor ale altor designeri.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Globalizarea educației: Educația 2.0 via Web 2.0. România doarme?

Educația pentru și prin internet: Educație netățenească (6)

Globalizarea educației: Educația 2.0 via Web 2.0. România doarme?

„Internetul a devenit depozitarul central al cunoașterii umane, fiind disponibil pe bază de mouse-click timp de 24 de ore pe zi.

În zilele noastre, Web 2.0 nu mai este însă doar un rezervor impresionant de cunoaștere umană, ci tot mai mult și un spațiu în care se generează cunoașterea. În ceea ce privește educația, Web 2.0 a transformat, așadar, internetul într-un instrument și mai important […]. Condițiile-cadru se schimbă fundamental. Vechiul vis al omenirii de a avea acces permanent și de pretutindeni la informație pare să fi devenit realitate. Internetul oferă, cel puțin, o platformă viabilă în acest sens. Acest aspect pune atât cadrele didactice, cât și elevii și studenții în fața unor provocări cu totul noi. Educația 2.0 înseamnă însă cu mult mai mult decât învățare într-o perioadă în care cunoștințele sunt accesibile pretutindeni”. [1]
„Conceptul de a învăța pe tot parcursul vieții este una din cheile către secolul XXI (...). Nu este vorba aici de o idee nouă, studii mai vechi cu privire la problemele educației au atras atenția asupra necesității ca adulții să se întoarcă din nou pe băncile școlii. Astfel, ei vor avea ocazia să învețe să se descurce cu situațiile noi care apar atât în viața particulară, cât și la serviciu. Această nevoie de educație există și pare să crească pe zi ce trece. Singurul mod de a satisface această nevoie este ca fiecare dintre noi să învețe cum să învețe”.[2]
„Predăm după programe vechi de 100-150 de ani” (Solomon Marcus). [3]
Nu elevii sunt devină..., ci sistemul
Nu elevii sunt de vină pentru rezultatele slabe la bacalaureat, ci sistemul, la care și noi, dascălii, suntem complici.
La cei 87 de ani de viață, academicianul Solomon Marcus e mai tânăr în gândire decât mulți responsabili de soarta educației în România. De mai mult timp, domnia sa pledează pentru un învățământ interogativ orientat pe nevoile tineretului, bazat pe o curriculă actualizată și pe resursele educaționale oferite de Internet. Nu numai programele și curricula sunt vechi de secole, dar și metodele de predare-învățare au rămas aceleași: profesorul dictează, iar elevul/studentul trebuie să noteze, să memoreze și să reproducă pe de rost. Deși multe școli, licee și universități au achiziționat resurse informatice și au acces la Internet, majoritatea dascălilor se feresc de noua tehnologie. Cauzele pot fi mai multe: lipsa de pregătire, comoditatea, obișnuița cu vechile metode și frica de nou. Dacă guvernanții noștri au dovedit cu prisosință, în peste 20 de ani, că sunt incapabili să facă o adevărată reformă în domeniul educației și învățământului, invit toți colegii dascăli, de la educatoare până la profesori universitari, să facem noi ceva. Măcar la nivelul metodelor de predare-învățare, dacă curricula legală ne obligă să-i privăm de libertatea de a învăța pe elevii și studenții noștri, obligându-i să învețe lucruri de care nu se vor folosi în viitor.
Sintagma cheie a viitorului în educație este „a învăța cum să învățăm”, iar o soluție o reprezintă trecerea la educația social-constructivistă (Fig.1).
Fig.1. Paradigma trecerii de la educația de tip „magister dixit” la educația „social-constructivistă” [1]
Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] Educația 2.0:  http://www.dadalos.org/web_20_rom/educatie_20.htm
[2] Raportul UNESCO privind educația pentru secolul XXI:  http://www.unesco.org/delors/
[3] http://www.digi24.ro/stire/Digicult-Solomon-Marcus-Predam-dupa-programe-vechi-de-100-150-de-ani_51462

Trimite email
sâmbătă, 15 februarie 2025, 10:13:26 Ora standard a Europei de Est