Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Ce este „calculul în nor”(„cloud computing”)?

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (7)

Ce este „calculul în nor”(„cloud computing”)?

Internetul este reprezentat deseori ca un nor, iar de aici a apărut, în limba engleză, sintagma „cloud computing”, adică, în traducere liberă „calcul în nor”.

Practic, cloud computing-ul este un sistem distribuit în Internet care permite accesarea și rularea aplicațiilor găzduite într-o locație diferită, uneori chiar necunoscută utilizatorului, decât PC-ul/dispozitivul personal conectat la Internet.
Încă de la apariția sa, din 2006-2007, cloud computing-ul a cunoscut o creștere exponențială. În cadrul cloud computing-ului o companie va închiria unele servicii utilizatorilor, precum infrastructuri, platforme și software-uri, pentru care se plătește un abonament sau se practică plata cu ora.
Serviciul „cloud” este accesibil în Internet folosind un web browser. Costurile unui cloud sunt considerabil mai reduse decât achiziționarea unei rețele de calculatoare performante. Metoda de cloud computing este foarte avantajoasă pentru companiile mici și mijlocii, care nu pot investi foarte mult în afacerile lor. Utilizatorii își configurează sistemul și plătesc doar pentru cât au comandat. Comanda poate fi modificată oricând și pot fi adăugate sau eliminate servicii. De asemenea în cazul unui dezastru, furnizorii se ocupă cu recuperarea datelor.
Printre exemplele de aplicații concrete ce folosesc cloud computing-ul se numără Google Apps, ce conține Gmail, Google Maps, Google Calendar și altele, Microsoft Azure, S3 și EC2 de la Amazon, mesageriile instante de la Microsoft, Google și Yahoo. Există un număr extrem de mare de aplicații oferite utilizatorilor prin această metodă a norului, unde utilizatorul rulează aceste aplicații de pe calculatoarele furnizorului și nu trebuie să le cumpere și să le instaleze pe calculatorul personal.
În viitor va exista o extindere și mai mare, deoarece „norii” vor fi folosiți nu doar în scop comercial, ci și pentru extinderea infrastructurii IT existente. Cloud computing-ul se diferențiază de oferirea serviciilor clasice prin faptul că sunt mult mai scalabile și oferă una sau mai multe infrastructuri pentru platforme. Astfel pe lângă scopul comercial, norii pot fi folosiți și pentru evitarea dezastrelor informatice și pentru recuperarea în cazul dezastrelor. [1]
Un dezavantaj important este securitatea, deoarece toate informațiile norului sunt online și norul poate fi victima unor atacuri informatice. Utilizatorii nu au o vedere detaliată asupra infrastructurii calculatoarelor și nici nu pot controla resursele IT pe care le folosesc. [2] Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://cordis.europa.eu/fp7/ict/ssai/docs/cloud-report-final.pdf
[2] http://www.gnu.org/philosophy/who-does-that-server-really-serve.ro.html

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 16:53:50 Ora standard a Europei de Est