Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce este „calculul în nor”(„cloud computing”)?

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (7)

Ce este „calculul în nor”(„cloud computing”)?

Internetul este reprezentat deseori ca un nor, iar de aici a apărut, în limba engleză, sintagma „cloud computing”, adică, în traducere liberă „calcul în nor”.

Practic, cloud computing-ul este un sistem distribuit în Internet care permite accesarea și rularea aplicațiilor găzduite într-o locație diferită, uneori chiar necunoscută utilizatorului, decât PC-ul/dispozitivul personal conectat la Internet.
Încă de la apariția sa, din 2006-2007, cloud computing-ul a cunoscut o creștere exponențială. În cadrul cloud computing-ului o companie va închiria unele servicii utilizatorilor, precum infrastructuri, platforme și software-uri, pentru care se plătește un abonament sau se practică plata cu ora.
Serviciul „cloud” este accesibil în Internet folosind un web browser. Costurile unui cloud sunt considerabil mai reduse decât achiziționarea unei rețele de calculatoare performante. Metoda de cloud computing este foarte avantajoasă pentru companiile mici și mijlocii, care nu pot investi foarte mult în afacerile lor. Utilizatorii își configurează sistemul și plătesc doar pentru cât au comandat. Comanda poate fi modificată oricând și pot fi adăugate sau eliminate servicii. De asemenea în cazul unui dezastru, furnizorii se ocupă cu recuperarea datelor.
Printre exemplele de aplicații concrete ce folosesc cloud computing-ul se numără Google Apps, ce conține Gmail, Google Maps, Google Calendar și altele, Microsoft Azure, S3 și EC2 de la Amazon, mesageriile instante de la Microsoft, Google și Yahoo. Există un număr extrem de mare de aplicații oferite utilizatorilor prin această metodă a norului, unde utilizatorul rulează aceste aplicații de pe calculatoarele furnizorului și nu trebuie să le cumpere și să le instaleze pe calculatorul personal.
În viitor va exista o extindere și mai mare, deoarece „norii” vor fi folosiți nu doar în scop comercial, ci și pentru extinderea infrastructurii IT existente. Cloud computing-ul se diferențiază de oferirea serviciilor clasice prin faptul că sunt mult mai scalabile și oferă una sau mai multe infrastructuri pentru platforme. Astfel pe lângă scopul comercial, norii pot fi folosiți și pentru evitarea dezastrelor informatice și pentru recuperarea în cazul dezastrelor. [1]
Un dezavantaj important este securitatea, deoarece toate informațiile norului sunt online și norul poate fi victima unor atacuri informatice. Utilizatorii nu au o vedere detaliată asupra infrastructurii calculatoarelor și nici nu pot controla resursele IT pe care le folosesc. [2] Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://cordis.europa.eu/fp7/ict/ssai/docs/cloud-report-final.pdf
[2] http://www.gnu.org/philosophy/who-does-that-server-really-serve.ro.html

Trimite email
vineri, 5 decembrie 2025, 08:19:56 Ora standard a Europei de Est