Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Artiștii Constanțiu Mara și John Mara expun la ICR Stockholm

Expoziția „Retrospective / Prospective”

Artiștii Constanțiu Mara și John Mara expun la ICR Stockholm

Institutul Cultural Român de la Stockholm prezintă la sediul său expoziția „Retrospective / Prospective” a artiștilor Constanțiu Mara și John Mara.

Expoziția va fi deschisă joi, 15 noiembrie 2012, doar cu câteva zile înainte ca pictorul Constanțiu Mara să aniverseze 75 de ani de viață. Cei doi pictori vor fi prezentați de istoricul de artă Irina Lazarescu.
Invitând tatăl și fiul să expună laolaltă în cadrul expoziției „Retrospective / Prospective”, ICR Stockholm propune o scurtă călătorie în istoria artei. Expoziția are, astfel, două componente. Prima prezintă o retrospectivă asupra operei multidisciplinare a lui Constanțiu Mara – picturi, sculpturi și ornamente povestesc despre o artă plină de curiozitate, care întotdeauna a găsit soluții creative la încercările ivite în cale. Cea de-a doua componentă – pictura lui John Mara – este repetitivă și investigativă. El a găsit o expresie care merită reprodusă și aprofundată. Prin creația sa, Constanțiu Mara invită la o poezie reflexivă, în timp ce John Mara ne oferă o simfonie ritmică de culori.
Expoziția este deschisă până pe 14 decembrie 2012.
Despre Constanțiu Mara
Constanțiu Mara s-a născut la Ineu, Arad în 1937. Pe parcursul lungii sale cariere artistice, Mara a realizat lucrări de conservare, dar și artă monumentală precum fresce, mozaicuri și vitralii în Suedia, România și Italia. Între 1964 și 1979 Constanțiu Mara a fost asistent la Universitatea Națională de Arte din București. În 1972, prin intermediul unei burse a Academiei Române, a avut ocazia să se specializeze în mozaic și vitralii în Franța și Italia.
În picturile sale, Mara folosește des teme din lumea teatrului. Aceasta a fost, încă de la început, o strategie de a se distanța de realitate și de arta impusă de sistemul totalitar. În acest fel, realitatea putea fi interpretată prin mai multe filtre, artistul reușind să pună în lumină ceea ce dorea. Prin măiestria cu care folosește diferitele tehnici tradiționale, combinată cu o abordare reflexivă și plină de curiozitate, Mara reușește să ne ofere, în tablourile sale, atât renașterea, cât și impresionismul.
Constanțiu Mara locuiește în Suedia din 1980. Aceasta este a doua sa expoziție organizată de ICR Stockholm.
Despre John Mara
John Mara s-a născut în 1972 la București. A venit în Suedia la vârsta de opt ani și încă din adolescență a început să studieze arta. A studiat ilustrația grafică și designul grafic la  Colegiul Universitar de Artă, Meserii și Design din Stockholm (Konstfack) și a continuat la School of Communication Arts din Londra. În următorii opt ani, când a lucrat ca art director, Mara nu a încetat însă să picteze.
Arta a fost mereu prezentă în viața lui John Mara. Este o moștenire la care copiii de artiști nu se gândesc întotdeauna. A lucra cu arta este o meserie ca oricare alta. Relația cu arta a existat încă de la început și Mara a avut, încă de timpuriu, păreri despre ce este și ce nu este artă. De exemplu, la vârsta de patru ani rupea cu îndârjire paginile care nu se potriveau în albumele scumpe ale tatălui său. Raționamentul era următorul: peisajul nu este artă, deoarece deja există în natură. Calder, pe de altă parte, a creat ceva ce nu a existat anterior.
Prin intermediul expresionismului abstract, al simțului pentru culori și compoziție, Mara creează autoportrete în care repetarea propriei semnături joacă un rol central. Pentru el pictura este ceva muzical. Uneori compoziția se construiește spontan, aleatoriu, în timp ce alteori necesită o planificare atentă. Raportul de culoare pulsează în ritmul numelui care apare în numeroasele straturi de vopsea; tablourile oscilează între text și imagine. Semnătura capătă rolul unei mantre într-un ritual în care picturile devin o parte din Mara însuși.
John Mara locuiește și lucrează la Stockholm.
Despre Irina Lazarescu
Irina Lazarescu este istoric de artă, pedagog, editor al revistei culturale suedeze Hjärnstorm, membru al grupului artistic Corso și lucrează la Palatul Culturii (Kulturhuset) din Stockholm. (Simona Buzatu)

Trimite email
duminică, 22 noiembrie 2026 la 17:38:21 Ora standard a Europei de Est