Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Dreptul la contradiție și teama de posteritate

Controverse

Dreptul la contradiție și teama de posteritate

În 1983, dl N. Manolescu acorda lui P. Driscu un interviu în care, printre altele, afirma: „Eu am pledat întotdeauna pentru dreptul criticului la contradicție (...), la revenire, la revizuire...” Își întemeia afirmația pe considerentul că orice critic, în decursul timpului, învață și învățând își modifică gustul și înțelege altfel lucrurile.

Ne-am reamintit cele de mai sus citind scrisorile deschise pe care președintele U.S.R., N. M., le-a adresat, prin intermediul României literare, președintelui Secției Academiei Române, E. Simion și, firește, răspunsurile acestuia din urmă.
Deși bătălia se dă la nivelul funcțiilor publice pe care cei doi academicieni le ocupă, cititorul își dă seama că există alte motive pentru care dl N. Manolescu a recurs la „o formulă publicistică spectaculoasă și (...) vizibil electorală” (E. S.), căci „de la vârful vieții literare și până la ultima școală de sat, cam aceasta este împărțirea: între adepți ai lui N. Manolescu și adepți ai lui E. Simion” (Daniel Cristea – Enache).
În serata muzicală TV din 20.01.1996, Iosif Sava era interesat să afle de la interlocutorul său: „Deci, de unde disjuncția asta dintre dumneavoastră și E. Simion? De ce nu sunteți membru al Academiei?” În acel moment, dl N. Manolescu răspundea că aceasta nu e o problemă foarte importantă, „important e să fiu eu însumi; nu vreau să fiu nici academician, nici nimic (...), încă am naivitatea să cred că titlurile n-au nici o valoare”. Punând sare pe rană, I. Sava îi spune apoi că dl E. Simion, răspunzând la aceeași întrebare, ar fi spus că „un om politic și un vârf al unui partid nu are „dreptul”, statutar vorbind, la un fotoliu academic”.
Revenind la schimbul de scrisori, constatăm că ambii președinți au făcut uz de „dreptul la contradicție”. Dl E. Simion, în ciuda celor declarate lui I. S., l-a propus și susținut ca membru al Academiei pe N. Manolescu. Președintele U.S.R. și-a revizuit punctul de vedere referitor la valoarea titlurilor și-l acuză pe E. Simion că, în calitatea sa de președinte al Academiei și apoi al Secției, n-a susținut candidatura niciunui scriitor român contemporan, că nu-i prețuiește pe autorii români de azi și că le umblă în soartă. Învinuirea este făcută pe un ton bătăios („Vă denunț posterității (...) singura instanță de care ar trebui să ne fie teamă cu adevărat”, iar „susținerea” scriitorilor capătă inflexiuni apoteotice ca și cum marea prea agitată a literaturii române de azi ar geme de capodopere.
Deși acuzațiile venite din ambele părți sunt grave („Previziunile Dvs arată o umoare rea și o fantezie neagră (...), ignorați structura și statutul A.R.”) E. Simion, observăm totuși că lupta de idei e purtată de doi intelectuali de prim rang care refuză să coboare disputa în apele stătute ale unui discurs agresiv. Suspiciune există însă la ambii combatanți. Dl N. Manolescu îl suspectează pe E. S. că l-a ținut prea mult la porțile Academiei, iar dl E. Simion are bănuiala că N. M. dorește să-și vâre toată „Lista” în Academie.
Acum un deceniu, dl N. Manolescu observa că o viață întreagă au apărat, amândoi, valoarea, chiar dacă această valoare n-a fost de fiecare dată una și aceeași pentru amândoi. „E sigur frumos că există Simion, poate e frumos că exist și eu, dar e și mai frumos că existăm amândoi”. Cu siguranță! Iubitorii de literatură română ar contrasemna aserțiunea fără ezitare, dar nouă ne e teamă că schimbul acesta de scrisori va întări îndoiala lui A. Marino: „Aș vrea să văd un singur intelectual care iartă”. (Al Serpens)

Trimite email
sâmbătă, 7 februarie 2026 la 08:59:26 Ora standard a Europei de Est