Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Dreptul la contradiție și teama de posteritate

Controverse

Dreptul la contradiție și teama de posteritate

În 1983, dl N. Manolescu acorda lui P. Driscu un interviu în care, printre altele, afirma: „Eu am pledat întotdeauna pentru dreptul criticului la contradicție (...), la revenire, la revizuire...” Își întemeia afirmația pe considerentul că orice critic, în decursul timpului, învață și învățând își modifică gustul și înțelege altfel lucrurile.

Ne-am reamintit cele de mai sus citind scrisorile deschise pe care președintele U.S.R., N. M., le-a adresat, prin intermediul României literare, președintelui Secției Academiei Române, E. Simion și, firește, răspunsurile acestuia din urmă.
Deși bătălia se dă la nivelul funcțiilor publice pe care cei doi academicieni le ocupă, cititorul își dă seama că există alte motive pentru care dl N. Manolescu a recurs la „o formulă publicistică spectaculoasă și (...) vizibil electorală” (E. S.), căci „de la vârful vieții literare și până la ultima școală de sat, cam aceasta este împărțirea: între adepți ai lui N. Manolescu și adepți ai lui E. Simion” (Daniel Cristea – Enache).
În serata muzicală TV din 20.01.1996, Iosif Sava era interesat să afle de la interlocutorul său: „Deci, de unde disjuncția asta dintre dumneavoastră și E. Simion? De ce nu sunteți membru al Academiei?” În acel moment, dl N. Manolescu răspundea că aceasta nu e o problemă foarte importantă, „important e să fiu eu însumi; nu vreau să fiu nici academician, nici nimic (...), încă am naivitatea să cred că titlurile n-au nici o valoare”. Punând sare pe rană, I. Sava îi spune apoi că dl E. Simion, răspunzând la aceeași întrebare, ar fi spus că „un om politic și un vârf al unui partid nu are „dreptul”, statutar vorbind, la un fotoliu academic”.
Revenind la schimbul de scrisori, constatăm că ambii președinți au făcut uz de „dreptul la contradicție”. Dl E. Simion, în ciuda celor declarate lui I. S., l-a propus și susținut ca membru al Academiei pe N. Manolescu. Președintele U.S.R. și-a revizuit punctul de vedere referitor la valoarea titlurilor și-l acuză pe E. Simion că, în calitatea sa de președinte al Academiei și apoi al Secției, n-a susținut candidatura niciunui scriitor român contemporan, că nu-i prețuiește pe autorii români de azi și că le umblă în soartă. Învinuirea este făcută pe un ton bătăios („Vă denunț posterității (...) singura instanță de care ar trebui să ne fie teamă cu adevărat”, iar „susținerea” scriitorilor capătă inflexiuni apoteotice ca și cum marea prea agitată a literaturii române de azi ar geme de capodopere.
Deși acuzațiile venite din ambele părți sunt grave („Previziunile Dvs arată o umoare rea și o fantezie neagră (...), ignorați structura și statutul A.R.”) E. Simion, observăm totuși că lupta de idei e purtată de doi intelectuali de prim rang care refuză să coboare disputa în apele stătute ale unui discurs agresiv. Suspiciune există însă la ambii combatanți. Dl N. Manolescu îl suspectează pe E. S. că l-a ținut prea mult la porțile Academiei, iar dl E. Simion are bănuiala că N. M. dorește să-și vâre toată „Lista” în Academie.
Acum un deceniu, dl N. Manolescu observa că o viață întreagă au apărat, amândoi, valoarea, chiar dacă această valoare n-a fost de fiecare dată una și aceeași pentru amândoi. „E sigur frumos că există Simion, poate e frumos că exist și eu, dar e și mai frumos că existăm amândoi”. Cu siguranță! Iubitorii de literatură română ar contrasemna aserțiunea fără ezitare, dar nouă ne e teamă că schimbul acesta de scrisori va întări îndoiala lui A. Marino: „Aș vrea să văd un singur intelectual care iartă”. (Al Serpens)
Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 09:38:07 Ora standard a Europei de Est