Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Mă ninge cu frunze...

Plânsul sufletului

Mă ninge cu frunze...

Toamna mă ninge cu frunze arse de brumă pe străzile sufletului; îmi cad gândurile ca pietrele în blândețea acestor ultime zile de toamnă dulce și cuminte.

Am avut izvoare și avem vârste; vârstele le parcurgem singuri, pe cont propriu. Fiecare dintre noi, în fragila ființare prin viață, captăm lumini și umbre. Măsurăm tot timpul ceea ce am parcurs în călătoria spre acea ultimă stație; măsurăm, ne măsurăm, căutăm măsura. Dreapta măsură!
Nu putem fi mereu grațioși, echilibrați, mulțumiți de noi înșine. Remușcarea, disperarea, suferința sunt un fel de ceasuri deșteptătoare! Pentru că suntem predispuși la somnolență, ațipim prea des. Ne plângem de insomnie și o percepem ca pe o mare pacoste pe capul nostru, dar insomnia nu e neapărat un lucru rău! E un fel de „memento mori”, un semnal de alarmă menit să ne atragă atenția: bagă de seamă ce faci cu viața că nu e veșnică; un fel de avertisment să nu facem degeaba umbră pământului...
Cele mai triste cuvinte sunt: „ce ar fi fost dacă?” Încorporează în ele mult regret; regretul fiecăruia dintre noi; pentru că cel puțin o dată în viață, am fost nevoiți să renunțăm la ceva, de bunăvoie. Renunțăm foarte ușor, din teama de a nu fi răniți. Marile hotărâri ne sperie întotdeauna! Ce mult ne amăgește apoi acel „dacă”! Dar fiecare clipă trăită se împarte între bucuria durerii și durerea iubirii... Întreaga noastră viață este o parte fericire, o parte lacrimă, iar restul... ceea ce vrem noi să fie!
Trebuie să încercăm să urcăm necontenit, cât mai sus, pentru a putea vedea foarte departe. Trebuie să învățăm cuvintele, gesturile, obiectele fiecărei clipe, să ne cunoaștem pe noi înșine, să-l înțelegem pe cel de lângă noi, răsfrânt în oglinda timpului...
La urma urmei, existența se împarte între viață și moarte. Pe prima o trăim, pe cealaltă doar ne-o imaginăm. Doar o singură dată trecem prin viață! Depinde de noi dacă reușim să spunem ceva... Viața nu înseamnă „somn”, nu înseamnă ceea ce suntem dispuși să renunțăm, ci ceea ce suntem dispuși să schimbăm. Și prima schimbare trebuie să o facem în noi înșine. Trebuie înainte de toate să învățăm să dăruim, pentru că asta am uitat. Nu e greu, și chiar merită! Nu e neapărat nevoie să posezi mult ca să poți dărui. Dăruiește din ce știi, din ce ai, din ce poți. Dăruiește puțină blândețe, un strop de bucurie, un gând bun. Nu există suflet să nu aibă în el și o parte solară, luminoasă. Ar fi păcat să nu poți să spui într-un final: „Te-am trăit, nu te-am visat doar viață!”
Trebuie să mergem mai departe, frumos, demn, curat, cu senin în privire. Fericirea va veni atunci când vom învăța să dăruim și să ne dăruim necondiționat. Adevărul este că mă sperie atitudinea aceea de „plângăcioși” pe care o avem unii dintre noi, faptul că ne complăcem într-o stare de hibernare, așteptând să pună altcineva umărul în locul nostru. Ne plângem de greu, ne plângem de proasta întrebuințare a timpului, dar nu facem nimic să schimbăm starea de lucruri... (Anna)

Trimite email
miercuri, 14 octombrie 2026 la 21:22:31 Ora de vară a Europei de Est