Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Savantul german Rudolf Windisch conferențiază la Oradea despre originea românilor

Miercuri la Primăria Oradea

Savantul german Rudolf Windisch conferențiază la Oradea despre originea românilor

Profesorul universitar dr. habil. h.c. mult. Rudolf Windisch din Germania va susține miercuri, 21 noiembrie 2012, de la ora 18.00, în sala mare a Primăriei Oradea o conferință publică despre „Cele mai vechi menționări ale românilor în izvoare antice, bizantine, medievale și renascentiste”.

Intrarea este liberă. Conferința va fi susținută în limba română.
Profesorul Rudolf Windisch a fost invitat să conferențieze în cadrul manifestărilor organizate de Academia Civică în parteneriat cu Primăria Oradea, fiind oaspete al departamentului de limba și literatura germană al Universității din Oradea, unde va susține, de asemenea, o serie de cursuri și seminarii de germanistică.
Rudolf Windisch s-a născut în 1940 la Baden-Baden și a studiat romanistică și indogermanistică la universitățile din Bonn și Tübingen. La Universitatea din Tübingen i-a fost student și apoi asistent marelui lingvist de origine română Eugenio Coșeriu, despre care spune că „a aprins în noi flacăra cunoașterii”. Eugenio Coșeriu și profesorul Paul Miron de la Bonn i-au trezit interesul pentru limba și cultura română, pe care a ajuns să le iubească și să le promoveze de-a lungul întregii sale cariere. În 1972 a devenit doctor în filologie cu teza „Probleme ale genului în limbile romanice. Neutrul în limba română”, apreciată cu distincția magna cum laude.
Între 1972 și 1974 a fost lector al Serviciului German de Schimburi Academice (DAAD) la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde a pus bazele unei fructuoase colaborări cu lingviștii români ardeleni. După întoarcerea din România, începând cu 1 ianuarie 1975, a lucrat ca asistent științific la Seminarul de romanistică al Universității din Freiburg în Breisgau, până la habilitarea sa ca profesor în anul 1985.
Profesorul dr. Rudolf Windisch a acumulat o bogată experiență de predare și cercetare la universitățile din Berlin, Konstanz,  Stuttgart, Freiburg, Heidelberg, Mainz, Hanovra, Kiel, Tübingen, Rostock, dar și la Universitatea „Babeș-Bolyai”, unde a fost profesor asociat. La invitația profesorului univ. dr. Paul Magheru, Rudolf Windisch devine începând cu anul 2002 profesor asociat al Facultății de Litere a Universității din Oradea.
A publicat cărțile „Probleme ale genului în limbile romanice – neutrul în limba română” (1973), „Introducere în lingvistica romanică” (1981), „Despre transformarea limbii. De la neogramatici la Labov” (1988) și „Studii de lingvistică și filologie românească” (2006). De asemenea, este autorul a peste 50 de articole de specialitate, din care mai mult de jumătate tratează chestiuni de lingvistică, literatură și cultură românească.
Profesorul dr. Rudolf Windisch este editor al cărților și cursurilor lui Eugenio Coșeriu, dar și coordonator al multor cărți de lingvistică românească, romanistică și germanistică. Din 1999 este coeditor al „Analelor Romanisticii de la Universitatea din Rostock”, iar din 2001 al „Studia Universitatis Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A coordonat numărul 18/19 din 2002 al publicației „Quo Vadis Romania?” având ca temă românistica actuală de limbă germană.
Este membru al Societății de Studii Sud-Est-Europene și al Asociației Romaniștilor Germani. De asemenea este președinte al Asociației Germane de Romanistică Balcanică și membru al Asociației pentru Limba și Cultura Aromânilor cu sediul în Freiburg. Este referent în comitetul științific al revistei „Studia” din Cluj-Napoca.
În afara obligațiilor sale didactice și fără a fi retribuit pentru aceasta, profesorul dr. Rudolf Windisch a ținut în fiecare semestru, la Universitatea din Rostock, o „Introducere în Limba română”, cuprinzând aspecte de praxis și istoria limbii, precum și de geografia și istoria României.
În conferința susținută la Oradea, profesorul univ. dr. habil. h.c. mult. Rudolf Windisch va vorbi despre originea românilor așa cum este ea reflectată de izvoarele documentare antice, bizantine, medievale și renascentiste, precum și de cercetarea germană în domeniu, referindu-se cu argumente științifice și la diversele teze care au circulat pe această temă. (B. P.)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 18:08:56 Ora standard a Europei de Est