Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Biblioteci virtuale de literatură și cultură

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (9)

Biblioteci virtuale de literatură și cultură

„Internetul creează pentru noi toți o lume mai bună. De la începuturile sale, ne-a oferit o platformă pentru inovație, creativitate și dezvoltare economică. Internetul a îmbunătățit viața oamenilor din toate colțurile lumii și va continua să o facă și în viitor (…). Națiunile Unite au publicat recent o recomandare ca Internetul să fie considerat un drept al omului”. [1]

Îmi amintesc cât de greu reușeam în trecut să obțin o carte pe care doream s-o citesc (identificarea bibiotecii la care există, deplasarea la bibliotecă, obținerea legitimației, căutarea în fișiere, completarea unui formular de împrumut, citirea în sala de lectură a cărților care nu se puteau împrumuta pentru acasă). În prezent tot mai multe biblioteci virtuale ne oferă cărțile în format electronic în câteva clipe.
De exemplu, Biblioteca Digitală Națională [2], din cadrul paginii web a Bibliotecii Naționale a României, îmi oferă posibilitatea să citesc cărți pe care nu aș fi putut visa că le voi putea citi cândva în viața mea (de ex. cărți manuscrise de patrimoniu). La adresa [3], Biblioteca Academiei Române, sub titlul „Personalități care au schimbat lumea”, ne oferă cărți la fel de rare, cum ar fi „Divina Commedia” (în italiană), de Dante Alighieri, textul original și în traducere manuscrisă de George Coșbuc, Opere literare și scrieri militare ale lui Napoleon Bonaparte (în limba franceză) ș.a.
La adresa [4] găsim o bibliotecă virtuală românească, unde putem citi cărți de istorie literară, proză, poezie, eseistică, istorie, critică literară, memorialistică etc.
Voi încheia cu prezentarea unei reviste de cultură în limba română, cea mai bună în opinia mea, „Curtea de la Argeș” [5], al cărei redactor-șef este academicianul Gheorghe Păun, o personalitate complexă a științei mondiale (matematică și informatică) și a culturii române (prozator, eseist și poet). Deși apare în „provincie” (noțiune fără relevanță în era Internetului), la Curtea de Argeș (din motive de patriotism local, dar și național, după cum veți constata), revista reușește să adune semnături celebre din domeniul literaturii, istoriei, artei, filozofiei, diplomației ș.a. Revista apare lunar, tipărită și online, hrănind și bucurând ochii, inima, mintea și sufletul cititorilor săi. Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] Internet Society România
http://www.isoc.ro/
[2] Biblioteca Digitală Națională
http://digitool.bibnat.ro:8881/R
[3] Biblioteca Academiei Române „Personalități care au schimbat lumea”
http://www.biblacad.ro/UPCmeniu.html
[4] O bibliotecă virtuală românească
http://biblior.net/
[5] Revista de cultură „Curtea de la Argeș”
http://www.curteadelaarges.ro/arhiva.php

Trimite email
marți, 3 februarie 2026 la 11:00:33 Ora standard a Europei de Est