Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Savantul german Rudolf Windisch a conferențiat despre originea românilor

Miercuri la Primăria Oradea


Savantul german Rudolf Windisch a conferențiat despre originea românilor
Profesorul universitar dr. habil. h.c. mult. Rudolf Windisch din Germania a susținut miercuri, 21 noiembrie 2012, în sala mare a Primăriei Oradea o conferință publică despre „Cele mai vechi menționări ale românilor în izvoare antice, bizantine, medievale și renascentiste”.

Profesorul Rudolf Windisch a fost invitat să conferențieze în cadrul manifestărilor organizate de Academia Civică în parteneriat cu Primăria Oradea.

Conferința a fost deschisă de doamna consilier Cherecheș Florica, în calitate de gazdă, iar dl profesor Orlando Balaș ni l-a prezentat pe distinsul profesor german (care i-a fost și profesor).

Rudolf Windisch s-a născut în 1940 la Baden-Baden și a studiat romanistică și indogermanistică la universitățile din Bonn și Tübingen. La Universitatea din Tübingen i-a fost student și apoi asistent marelui lingvist de origine română Eugenio Coșeriu, despre care spune că „a aprins în noi flacăra cunoașterii”. Eugenio Coșeriu și profesorul Paul Miron de la Bonn i-au trezit interesul pentru limba și cultura română, pe care a ajuns să le iubească și să le promoveze de-a lungul întregii sale cariere. În 1972 a devenit doctor în filologie cu teza „Probleme ale genului în limbile romanice. Neutrul în limba română”, apreciată cu distincția magna cum laude.

Între 1972 și 1974 a fost lector al Serviciului German de Schimburi Academice (DAAD) la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde a pus bazele unei fructuoase colaborări cu lingviștii români ardeleni. După întoarcerea din România, începând cu 1 ianuarie 1975, a lucrat ca asistent științific la Seminarul de romanistică al Universității din Freiburg în Breisgau, până la habilitarea sa ca profesor în anul 1985.

Profesorul dr. Rudolf Windisch a acumulat o bogată experiență de predare și cercetare la universitățile din Berlin, Konstanz, Stuttgart, Freiburg, Heidelberg, Mainz, Hanovra, Kiel, Tübingen, Rostock, dar și la Universitatea „Babeș-Bolyai”, unde a fost profesor asociat. La invitația profesorului univ. dr. Paul Magheru, Rudolf Windisch devine începând cu anul 2002 profesor asociat al Facultății de Litere a Universității din Oradea.

A publicat cărțile „Probleme ale genului în limbile romanice – neutrul în limba română” (1973), „Introducere în lingvistica romanică” (1981), „Despre transformarea limbii. De la neogramatici la Labov” (1988) și „Studii de lingvistică și filologie românească” (2006). De asemenea, este autorul a peste 50 de articole de specialitate, din care mai mult de jumătate tratează chestiuni de lingvistică, literatură și cultură românească.

„Profesorul Rudolf Windisch este un mare prieten al României”

Profesorul dr. Rudolf Windisch este editor al cărților și cursurilor lui Eugenio Coșeriu, dar și coordonator al multor cărți de lingvistică românească, romanistică și germanistică. Din 1999 este coeditor al „Analelor Romanisticii de la Universitatea din Rostock”, iar din 2001 al „Studia Universitatis Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A coordonat numărul 18/19 din 2002 al publicației „Quo Vadis Romania?” având ca temă românistica actuală de limbă germană.

Este membru al Societății de Studii Sud-Est-Europene și al Asociației Romaniștilor Germani. De asemenea este președinte al Asociației Germane de Romanistică Balcanică și membru al Asociației pentru Limba și Cultura Aromânilor cu sediul în Freiburg. Este referent în comitetul științific al revistei „Studia” din Cluj-Napoca.

În afara obligațiilor sale didactice și fără a fi retribuit pentru aceasta, profesorul dr. Rudolf Windisch a ținut în fiecare semestru, la Universitatea din Rostock, o „Introducere în Limba română”, cuprinzând aspecte de praxis și istoria limbii, precum și de geografia și istoria României.

Despre originea românilor

În conferința susținută miercuri seara, profesorul univ. dr. habil. h.c. mult. Rudolf Windisch a vorbi despre originea românilor așa cum este ea reflectată de izvoarele documentare antice, bizantine, medievale și renascentiste, precum și de cercetarea germană în domeniu, referindu-se cu argumente științifice și la diversele teze care au circulat pe această temă.

„Fiind neamț, nu vreau să-i laud pe nemți, doar vreau să subliniez faptul că avem în Germania, în cercul romaniștilor, o tradiție lungă a acelor cercetători care s-au ocupat cu limba română...”

Minute bune, profesorul german ne-a explicat de ce s-a făcut romanist și de s-a ocupat cu limba română. Ajungând la subiectul conferinței, dl profesor Rudolf Windisch a pornit în abordarea temei de la izvoarele documentare, începând cu Ovidius, și de la termenul „valah”, explicând că acești valahi „sunt strămoșii românilor”. Mă întreb ce altă soluție am avea? Deci, mi se pare legitim să rezervăm numele de „vlah”, indiferent de formă, pentru strămoșii românilor. De asemenea, profesorul german s-a ocupat apoi și de aromâni.

„Aromânii din punct de vedere lingvistic au o latinitate în ceee ce privește lexiconul, cuvintele; o latinitate mai veche din punct de vedere cronologic decât latinitatea daco-română. În plus, aromânii au în comparație cu celelalte limbi romanice anumite cuvinte de origine latină care nu s-au păstrat altundeva. În discuția continuitate - emigrație (imigrație), ne referim la cuvintele comune în limba albaneză și română; avem un stoc de vreo 70 de cuvinte... care sunt egale. Cum să explicăm această coincidență? După ce știm precis, asta e sigur, că strămoșii lor niciodată nu au avut un contact direct, un contact în sens de vecinătate. Albanezii niciodată nu au fost în nordul Dunării. Deci nu este vorba despre un împrumut, după cum se spune. Acest enunț este fals. Nu e vorba de împrumut, ca și cum românii aveau nevoie să-și împrumute cuvinte din limba albaneză. Imposibil!”

Profesorul a făcut apoi referire la faimosul „Dicționar etimologic al limbi române”, al lui Sextil Pușcariu, care a adunat vreo 1.900 de cuvinte românești de origine latină...”

„Să rămân serios; să nu uităm faptul că fiecare limbă se schimbă, cultura se schimbă. Așa cum se oglindește într-un vocabular sau în structura lingvistică a unei limbi. Mereu stăm în fața unor schimbări. Chiar noi, în momentul de față, astăzi, acuma, nu ne putem constata. Ne trebuie un spațiu, să zicem 50-100 de ani, când cei care vin după noi pot spune: uite cum au vorbit ăștia la Oradea în ziua de... Acesta este farmecul lingvisticii că suntem obligați să considerăm, să observăm ce s-a făcut cum a fost și care au fost diferite motive, influențe care și-au jucat un rol important asupra desfășurării limbii respective”, a concluzionat conferențiarul german dr. Rudolf Windisch. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Savantul german Rudolf Windisch a conferențiat despre originea românilor.