Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Savantul german Rudolf Windisch a conferențiat despre originea românilor

Miercuri la Primăria Oradea


Savantul german Rudolf Windisch a conferențiat despre originea românilor
Profesorul universitar dr. habil. h.c. mult. Rudolf Windisch din Germania a susținut miercuri, 21 noiembrie 2012, în sala mare a Primăriei Oradea o conferință publică despre „Cele mai vechi menționări ale românilor în izvoare antice, bizantine, medievale și renascentiste”.

Profesorul Rudolf Windisch a fost invitat să conferențieze în cadrul manifestărilor organizate de Academia Civică în parteneriat cu Primăria Oradea.

Conferința a fost deschisă de doamna consilier Cherecheș Florica, în calitate de gazdă, iar dl profesor Orlando Balaș ni l-a prezentat pe distinsul profesor german (care i-a fost și profesor).

Rudolf Windisch s-a născut în 1940 la Baden-Baden și a studiat romanistică și indogermanistică la universitățile din Bonn și Tübingen. La Universitatea din Tübingen i-a fost student și apoi asistent marelui lingvist de origine română Eugenio Coșeriu, despre care spune că „a aprins în noi flacăra cunoașterii”. Eugenio Coșeriu și profesorul Paul Miron de la Bonn i-au trezit interesul pentru limba și cultura română, pe care a ajuns să le iubească și să le promoveze de-a lungul întregii sale cariere. În 1972 a devenit doctor în filologie cu teza „Probleme ale genului în limbile romanice. Neutrul în limba română”, apreciată cu distincția magna cum laude.

Între 1972 și 1974 a fost lector al Serviciului German de Schimburi Academice (DAAD) la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde a pus bazele unei fructuoase colaborări cu lingviștii români ardeleni. După întoarcerea din România, începând cu 1 ianuarie 1975, a lucrat ca asistent științific la Seminarul de romanistică al Universității din Freiburg în Breisgau, până la habilitarea sa ca profesor în anul 1985.

Profesorul dr. Rudolf Windisch a acumulat o bogată experiență de predare și cercetare la universitățile din Berlin, Konstanz, Stuttgart, Freiburg, Heidelberg, Mainz, Hanovra, Kiel, Tübingen, Rostock, dar și la Universitatea „Babeș-Bolyai”, unde a fost profesor asociat. La invitația profesorului univ. dr. Paul Magheru, Rudolf Windisch devine începând cu anul 2002 profesor asociat al Facultății de Litere a Universității din Oradea.

A publicat cărțile „Probleme ale genului în limbile romanice – neutrul în limba română” (1973), „Introducere în lingvistica romanică” (1981), „Despre transformarea limbii. De la neogramatici la Labov” (1988) și „Studii de lingvistică și filologie românească” (2006). De asemenea, este autorul a peste 50 de articole de specialitate, din care mai mult de jumătate tratează chestiuni de lingvistică, literatură și cultură românească.

„Profesorul Rudolf Windisch este un mare prieten al României”

Profesorul dr. Rudolf Windisch este editor al cărților și cursurilor lui Eugenio Coșeriu, dar și coordonator al multor cărți de lingvistică românească, romanistică și germanistică. Din 1999 este coeditor al „Analelor Romanisticii de la Universitatea din Rostock”, iar din 2001 al „Studia Universitatis Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A coordonat numărul 18/19 din 2002 al publicației „Quo Vadis Romania?” având ca temă românistica actuală de limbă germană.

Este membru al Societății de Studii Sud-Est-Europene și al Asociației Romaniștilor Germani. De asemenea este președinte al Asociației Germane de Romanistică Balcanică și membru al Asociației pentru Limba și Cultura Aromânilor cu sediul în Freiburg. Este referent în comitetul științific al revistei „Studia” din Cluj-Napoca.

În afara obligațiilor sale didactice și fără a fi retribuit pentru aceasta, profesorul dr. Rudolf Windisch a ținut în fiecare semestru, la Universitatea din Rostock, o „Introducere în Limba română”, cuprinzând aspecte de praxis și istoria limbii, precum și de geografia și istoria României.

Despre originea românilor

În conferința susținută miercuri seara, profesorul univ. dr. habil. h.c. mult. Rudolf Windisch a vorbi despre originea românilor așa cum este ea reflectată de izvoarele documentare antice, bizantine, medievale și renascentiste, precum și de cercetarea germană în domeniu, referindu-se cu argumente științifice și la diversele teze care au circulat pe această temă.

„Fiind neamț, nu vreau să-i laud pe nemți, doar vreau să subliniez faptul că avem în Germania, în cercul romaniștilor, o tradiție lungă a acelor cercetători care s-au ocupat cu limba română...”

Minute bune, profesorul german ne-a explicat de ce s-a făcut romanist și de s-a ocupat cu limba română. Ajungând la subiectul conferinței, dl profesor Rudolf Windisch a pornit în abordarea temei de la izvoarele documentare, începând cu Ovidius, și de la termenul „valah”, explicând că acești valahi „sunt strămoșii românilor”. Mă întreb ce altă soluție am avea? Deci, mi se pare legitim să rezervăm numele de „vlah”, indiferent de formă, pentru strămoșii românilor. De asemenea, profesorul german s-a ocupat apoi și de aromâni.

„Aromânii din punct de vedere lingvistic au o latinitate în ceee ce privește lexiconul, cuvintele; o latinitate mai veche din punct de vedere cronologic decât latinitatea daco-română. În plus, aromânii au în comparație cu celelalte limbi romanice anumite cuvinte de origine latină care nu s-au păstrat altundeva. În discuția continuitate - emigrație (imigrație), ne referim la cuvintele comune în limba albaneză și română; avem un stoc de vreo 70 de cuvinte... care sunt egale. Cum să explicăm această coincidență? După ce știm precis, asta e sigur, că strămoșii lor niciodată nu au avut un contact direct, un contact în sens de vecinătate. Albanezii niciodată nu au fost în nordul Dunării. Deci nu este vorba despre un împrumut, după cum se spune. Acest enunț este fals. Nu e vorba de împrumut, ca și cum românii aveau nevoie să-și împrumute cuvinte din limba albaneză. Imposibil!”

Profesorul a făcut apoi referire la faimosul „Dicționar etimologic al limbi române”, al lui Sextil Pușcariu, care a adunat vreo 1.900 de cuvinte românești de origine latină...”

„Să rămân serios; să nu uităm faptul că fiecare limbă se schimbă, cultura se schimbă. Așa cum se oglindește într-un vocabular sau în structura lingvistică a unei limbi. Mereu stăm în fața unor schimbări. Chiar noi, în momentul de față, astăzi, acuma, nu ne putem constata. Ne trebuie un spațiu, să zicem 50-100 de ani, când cei care vin după noi pot spune: uite cum au vorbit ăștia la Oradea în ziua de... Acesta este farmecul lingvisticii că suntem obligați să considerăm, să observăm ce s-a făcut cum a fost și care au fost diferite motive, influențe care și-au jucat un rol important asupra desfășurării limbii respective”, a concluzionat conferențiarul german dr. Rudolf Windisch. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Savantul german Rudolf Windisch a conferențiat despre originea românilor.