Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Savantul german Rudolf Windisch a conferențiat despre originea românilor

Miercuri la Primăria Oradea

Savantul german Rudolf Windisch a conferențiat despre originea românilor

Profesorul universitar dr. habil. h.c. mult. Rudolf Windisch din Germania a susținut miercuri, 21 noiembrie 2012, în sala mare a Primăriei Oradea o conferință publică despre „Cele mai vechi menționări ale românilor în izvoare antice, bizantine, medievale și renascentiste”.

Profesorul Rudolf Windisch a fost invitat să conferențieze în cadrul manifestărilor organizate de Academia Civică în parteneriat cu Primăria Oradea.
Conferința a fost deschisă de doamna consilier Cherecheș Florica, în calitate de gazdă, iar dl profesor Orlando Balaș ni l-a prezentat pe distinsul profesor german (care i-a fost și profesor).
Rudolf Windisch s-a născut în 1940 la Baden-Baden și a studiat romanistică și indogermanistică la universitățile din Bonn și Tübingen. La Universitatea din Tübingen i-a fost student și apoi asistent marelui lingvist de origine română Eugenio Coșeriu, despre care spune că „a aprins în noi flacăra cunoașterii”. Eugenio Coșeriu și profesorul Paul Miron de la Bonn i-au trezit interesul pentru limba și cultura română, pe care a ajuns să le iubească și să le promoveze de-a lungul întregii sale cariere. În 1972 a devenit doctor în filologie cu teza „Probleme ale genului în limbile romanice. Neutrul în limba română”, apreciată cu distincția magna cum laude.
Între 1972 și 1974 a fost lector al Serviciului German de Schimburi Academice (DAAD) la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde a pus bazele unei fructuoase colaborări cu lingviștii români ardeleni. După întoarcerea din România, începând cu 1 ianuarie 1975, a lucrat ca asistent științific la Seminarul de romanistică al Universității din Freiburg în Breisgau, până la habilitarea sa ca profesor în anul 1985.
Profesorul dr. Rudolf Windisch a acumulat o bogată experiență de predare și cercetare la universitățile din Berlin, Konstanz,  Stuttgart, Freiburg, Heidelberg, Mainz, Hanovra, Kiel, Tübingen, Rostock, dar și la Universitatea „Babeș-Bolyai”, unde a fost profesor asociat. La invitația profesorului univ. dr. Paul Magheru, Rudolf Windisch devine începând cu anul 2002 profesor asociat al Facultății de Litere a Universității din Oradea.
A publicat cărțile „Probleme ale genului în limbile romanice – neutrul în limba română” (1973), „Introducere în lingvistica romanică” (1981), „Despre transformarea limbii. De la neogramatici la Labov” (1988) și „Studii de lingvistică și filologie românească” (2006). De asemenea, este autorul a peste 50 de articole de specialitate, din care mai mult de jumătate tratează chestiuni de lingvistică, literatură și cultură românească.
 „Profesorul Rudolf Windisch este un mare prieten al României”
Profesorul dr. Rudolf Windisch este editor al cărților și cursurilor lui Eugenio Coșeriu, dar și coordonator al multor cărți de lingvistică românească, romanistică și germanistică. Din 1999 este coeditor al „Analelor Romanisticii de la Universitatea din Rostock”, iar din 2001 al „Studia Universitatis Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A coordonat numărul 18/19 din 2002 al publicației „Quo Vadis Romania?” având ca temă românistica actuală de limbă germană.
Este membru al Societății de Studii Sud-Est-Europene și al Asociației Romaniștilor Germani. De asemenea este președinte al Asociației Germane de Romanistică Balcanică și membru al Asociației pentru Limba și Cultura Aromânilor cu sediul în Freiburg. Este referent în comitetul științific al revistei „Studia” din Cluj-Napoca.
În afara obligațiilor sale didactice și fără a fi retribuit pentru aceasta, profesorul dr. Rudolf Windisch a ținut în fiecare semestru, la Universitatea din Rostock, o „Introducere în Limba română”, cuprinzând aspecte de praxis și istoria limbii, precum și de geografia și istoria României.
Despre originea românilor
În conferința susținută miercuri seara, profesorul univ. dr. habil. h.c. mult. Rudolf Windisch a vorbi despre originea românilor așa cum este ea reflectată de izvoarele documentare antice, bizantine, medievale și renascentiste, precum și de cercetarea germană în domeniu, referindu-se cu argumente științifice și la diversele teze care au circulat pe această temă.
„Fiind neamț, nu vreau să-i laud pe nemți, doar vreau să subliniez faptul că avem în Germania, în cercul romaniștilor, o tradiție lungă a acelor cercetători care s-au ocupat cu limba română...”
Minute bune, profesorul german ne-a explicat de ce s-a făcut romanist și de s-a ocupat cu limba română. Ajungând la subiectul conferinței, dl profesor Rudolf Windisch a pornit în abordarea temei de la izvoarele documentare, începând cu Ovidius, și de la termenul „valah”, explicând că acești valahi „sunt strămoșii românilor”. Mă întreb ce altă soluție am avea? Deci, mi se pare legitim să rezervăm numele de „vlah”, indiferent de formă, pentru strămoșii românilor. De asemenea, profesorul german s-a ocupat apoi și de aromâni.
„Aromânii din punct de vedere lingvistic au o latinitate în ceee ce privește lexiconul, cuvintele; o latinitate mai veche din punct de vedere cronologic decât latinitatea daco-română. În plus, aromânii au în comparație cu celelalte limbi romanice anumite cuvinte de origine latină care nu s-au păstrat altundeva. În discuția continuitate - emigrație (imigrație), ne referim la cuvintele comune în limba albaneză și română; avem un stoc de vreo 70 de cuvinte... care sunt egale. Cum să explicăm această coincidență? După ce știm precis, asta e sigur, că strămoșii lor niciodată nu au avut un contact direct, un contact în sens de vecinătate. Albanezii niciodată nu au fost în nordul Dunării. Deci nu este vorba despre un împrumut, după cum se spune. Acest enunț este fals. Nu e vorba de împrumut, ca și cum românii aveau nevoie să-și împrumute cuvinte din limba albaneză. Imposibil!”
Profesorul a făcut apoi referire la faimosul „Dicționar etimologic al limbi române”,  al lui Sextil Pușcariu, care a  adunat vreo 1.900 de cuvinte românești de origine latină...”
„Să rămân serios; să nu uităm faptul că fiecare limbă se schimbă, cultura se schimbă. Așa cum se oglindește într-un vocabular sau în structura lingvistică a unei limbi. Mereu stăm în fața unor schimbări. Chiar noi, în momentul de față, astăzi, acuma, nu ne putem constata. Ne trebuie un spațiu, să zicem 50-100 de ani, când cei care vin după noi pot spune: uite cum au vorbit ăștia la Oradea în ziua de... Acesta este farmecul lingvisticii că suntem obligați să considerăm, să observăm ce s-a făcut cum a fost și care au fost diferite motive, influențe care și-au jucat un rol important asupra desfășurării limbii respective”, a concluzionat conferențiarul german dr. Rudolf Windisch. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Savantul german Rudolf Windisch a conferențiat despre originea românilor.
Trimite email
marți, 11 august 2026 la 01:07:02 Ora de vară a Europei de Est