Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Savantul german Rudolf Windisch a conferențiat despre originea românilor

Miercuri la Primăria Oradea

Savantul german Rudolf Windisch a conferențiat despre originea românilor

Profesorul universitar dr. habil. h.c. mult. Rudolf Windisch din Germania a susținut miercuri, 21 noiembrie 2012, în sala mare a Primăriei Oradea o conferință publică despre „Cele mai vechi menționări ale românilor în izvoare antice, bizantine, medievale și renascentiste”.

Profesorul Rudolf Windisch a fost invitat să conferențieze în cadrul manifestărilor organizate de Academia Civică în parteneriat cu Primăria Oradea.
Conferința a fost deschisă de doamna consilier Cherecheș Florica, în calitate de gazdă, iar dl profesor Orlando Balaș ni l-a prezentat pe distinsul profesor german (care i-a fost și profesor).
Rudolf Windisch s-a născut în 1940 la Baden-Baden și a studiat romanistică și indogermanistică la universitățile din Bonn și Tübingen. La Universitatea din Tübingen i-a fost student și apoi asistent marelui lingvist de origine română Eugenio Coșeriu, despre care spune că „a aprins în noi flacăra cunoașterii”. Eugenio Coșeriu și profesorul Paul Miron de la Bonn i-au trezit interesul pentru limba și cultura română, pe care a ajuns să le iubească și să le promoveze de-a lungul întregii sale cariere. În 1972 a devenit doctor în filologie cu teza „Probleme ale genului în limbile romanice. Neutrul în limba română”, apreciată cu distincția magna cum laude.
Între 1972 și 1974 a fost lector al Serviciului German de Schimburi Academice (DAAD) la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde a pus bazele unei fructuoase colaborări cu lingviștii români ardeleni. După întoarcerea din România, începând cu 1 ianuarie 1975, a lucrat ca asistent științific la Seminarul de romanistică al Universității din Freiburg în Breisgau, până la habilitarea sa ca profesor în anul 1985.
Profesorul dr. Rudolf Windisch a acumulat o bogată experiență de predare și cercetare la universitățile din Berlin, Konstanz,  Stuttgart, Freiburg, Heidelberg, Mainz, Hanovra, Kiel, Tübingen, Rostock, dar și la Universitatea „Babeș-Bolyai”, unde a fost profesor asociat. La invitația profesorului univ. dr. Paul Magheru, Rudolf Windisch devine începând cu anul 2002 profesor asociat al Facultății de Litere a Universității din Oradea.
A publicat cărțile „Probleme ale genului în limbile romanice – neutrul în limba română” (1973), „Introducere în lingvistica romanică” (1981), „Despre transformarea limbii. De la neogramatici la Labov” (1988) și „Studii de lingvistică și filologie românească” (2006). De asemenea, este autorul a peste 50 de articole de specialitate, din care mai mult de jumătate tratează chestiuni de lingvistică, literatură și cultură românească.
 „Profesorul Rudolf Windisch este un mare prieten al României”
Profesorul dr. Rudolf Windisch este editor al cărților și cursurilor lui Eugenio Coșeriu, dar și coordonator al multor cărți de lingvistică românească, romanistică și germanistică. Din 1999 este coeditor al „Analelor Romanisticii de la Universitatea din Rostock”, iar din 2001 al „Studia Universitatis Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A coordonat numărul 18/19 din 2002 al publicației „Quo Vadis Romania?” având ca temă românistica actuală de limbă germană.
Este membru al Societății de Studii Sud-Est-Europene și al Asociației Romaniștilor Germani. De asemenea este președinte al Asociației Germane de Romanistică Balcanică și membru al Asociației pentru Limba și Cultura Aromânilor cu sediul în Freiburg. Este referent în comitetul științific al revistei „Studia” din Cluj-Napoca.
În afara obligațiilor sale didactice și fără a fi retribuit pentru aceasta, profesorul dr. Rudolf Windisch a ținut în fiecare semestru, la Universitatea din Rostock, o „Introducere în Limba română”, cuprinzând aspecte de praxis și istoria limbii, precum și de geografia și istoria României.
Despre originea românilor
În conferința susținută miercuri seara, profesorul univ. dr. habil. h.c. mult. Rudolf Windisch a vorbi despre originea românilor așa cum este ea reflectată de izvoarele documentare antice, bizantine, medievale și renascentiste, precum și de cercetarea germană în domeniu, referindu-se cu argumente științifice și la diversele teze care au circulat pe această temă.
„Fiind neamț, nu vreau să-i laud pe nemți, doar vreau să subliniez faptul că avem în Germania, în cercul romaniștilor, o tradiție lungă a acelor cercetători care s-au ocupat cu limba română...”
Minute bune, profesorul german ne-a explicat de ce s-a făcut romanist și de s-a ocupat cu limba română. Ajungând la subiectul conferinței, dl profesor Rudolf Windisch a pornit în abordarea temei de la izvoarele documentare, începând cu Ovidius, și de la termenul „valah”, explicând că acești valahi „sunt strămoșii românilor”. Mă întreb ce altă soluție am avea? Deci, mi se pare legitim să rezervăm numele de „vlah”, indiferent de formă, pentru strămoșii românilor. De asemenea, profesorul german s-a ocupat apoi și de aromâni.
„Aromânii din punct de vedere lingvistic au o latinitate în ceee ce privește lexiconul, cuvintele; o latinitate mai veche din punct de vedere cronologic decât latinitatea daco-română. În plus, aromânii au în comparație cu celelalte limbi romanice anumite cuvinte de origine latină care nu s-au păstrat altundeva. În discuția continuitate - emigrație (imigrație), ne referim la cuvintele comune în limba albaneză și română; avem un stoc de vreo 70 de cuvinte... care sunt egale. Cum să explicăm această coincidență? După ce știm precis, asta e sigur, că strămoșii lor niciodată nu au avut un contact direct, un contact în sens de vecinătate. Albanezii niciodată nu au fost în nordul Dunării. Deci nu este vorba despre un împrumut, după cum se spune. Acest enunț este fals. Nu e vorba de împrumut, ca și cum românii aveau nevoie să-și împrumute cuvinte din limba albaneză. Imposibil!”
Profesorul a făcut apoi referire la faimosul „Dicționar etimologic al limbi române”,  al lui Sextil Pușcariu, care a  adunat vreo 1.900 de cuvinte românești de origine latină...”
„Să rămân serios; să nu uităm faptul că fiecare limbă se schimbă, cultura se schimbă. Așa cum se oglindește într-un vocabular sau în structura lingvistică a unei limbi. Mereu stăm în fața unor schimbări. Chiar noi, în momentul de față, astăzi, acuma, nu ne putem constata. Ne trebuie un spațiu, să zicem 50-100 de ani, când cei care vin după noi pot spune: uite cum au vorbit ăștia la Oradea în ziua de... Acesta este farmecul lingvisticii că suntem obligați să considerăm, să observăm ce s-a făcut cum a fost și care au fost diferite motive, influențe care și-au jucat un rol important asupra desfășurării limbii respective”, a concluzionat conferențiarul german dr. Rudolf Windisch. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Savantul german Rudolf Windisch a conferențiat despre originea românilor.
Trimite email
sâmbătă, 10 octombrie 2026 la 02:12:53 Ora de vară a Europei de Est