Menu

Arhiva

Din:

Pana in:


Poșta electronică (electronic mail, e-mail, @, email)

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (10)

Poșta electronică (electronic mail, e-mail, @, email)

Ce este poșta electronică? În [1] găsim o descriere satisfăcătoare a poștei electronice. Dar ce a fost înainte de poșta electronică? În primul secol d.Hr., de exemplu, epistolele apostolului Pavel au fost transmise la mari distanțe „per pedes apostolorum”(pe picioarele apostolilor) și pe corăbii.

În secolul al XIX-lea corespondența poștală se transporta cu poștalionul (diligența), o trăsură trasă de 4 sau 6 cai, în combinație cu transportul pe corăbii. Viteza de transport a poștei a crescut odată cu utilizarea motoarelor cu abur la vapoare și locomotive, apoi a avioanelor, mergând până la avioane supersonice, cu viteză mai mare decât viteza sunetului (aprox. 340 m/s). Concomitent au apărut alte mijloace de transmitere a mesajelor: telegraful (1830), telefonul (1876) și radioul (1890), adevăratele precursoare ale poștei electronice.
Dar limita superioară a vitezei, conform teoriei restrânse a relativității a lui Einstein, este considerată viteza de propagare a luminii (a fotonului în vid, de aprox. 300.000.000 m/s), care este de aproape un milion de ori mai mare decât cea a sunetului, putând înconjura Pământul de aproximativ 7 ori în decursul unei secunde, iar până la Lună ajunge în mai puțin de 1,3 secunde. Viteza poștei electronice tinde, la modul ideal, spre această viteză, dar are limitări dependente de mediul de propagare, de lărgimea de bandă, de mărimea mesajului ș.a.
Cuvinte și sintagme cheie [1]: E-mail, @ (a rond sau „coadă de maimuță - în jargon, caracter obligatoriu în orice adresă de email), Cc (Copy carbon, aici se trec destinatarii secundari vizibili), Bcc (Blind copy carbon, aici se trec destinatarii secundari invizibili), send (trimite), attach (atașează fișier), reply (răspunde), forward (retrimite un mesaj, de obicei primit).
Top 10: Servicii gratuite de email. Evident, dacă avem o afiliere instituțională, e preferabil să folosim o adresă de email oficială, creată pe domeniul instituției. De exemplu, domeniul Universității Agora este www.univagora.ro, iar adresa mea oficială este rector@univagora.ro. Ca abonat casnic la Internet al RDS Oradea, mai am adresa idzitac@rdsor.ro. Mai am și altele oficiale, dar folosesc și idzitac@gmail.com, creată gratuit pe Google. Această adresă îmi permite să-mi redirectez toate adresele aici, ca să nu fiu nevoit să accesez separat cele „n” adrese. Dar adresele neoficiale, create prin servicii „free”, deși sunt unice și se poate depista, printr-o investigație polițienească, cine este proprietarul, sunt considerate anonime și privite cu reticență de către cei care primesc mesaje de pe astfel de adrese. De exemplu, oricine își poate crea adresa ioan.dzitac@gmail.com pe numele Ioan Dzițac și să se dea drept rectorul Universității Agora, trasmițând mesaje ilegale în numele meu, în scopuri necinstite.
Heinz Tschabitscher, un pasionat autodidact în domeniul emailului, face un clasament al primelor 18 servicii de email gratuite [2], din care am reținut primele 10:
1. Gmail –Google;
2. Zoho Mail - ZOHO Corp.;
3. AIM Mail -AOL Inc.;
4. iCloud Mail – Apple Inc.;
5. Outlook.com  -Microsoft;
6. Windows Live Hotmail- Microsoft;
7. Yahoo! Mail  -Yahoo!;
8. Mail.com and GMX Mail  -GMX Internet Services;
9. Shortmail -  410 Labs;
10. BigString.com - Heinz Tschabitscher.
Atenție la pericole [3, 4]. Ștergeți imediat mesajele care vă cer să vă dezvăluiți date personale, parole, conturi bancare, să retrimiteți așa-zise mesaje umanitare (cu persoane bolnave sau copii arși), care vă asigură că ați câștigat diverse premii etc. Nu deschideți atașamentele unor mesaje dubioase.
Căutați și clarificați-vă mai bine cuvintele: spam (mesaj agresiv, nedorit, de obicei o reclamă), virus (program periculos, care pătrunde nedorit în calculator „agățat” de un e-mail sau la accesarea unor site-uri), sniffing/spoofing (mesaj fals în numele și de pe adresa de email a altei persoane, uneori am primit mesaje de la „mine însumi”, cum că aș vinde Viagra sau că sunt la Roma, mi s-a furat portofelul și am nevoie urgentă de bani!), phishing (mesaj tipic pentru fraude bancare), malware (software rău intenționat), adware (reclamă anexată la diverse softuri gratuite), spyware (programe spion), trojan (spyware ce deschide căi de acces neautorizat pentru exterior), worm (vierme, un program care se auto-multiplică și invadează calculatorul și alte medii). Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/E-mail
[2] http://email.about.com/od/freeemailreviews/tp/free_email.htm
[3] http://ro.saferpedia.eu/wiki/
[4] http://ro.wikipedia.org/wiki/Spam

Trimite email

joi, 21 septembrie 2017