Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Lansare de carte, recitări, gânduri și depuneri de jerbe și flori

Marți, la C.C.M. și la statuia Poetului,


Lansare de carte, recitări, gânduri și depuneri de jerbe și flori
Ieri, marți,15 ianuarie, în și de Ziua “Luceafărului poeziei românești”, la Casa de Cultură a municipiului și la statuia lui Mihai Eminescu (din strada Independenței) au avut loc două manifestări omagiale, organizate de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bihor, Casa de Cultură a municipiului și revista “Familia”.

„Medalia - ca document de bibliotecă”

Cartea „Medalia - ca document de bibliotecă”, a lui Constantin Mălinaș, lansată ieri, la Casa de Cultură a municipiului, s-a bucurat de două prezentări la superlativ, din partea conf. univ.dr. Cornel Durgheu și prof. univ. dr. Sever Dumitrașcu.

Dl Cornel Durgheu o consideră drept „o carte-album extrem de valoroasă”, un document didactic, cu caracter instructiv-educativ, cuprinzând 200 de pagini și o bibliografie uriașă, cu 195 de resurse bibliografice, și 215 imagini. Lucrarea este un curs special de medalii, structurat pe 15 capitole, prima monografie de medalii...

Cartea celor 72 de medalii eminesciene este, în aprecierea dl prof. univ.dr. Sever Dumitrașcu, „un tratat științific”, iar autorul, „o întreagă instituție”.

De la autorul cărții, aflăm că „Medalia - ca document de bibliotecă” a fost lansată în 14 decembrie 2007 la Biblioteca Națională a României; lucrarea „este rezultatul a 30 de ani de colecționări și 10 ani de muncă...” fiind propusă ca un manual pentru cei ce doresc să studieze medalia fie ca istorie sau tehnologie fie ca organizare în colecție. Vorbind despre medalii, în general, autorul s-a referit în mod expres la medaliile Eminescu (prima, apărută în 1871, iar în total au fost propuse circa 300 de medalii Eminescu). Participanții prezenți la lansare au avut plăcuta surpriză de a admira o colecție însemnată de medalii Eminescu, prezentate în cele trei stadii: mulaj, medalion din bronz (unul chiar de la Chișinău) și tragere tiraj. Un mulaj de Chișinău (datat chiar 15 ianuarie 2008), fusese respins, iar el a putut fi admirat, marți, la Casa de Cultură a municipiului, chiar din mâna dlui Constantin Mălinaș.

În acest cadru festiv, la ceas aniversar, prof. Ligia Mirișan (directorul D.J.C.C.P.C.N. Bihor) a ținut să-l felicite pe poetul Ion Davideanu, cu ocazia zilei sale de naștere, la împlinirea celor 70 de ani, înmânându-i și o diplomă de onoare.

Eminescu – „icoana căruia îi înclinăm frunțile!”

La statuia Poetului (din strada Independenței), la lumina torțelor, actorul Eugen Þugulea și-a început recitalul cu poezia lui Marin Sorescu – „Trebuiau să poarte un nume”: „Eminescu n-a existat./A existat numai o țară frumoasă/ La o margine de mare/ Unde valurile fac noduri albe./ Ca o barbă nepieptănată de crai./ Și niște ape ca niște copaci curgători/ În care luna își avea cuibar rotit…”

Mănușa fiind aruncată, au urmat poeții orădeni (în ordine alfabetică), fiecare cu gânduri despre Eminescu: Pașcu Balaci (cu un sonet, și o parafrază: “Puterea dragostei”), Ion Davideanu (arzând în această stare a poeziei eminesciene, a rostit cuvinte potrivite pentru un Luceafăr incandescent), Ioan Moldovan (Eminescu – “icoana căruia îi înclinăm frunțile”), Ioan F. Pop (Scrisoare deschisă:”Dragă Domnule Eminescu…”), Lucian Scurtu (i-a dedicat poemul “Un geniu pustiu”), Gheorghe Vidican (în 15 ianuarie, la “Crăciunul literaturii române”, vin cu poemul “Mâna poetului”), Alexandru Sfârlea (a citit ceea ce scrisese deja în “Informația de Vest” – “Odă la Luceafăr”), Mihai Vieru (cică “Nu știm cum să ne gândim la Eminescu”, “Ce fel de Eminescu?” dar, până să se lămurească lucrurile în mintea fiecăruia, vine cu o propunere: “Putem oferi o floare, dar eu nu am.” Îl ajută, totuși, Alexandru Sfârlea care îi dă o garoafă, și o primă “lecție”).

Eugen Þugulea încheie “modesta întâlnire”, cum s-a exprimat actorul, cu versuri din lirica eminesciană.

A urmat momentul de depunere de jerbe, coroane și flori din partea instituțiilor oficiale de stat, județene și locale, cultură, revista “Familia”, I.S.J. Bihor, unele partide politice, două licee... Prin cântecul lor dumnezeiesc, și al lui Grigore Vieru, au fost prezenți la manifestarea de la statuie și Doina și Ion Aldea-Teodorovici… “Sub un cer cu stele sudice./ De avem sau nu dreptate,/ De avem sau nu dreptate,/ Eminescu să ne judece./ Eminescu, Eminescu.” (Ov. D.)