Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Studenții care se apropie de opera lui Dragomir rămân copleșiți ...”

Academician Ioan-Aurel Pop, despre Silviu Dragomir

„Studenții care se apropie de opera lui Dragomir rămân copleșiți ...”

Universitatea din Oradea, în colaborare cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, a organizat joi (6 decembrie 2012), în sala de conferințe a Bibliotecii Universității manifestarea științifică „Silviu Dragomir – jumătate de secol de posteritate”.

În deschiderea manifestării, dl lector univ. dr. Florin Sfrengeu, directorul Departamentului de istorie, a salutat participanții, și pe distinsul invitat, acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
 „Domnia sa ne va vorbi despre contribuția deosebită a lui Silviu Dragomir la cunoașterea istoriei românilor. Câteva cărți sunt aici pe masă. Silviu Dragomir a publicat și a scris de-a lungul vieții numeroase alte cărți, dar despre acestea și despre alte lucruri ne va vorbi dl academician...”, a spus directorul Departamentului de istorie, în prezentarea dl academician Ioan-Aurel Pop.
„A vorbi în public este și o onoare și o dificultate. Cel care vorbește în public trebuie să-și pregătească discursul, măcar în minte, și să aibă mereu înaintea ochilor cenzura pe care i-o poate face sala de fiecare dată...
„Am făcut ceea ce am putut. Să facă mai bine urmașii!”
Vorbind despre Silviu Dragomir, evocăm aici împreună o figură marcantă a Universității „Babeș-Bolyai”, pe care mulți din dumneavoastră ați absolvit-o, pe vremea când se chema Universitatea Națională a Daciei Superioare și-apoi Universitatea Regele Ferdinand I. Pe vremea aceea a slujit-o cu pasiune și încredere acest om care s-a chemat Silviu Dragomir. În același timp... a fost membru al Academiei Române și a deținut și funcții în cadrul Academiei Române..., a fost și ministru, cum știți dumneavoastră, cei care sunteți istorici, cu alte cuvinte a fost un om în mijlocul neamului său, pe care l-a slujit cu cea mai mare pasiune posibilă, încât eu nu pot, de câte ori vorbesc despre Silviu Dragomir, să nu-mi amintesc și să nu repet, unii dintre dumneavoastră știți, cuvintele acelea extraordinare pe care le-a pus în testamentul lui spiritual, că testament material n-a prea avut. I-au luat tot ce-a avut. Puțin cât a avut material i-a fost luat. Și-atunci nu i-au rămas decât cele spirituale pe care a vrut să le transmită urmașilor. Și-acolo a scris o propoziție, o frază în limba latină, care mereu mă impresioneză de câte ori mă gândesc la el și la trecerea lui prin această lume. Și la trecerea lui, acum 50 de ani, într-o altă lume, mai bună. El a spus (...). În limba noastră, asta sună cam așa: „Am făcut ceea ce am putut. Să facă mai bine urmașii!”
N-a fost mulțumit de ceea ce a putut să facă, deși a făcut atâtea lucruri, numai din ceea ce v-am spus eu, din calitățile pe care le-a avut; din faptul că s-a născut în Imperiul austro-ungar, din faptul că a trebuit să facă față unor autorități ostile, din disprețul pe care l-a întâmpinat ca român, că i s-a spus valah, din lecția de viață pe care a primit-o din studiile sale teologice temeinice. Știți dorința lui de a studia în mediul sârbesc (...), strădania și pe urmă reușita de a ajunge în mediul rusesc, faptul că plecând pe urmele unui alt ardelean, ca să-l pomenesc numai pe unul, Ioan Bogdan, a ajuns un mare slavist. Într-o perioadă în care la Universitatea Națională a Daciei Superioare, profesorii de la catedrele de istorie, luați la un loc, vorbeau toate limbile slave. Nu exista o limbă slavă care să nu fie cunoscută; cinci dintre ei știau slavona..., toți știau latinește. Și am avut șansa, fericirea ca unii dintre ei să-mi fie și mie, nouă, unora dintre noi, profesori în timpul regimului comunist. Cu acea lecție de erudiție pe care o învățaseră de mici și pe care au adâncit-o mereu datorită vicisitudinilor vieții. Silviu Dragomir (S.D.) a fost ales membru corespondent al Academiei Române la 28 de ani. În timpul când Transilvania nu făcea parte din România... S.D. s-a încadrat cu toată forța lui în generația aceea a Marii Uniri, în cadrul Regatului României. Nu-mi place să zic România Mare, că unii mă întreabă că dacă era așa mare de ce-am mai făcut-o? Îmi place să zic Marea Unire. S-a-ncadrat în generația lui, și-a rămas toată viața copleșit. Ca și alții; de-mplinirea aceea extraordinară de la 1918 n-a putut scăpa de ea niciodată și poate că de-a lungul vieții, cum facem și noi uneori. A exprimat idei pe care le-au tratat unii drept naționaliste. Acuma, vă reamintesc că în vremea aceea, naționalist însemna a sluji cu tot sufletul națiunea ta. Că și Iorga și-a înființat un partid numit Naționalism. Alții interpretează însă titlurile de-atunci după mintea noastră de-acuma, când orice „ism” și „ist”... presupune o exagerare.
Un asemenea model de viață trebuie cinstit
A fost copleșit de rolul bisericii în viața românilor. A fost copleșit de toată istoria noastră medievală. A fost copleșit de 1848-1849, de marea revoluție română. A mai avut gândul acesta al rolului bisericii române ortodoxe, de la o vreme îi putem zice ortodoxă, în istoria neamului românesc. Și-a dovedit acest lucru. Cu vârf și îndesat. Cunoștea toată Transilvania din acest punct de vedere... Toate astea el le-a trăit ca istoric, dar le-a trăit și cu pasiune... Un asemenea model de viață trebuie cinstit, și trebuie să ne amintim, pentru că națiunile care-și pot aminti de asemenea modele de viață nu sunt pierdute. Pot să-și continue existența. Dacă uităm de asemenea modele de viață, ne merităm o soartă. Trist...
Studenții care se apropie de opera lui Dragomir rămân copleșiți de aceasta. Rămân coleșiți de știința lui extraordinară. Și aș vrea să rămână copleșiți de marea lui conștiință, și de marea lui operă morală”, a mai adăugat distinsul academician Ioan-Aurel Pop.
În continuare, directorul Departamentul de istorie, dl lector univ. dr. Florin Sfrengeu (moderatorul manifestării) l-a invitat pe dl prorector Sorin Șipoș să rostească câteva cuvinte legate de Silviu Dragomir și de cărțile expuse pe masă.
„Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la trecerea lui Silviu Dragomir în posteritate. Ne-am gândit cum putem să marcăm acest moment... Am gândit că cea mai bună dovadă de respect și de grijă față de memoria înaintașilor, față de scrisul lor istoric este aceea de a le reedita lucrările. În consecință am gândit un proiect în acest sens. Proiectul reeditării a două lucrări fundamentale (...).
Cea de-a doua parte a manifestării noastre este dedicată, de asemenea, lui Silviu Dragomir. Și are în centru aceleași trei instituții. Punem pentru întâia oară la dispoziția publicului cărțile cu dedicație pe care S.D. le-a primit de-a lungul anilor, cărți care făceau parte din biblioteca personală Silviu Dragomir, bibliotecă ce a ajuns la Universitatea din Oradea”.
În continuare, dl prorector a motivat de ce au fost reeditate cele două lucrări fundamentale.
„Aveți aici pe cel mai mare specialist în viața și activitatea lui Silviu Dragomir”
Răspunzând întrebărilor puse din public, la un moment dat dl academician Ioan-Aurel Pop avea să ne surprindă cu o afirmație apreciere care ne bucură: „Aveți aici pe cel mai mare specialist în viața și activitatea lui Silviu Dragomir din întrega țară românească și din Europa, care se cheamă Sorin Șipoș. Din el și-a făcut teza de doctorat și el a îngrijit toate aceste volume cu ajutoarele pe care le-a menționat și de-aceea Universitatea este cea care duce mai departe opera aceasta. Această universitate, alături de cea din Cluj, care de data aceasta s-a alăturat Universității din Oradea. Vă felicit pentru asta”, a conchis dl academician Ioan-Aurel Pop. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Studenții care se apropie de opera lui Dragomir rămân copleșiți ...”   

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:25 Ora de vară a Europei de Est