Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

„Studenții care se apropie de opera lui Dragomir rămân copleșiți ...”

Academician Ioan-Aurel Pop, despre Silviu Dragomir

„Studenții care se apropie de opera lui Dragomir rămân copleșiți ...”

Universitatea din Oradea, în colaborare cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, a organizat joi (6 decembrie 2012), în sala de conferințe a Bibliotecii Universității manifestarea științifică „Silviu Dragomir – jumătate de secol de posteritate”.

În deschiderea manifestării, dl lector univ. dr. Florin Sfrengeu, directorul Departamentului de istorie, a salutat participanții, și pe distinsul invitat, acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
 „Domnia sa ne va vorbi despre contribuția deosebită a lui Silviu Dragomir la cunoașterea istoriei românilor. Câteva cărți sunt aici pe masă. Silviu Dragomir a publicat și a scris de-a lungul vieții numeroase alte cărți, dar despre acestea și despre alte lucruri ne va vorbi dl academician...”, a spus directorul Departamentului de istorie, în prezentarea dl academician Ioan-Aurel Pop.
„A vorbi în public este și o onoare și o dificultate. Cel care vorbește în public trebuie să-și pregătească discursul, măcar în minte, și să aibă mereu înaintea ochilor cenzura pe care i-o poate face sala de fiecare dată...
„Am făcut ceea ce am putut. Să facă mai bine urmașii!”
Vorbind despre Silviu Dragomir, evocăm aici împreună o figură marcantă a Universității „Babeș-Bolyai”, pe care mulți din dumneavoastră ați absolvit-o, pe vremea când se chema Universitatea Națională a Daciei Superioare și-apoi Universitatea Regele Ferdinand I. Pe vremea aceea a slujit-o cu pasiune și încredere acest om care s-a chemat Silviu Dragomir. În același timp... a fost membru al Academiei Române și a deținut și funcții în cadrul Academiei Române..., a fost și ministru, cum știți dumneavoastră, cei care sunteți istorici, cu alte cuvinte a fost un om în mijlocul neamului său, pe care l-a slujit cu cea mai mare pasiune posibilă, încât eu nu pot, de câte ori vorbesc despre Silviu Dragomir, să nu-mi amintesc și să nu repet, unii dintre dumneavoastră știți, cuvintele acelea extraordinare pe care le-a pus în testamentul lui spiritual, că testament material n-a prea avut. I-au luat tot ce-a avut. Puțin cât a avut material i-a fost luat. Și-atunci nu i-au rămas decât cele spirituale pe care a vrut să le transmită urmașilor. Și-acolo a scris o propoziție, o frază în limba latină, care mereu mă impresioneză de câte ori mă gândesc la el și la trecerea lui prin această lume. Și la trecerea lui, acum 50 de ani, într-o altă lume, mai bună. El a spus (...). În limba noastră, asta sună cam așa: „Am făcut ceea ce am putut. Să facă mai bine urmașii!”
N-a fost mulțumit de ceea ce a putut să facă, deși a făcut atâtea lucruri, numai din ceea ce v-am spus eu, din calitățile pe care le-a avut; din faptul că s-a născut în Imperiul austro-ungar, din faptul că a trebuit să facă față unor autorități ostile, din disprețul pe care l-a întâmpinat ca român, că i s-a spus valah, din lecția de viață pe care a primit-o din studiile sale teologice temeinice. Știți dorința lui de a studia în mediul sârbesc (...), strădania și pe urmă reușita de a ajunge în mediul rusesc, faptul că plecând pe urmele unui alt ardelean, ca să-l pomenesc numai pe unul, Ioan Bogdan, a ajuns un mare slavist. Într-o perioadă în care la Universitatea Națională a Daciei Superioare, profesorii de la catedrele de istorie, luați la un loc, vorbeau toate limbile slave. Nu exista o limbă slavă care să nu fie cunoscută; cinci dintre ei știau slavona..., toți știau latinește. Și am avut șansa, fericirea ca unii dintre ei să-mi fie și mie, nouă, unora dintre noi, profesori în timpul regimului comunist. Cu acea lecție de erudiție pe care o învățaseră de mici și pe care au adâncit-o mereu datorită vicisitudinilor vieții. Silviu Dragomir (S.D.) a fost ales membru corespondent al Academiei Române la 28 de ani. În timpul când Transilvania nu făcea parte din România... S.D. s-a încadrat cu toată forța lui în generația aceea a Marii Uniri, în cadrul Regatului României. Nu-mi place să zic România Mare, că unii mă întreabă că dacă era așa mare de ce-am mai făcut-o? Îmi place să zic Marea Unire. S-a-ncadrat în generația lui, și-a rămas toată viața copleșit. Ca și alții; de-mplinirea aceea extraordinară de la 1918 n-a putut scăpa de ea niciodată și poate că de-a lungul vieții, cum facem și noi uneori. A exprimat idei pe care le-au tratat unii drept naționaliste. Acuma, vă reamintesc că în vremea aceea, naționalist însemna a sluji cu tot sufletul națiunea ta. Că și Iorga și-a înființat un partid numit Naționalism. Alții interpretează însă titlurile de-atunci după mintea noastră de-acuma, când orice „ism” și „ist”... presupune o exagerare.
Un asemenea model de viață trebuie cinstit
A fost copleșit de rolul bisericii în viața românilor. A fost copleșit de toată istoria noastră medievală. A fost copleșit de 1848-1849, de marea revoluție română. A mai avut gândul acesta al rolului bisericii române ortodoxe, de la o vreme îi putem zice ortodoxă, în istoria neamului românesc. Și-a dovedit acest lucru. Cu vârf și îndesat. Cunoștea toată Transilvania din acest punct de vedere... Toate astea el le-a trăit ca istoric, dar le-a trăit și cu pasiune... Un asemenea model de viață trebuie cinstit, și trebuie să ne amintim, pentru că națiunile care-și pot aminti de asemenea modele de viață nu sunt pierdute. Pot să-și continue existența. Dacă uităm de asemenea modele de viață, ne merităm o soartă. Trist...
Studenții care se apropie de opera lui Dragomir rămân copleșiți de aceasta. Rămân coleșiți de știința lui extraordinară. Și aș vrea să rămână copleșiți de marea lui conștiință, și de marea lui operă morală”, a mai adăugat distinsul academician Ioan-Aurel Pop.
În continuare, directorul Departamentul de istorie, dl lector univ. dr. Florin Sfrengeu (moderatorul manifestării) l-a invitat pe dl prorector Sorin Șipoș să rostească câteva cuvinte legate de Silviu Dragomir și de cărțile expuse pe masă.
„Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la trecerea lui Silviu Dragomir în posteritate. Ne-am gândit cum putem să marcăm acest moment... Am gândit că cea mai bună dovadă de respect și de grijă față de memoria înaintașilor, față de scrisul lor istoric este aceea de a le reedita lucrările. În consecință am gândit un proiect în acest sens. Proiectul reeditării a două lucrări fundamentale (...).
Cea de-a doua parte a manifestării noastre este dedicată, de asemenea, lui Silviu Dragomir. Și are în centru aceleași trei instituții. Punem pentru întâia oară la dispoziția publicului cărțile cu dedicație pe care S.D. le-a primit de-a lungul anilor, cărți care făceau parte din biblioteca personală Silviu Dragomir, bibliotecă ce a ajuns la Universitatea din Oradea”.
În continuare, dl prorector a motivat de ce au fost reeditate cele două lucrări fundamentale.
„Aveți aici pe cel mai mare specialist în viața și activitatea lui Silviu Dragomir
Răspunzând întrebărilor puse din public, la un moment dat dl academician Ioan-Aurel Pop avea să ne surprindă cu o afirmație apreciere care ne bucură: „Aveți aici pe cel mai mare specialist în viața și activitatea lui Silviu Dragomir din întrega țară românească și din Europa, care se cheamă Sorin Șipoș. Din el și-a făcut teza de doctorat și el a îngrijit toate aceste volume cu ajutoarele pe care le-a menționat și de-aceea Universitatea este cea care duce mai departe opera aceasta. Această universitate, alături de cea din Cluj, care de data aceasta s-a alăturat Universității din Oradea. Vă felicit pentru asta”, a conchis dl academician Ioan-Aurel Pop. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Studenții care se apropie de opera lui Dragomir rămân copleșiți ...”   

Trimite email
marți, 22 septembrie 2026 la 03:27:59 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.