Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Studenții care se apropie de opera lui Dragomir rămân copleșiți ...”

Academician Ioan-Aurel Pop, despre Silviu Dragomir

„Studenții care se apropie de opera lui Dragomir rămân copleșiți ...”

Universitatea din Oradea, în colaborare cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, a organizat joi (6 decembrie 2012), în sala de conferințe a Bibliotecii Universității manifestarea științifică „Silviu Dragomir – jumătate de secol de posteritate”.

În deschiderea manifestării, dl lector univ. dr. Florin Sfrengeu, directorul Departamentului de istorie, a salutat participanții, și pe distinsul invitat, acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
 „Domnia sa ne va vorbi despre contribuția deosebită a lui Silviu Dragomir la cunoașterea istoriei românilor. Câteva cărți sunt aici pe masă. Silviu Dragomir a publicat și a scris de-a lungul vieții numeroase alte cărți, dar despre acestea și despre alte lucruri ne va vorbi dl academician...”, a spus directorul Departamentului de istorie, în prezentarea dl academician Ioan-Aurel Pop.
„A vorbi în public este și o onoare și o dificultate. Cel care vorbește în public trebuie să-și pregătească discursul, măcar în minte, și să aibă mereu înaintea ochilor cenzura pe care i-o poate face sala de fiecare dată...
„Am făcut ceea ce am putut. Să facă mai bine urmașii!”
Vorbind despre Silviu Dragomir, evocăm aici împreună o figură marcantă a Universității „Babeș-Bolyai”, pe care mulți din dumneavoastră ați absolvit-o, pe vremea când se chema Universitatea Națională a Daciei Superioare și-apoi Universitatea Regele Ferdinand I. Pe vremea aceea a slujit-o cu pasiune și încredere acest om care s-a chemat Silviu Dragomir. În același timp... a fost membru al Academiei Române și a deținut și funcții în cadrul Academiei Române..., a fost și ministru, cum știți dumneavoastră, cei care sunteți istorici, cu alte cuvinte a fost un om în mijlocul neamului său, pe care l-a slujit cu cea mai mare pasiune posibilă, încât eu nu pot, de câte ori vorbesc despre Silviu Dragomir, să nu-mi amintesc și să nu repet, unii dintre dumneavoastră știți, cuvintele acelea extraordinare pe care le-a pus în testamentul lui spiritual, că testament material n-a prea avut. I-au luat tot ce-a avut. Puțin cât a avut material i-a fost luat. Și-atunci nu i-au rămas decât cele spirituale pe care a vrut să le transmită urmașilor. Și-acolo a scris o propoziție, o frază în limba latină, care mereu mă impresioneză de câte ori mă gândesc la el și la trecerea lui prin această lume. Și la trecerea lui, acum 50 de ani, într-o altă lume, mai bună. El a spus (...). În limba noastră, asta sună cam așa: „Am făcut ceea ce am putut. Să facă mai bine urmașii!”
N-a fost mulțumit de ceea ce a putut să facă, deși a făcut atâtea lucruri, numai din ceea ce v-am spus eu, din calitățile pe care le-a avut; din faptul că s-a născut în Imperiul austro-ungar, din faptul că a trebuit să facă față unor autorități ostile, din disprețul pe care l-a întâmpinat ca român, că i s-a spus valah, din lecția de viață pe care a primit-o din studiile sale teologice temeinice. Știți dorința lui de a studia în mediul sârbesc (...), strădania și pe urmă reușita de a ajunge în mediul rusesc, faptul că plecând pe urmele unui alt ardelean, ca să-l pomenesc numai pe unul, Ioan Bogdan, a ajuns un mare slavist. Într-o perioadă în care la Universitatea Națională a Daciei Superioare, profesorii de la catedrele de istorie, luați la un loc, vorbeau toate limbile slave. Nu exista o limbă slavă care să nu fie cunoscută; cinci dintre ei știau slavona..., toți știau latinește. Și am avut șansa, fericirea ca unii dintre ei să-mi fie și mie, nouă, unora dintre noi, profesori în timpul regimului comunist. Cu acea lecție de erudiție pe care o învățaseră de mici și pe care au adâncit-o mereu datorită vicisitudinilor vieții. Silviu Dragomir (S.D.) a fost ales membru corespondent al Academiei Române la 28 de ani. În timpul când Transilvania nu făcea parte din România... S.D. s-a încadrat cu toată forța lui în generația aceea a Marii Uniri, în cadrul Regatului României. Nu-mi place să zic România Mare, că unii mă întreabă că dacă era așa mare de ce-am mai făcut-o? Îmi place să zic Marea Unire. S-a-ncadrat în generația lui, și-a rămas toată viața copleșit. Ca și alții; de-mplinirea aceea extraordinară de la 1918 n-a putut scăpa de ea niciodată și poate că de-a lungul vieții, cum facem și noi uneori. A exprimat idei pe care le-au tratat unii drept naționaliste. Acuma, vă reamintesc că în vremea aceea, naționalist însemna a sluji cu tot sufletul națiunea ta. Că și Iorga și-a înființat un partid numit Naționalism. Alții interpretează însă titlurile de-atunci după mintea noastră de-acuma, când orice „ism” și „ist”... presupune o exagerare.
Un asemenea model de viață trebuie cinstit
A fost copleșit de rolul bisericii în viața românilor. A fost copleșit de toată istoria noastră medievală. A fost copleșit de 1848-1849, de marea revoluție română. A mai avut gândul acesta al rolului bisericii române ortodoxe, de la o vreme îi putem zice ortodoxă, în istoria neamului românesc. Și-a dovedit acest lucru. Cu vârf și îndesat. Cunoștea toată Transilvania din acest punct de vedere... Toate astea el le-a trăit ca istoric, dar le-a trăit și cu pasiune... Un asemenea model de viață trebuie cinstit, și trebuie să ne amintim, pentru că națiunile care-și pot aminti de asemenea modele de viață nu sunt pierdute. Pot să-și continue existența. Dacă uităm de asemenea modele de viață, ne merităm o soartă. Trist...
Studenții care se apropie de opera lui Dragomir rămân copleșiți de aceasta. Rămân coleșiți de știința lui extraordinară. Și aș vrea să rămână copleșiți de marea lui conștiință, și de marea lui operă morală”, a mai adăugat distinsul academician Ioan-Aurel Pop.
În continuare, directorul Departamentul de istorie, dl lector univ. dr. Florin Sfrengeu (moderatorul manifestării) l-a invitat pe dl prorector Sorin Șipoș să rostească câteva cuvinte legate de Silviu Dragomir și de cărțile expuse pe masă.
„Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la trecerea lui Silviu Dragomir în posteritate. Ne-am gândit cum putem să marcăm acest moment... Am gândit că cea mai bună dovadă de respect și de grijă față de memoria înaintașilor, față de scrisul lor istoric este aceea de a le reedita lucrările. În consecință am gândit un proiect în acest sens. Proiectul reeditării a două lucrări fundamentale (...).
Cea de-a doua parte a manifestării noastre este dedicată, de asemenea, lui Silviu Dragomir. Și are în centru aceleași trei instituții. Punem pentru întâia oară la dispoziția publicului cărțile cu dedicație pe care S.D. le-a primit de-a lungul anilor, cărți care făceau parte din biblioteca personală Silviu Dragomir, bibliotecă ce a ajuns la Universitatea din Oradea”.
În continuare, dl prorector a motivat de ce au fost reeditate cele două lucrări fundamentale.
„Aveți aici pe cel mai mare specialist în viața și activitatea lui Silviu Dragomir”
Răspunzând întrebărilor puse din public, la un moment dat dl academician Ioan-Aurel Pop avea să ne surprindă cu o afirmație apreciere care ne bucură: „Aveți aici pe cel mai mare specialist în viața și activitatea lui Silviu Dragomir din întrega țară românească și din Europa, care se cheamă Sorin Șipoș. Din el și-a făcut teza de doctorat și el a îngrijit toate aceste volume cu ajutoarele pe care le-a menționat și de-aceea Universitatea este cea care duce mai departe opera aceasta. Această universitate, alături de cea din Cluj, care de data aceasta s-a alăturat Universității din Oradea. Vă felicit pentru asta”, a conchis dl academician Ioan-Aurel Pop. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Studenții care se apropie de opera lui Dragomir rămân copleșiți ...”   

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:06 Ora standard a Europei de Est