Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 septembrie
Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcția de ministru al Educației, în plin scandal de plagiat. În urmă cu câteva minute, acesta a anunțat public: ,,Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației”. ,,Cred în România Educată și voi susține Legile ,,România Educată” din calitatea mea de profesor, de rector și de senator”, a afirmat Cîmpeanu.
........................................
UPDATE Surse: Ligia Deca, consilier prezidențial, în cărți pentru ministerul Educației după demisia lui Cîmpeanu
,,Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul in CV. Aveam și una și alta. Am venit într-un moment extrem de dificil cu dorința de a schimba lucrurile în bine”, a continuat Sorin Cîmpeanu.
Demisia lui Cîmpeanu vine la 4 zile de la publicarea în pressone.ro a anchetei semnate de Emilia Șercan care arată că Sorin Cîmpeanu și-a însușit prin plagiat – într-un curs de specialitate – 13 capitole publicate anterior în mod repetat sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (USAMV-B). Astăzi, jurnalista a arătat că acel curs plagiat de Sorin Cîmpeanu era vândut studenților. De precizat că luni sunt programate principalele festivități care marchează începerea anului universitar.
Sorin Cîmpeanu iese prin demisie din al doilea mandat de ministru al Educației, pe care l-a început în decembrie 2020, în Guvernul Cîțu, ca membru PNL, și îl finalizează în Guvernul Ciucă, premierul fiind el însuși protagonistul unui scandal de plagiat. Cîmpeanu a mai deținut funcția de ministru al Educației în perioada decembrie 2014 – noiembrie 2015 în Guvernul Ponta, fără afiliere politică la acea vreme.
Anunțul făcut de Sorin Cîmpeanu pe pagina de Facebook:
,,Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației. A fost o șansă și o onoare pentru mine sa încep reformarea din temelii a sistemului national de învățământ.
Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul in CV. Aveam și una și alta. Am venit într-un moment extrem de dificil cu dorința de a schimba lucrurile în bine.
Mi-am început mandatul într-o criză sanitară fără precedent și am luptat pentru ca în toată acea perioadă elevii să meargă la școală cu prezență fizică. Am militat în mod constant și am asigurat cadrul legal pentru ca finanțarea educației să crească.
În mandatul de ministru al educației am reușit schimbări care au pus bazele reformei ,,România Educată”:
1. un sistem de educație timpurie integrat, prin preluarea creșelor în sistemul de învățământ;
2. îndeplinirea jaloanelor PNRR care asigură suportul financiar atât de important pentru reforma sistemului de învățământ; am preluat mandatul cu un buget de 1 miliard euro pentru educație, iar acum educația are doar în PNRR un buget de 3,6 miliarde de euro. Până acum am contractat și sunt în derulare toate cele 1402 proiecte pentru reducerea abandonului școlar – prima rundă (1,14 miliarde lei) și toate cele 61 de proiecte pentru digitalizarea universităților românești (1,24 miliarde lei);
3. organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director în școli;
4. mărirea burselor elevilor;
5. recunoașterea meritelor olimpicilor prin recompensarea acestora la justa valoare;
6. rezolvarea problemei decontării integrale a navetei elevilor;
7. demararea reformării planurilor-cadru și curriculumului aferent – o schimbare atât de mult așteptată;
8. extinderea programului Masă caldă în școli de la 150 de unități la 450 de unități de învățământ;
9. introducerea învățământului dual la nivel universitar;
10. internaționalizarea universităților românești prin reglementarea diplomei joint degree;
Și multe altele………
Am elaborat proiectele Legilor ,,România Educată” și am parcurs procedura de dezbatere publică, în urma căreia am finalizat cele două proiecte, preluând foarte multe amendamente care au adus plus valoare, astfel încât aceste proiecte sa răspundă pe deplin așteptărilor și nevoilor reale ale societății.
Sunt omul care construiește și nu sunt omul care dărâmă!
Cu toții avem obligația să contribuim și să susținem reforma în educație!
Cred în România Educată și voi susține Legile ,,România Educată” din calitatea mea de profesor, de rector și de senator…

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
24 septembrie 2022
Elevii români au obținut două medalii de aur, patru de argint, una de bronz și o mențiune specială în cadrul Olimpiadei Europene de Informatică pentru Juniori (EJOI 2022)
,,Rămânem singura țară care obține medalie de aur la fiecare ediție desfășurată”

.................
Elevii români au obținut două medalii de aur, patru de argint, una de bronz și o mențiune specială în cadrul Olimpiadei Europene de Informatică pentru Juniori (EJOI 2022), după cum anunță Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), care pregătește olimpicii români pentru competiții la informatică, într-o postare pe Facebook.
,,Rămânem singura țară care obține medalie de aur la fiecare ediție desfășurată”, anunță profesorii antrenori ai copiilor.
Peste 170 de concurenți din 132 de țări au participat la acest eveniment găzduit de Ucraina, în format online. Olimpicii români au participat din București, de la un centru care le-a asigurat tehnologia pentru a putea rezolva problemele de concurs. Potrivit regulilor de concurs, participanții sunt născuți după 31 decembrie 2006.
Olimpiada s-a desfășurat din 19 septembrie și urmează să se închidă mâine, 25 septembrie, cu o ceremonie specială, desfășurată (tot) online. Elevii au avut de rezolvat probleme pe 20 și pe 22 septembrie. Pe 19, luni, în prima zi, au avut o sesiune de familiarizare cu mediul de concurs.
Iată premiile obținute, după cum notează SEPI:
Savu Ștefan Cătălin, C.N. ,,I.L. Caragiale” / Centrul Județean de Excelență Ploiești – medalie de aur
Voicu Mihai Valeriu, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București – medalie de aur
Chenglin Shang, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București – medalie de argint
Rebengiuc Mircea, C.N. de Informatică ,,Tudor Vianu”, București – medalie de argint
Dumitru Alexandru, C.N. ,,I.L. Caragiale” / Centrul Județean de Excelență Ploiești – medalie de argint
Dima Alexandru, Școala Gimnazială Internațională ,,Spectrum”, Cluj Napoca – medalie de argint
Guba Daniel, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București – medalie de bronz
Mateescu Alexandru, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București – mențiune de onoare
Team Leader a fost Bunget Mihai de la C.N. ,,Tudor Vladimirescu”, Târgu Jiu, iar Deputy Leader – Iordache Ioan-Bogdan de la Universitatea București.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 septembrie
Premierul Nicolae Ciucă a propus programul „O carte pe an pentru fiecare elev”, pe modelul „Cornul și laptele”, dar a declarat că scopul este să ajungă „mai multă carte românească în școli și în biblioteci”

Premierul Nicolae Ciucă ia ca model programul „Cornul și laptele” – proiect european implementat din perioada guvernului Adrian Năstase, dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, prin care elevii primesc zilnic produse de panificație și lactate – și propune și el un program numit „O carte pe an pentru fiecare elev”. Anunțul a fost făcut după o întâlnire pe care Ciucă și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, au avut-o cu „oamenii de cultură – academicieni, profesori, editori, bibliotecari, autori de carte românească”, potrivit mesajului publicat de Guvern. În fapt, printre acești „oameni de cultură” sunt personaje extrem de controversate, după cum scrie G4Media.ro

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
2 septembrie 2022
Părinții pot intra în școli și grădinițe, luni, la festivitățile de la începutul cursurilor anului școlar, anunță Ministerul Educației, care combate o „știre falsă” lansată pe rețelele de socializare

Părinții au acces în unitățile de învățământ la festivitățile care marchează începerea cursurilor noului an școlar, transmite ministrul Educației într-un mesaj pe Facebook. Sorin Cîmpeanu începe mesajul cu #CombatemFakeNews și precizează că „Ministerul Educației și Ministerul Sănătății nu descurajează în niciun fel prezența familiilor la deschiderea anului școlar”.
„Părinții au acces în unitățile de învățământ la festivitățile care marchează începerea cursurilor noului an școlar! Informația potrivit căreia Ministerul Educației a emis o decizie restrictivă este falsă”, scrie ministrul Cîmpeanu în mesajul citat.
„Ministerul Educației și Ministerul Sănătății nu descurajează în niciun fel prezența familiilor la deschiderea anului școlar, cu atât mai mult cu cât marea majoritate a evenimentelor de acest tip se organizează în spații deschise”, mai transmite acesta.
Într-un alt mesaj ministrul scrie că „luni, 5 septembrie, milioane de copii și tineri vor intra pe porțile grădinițelor, școlilor și liceelor din România. După doi ani de restricții, de data aceasta bucuria primei zile de școală va putea fi împărtășită din nou și de părinți și bunici.
Am convingerea că toți directorii de unități de învățământ înțeleg importanța deschiderii către comunitate și a implicării familiei în educația copiilor și tinerilor, încă din prima zi de școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
29 august 2022
Premierul Ciucă pasează la consiliile județene și Ministerul Educației problema transportului elevilor care nu poate fi decontat: Vor găsi o soluție până la sfârșitul lunii septembrie
Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR) și Ministerul Educației ,,vor găsi o soluție până la sfârșitul lunii septembrie”, spune premierul Nicolae Ciucă în privința transportului elevilor care, în fapt, nu le poate fi decontat integral elevilor, așa cum este prevăzut în lege. Problema decontării navetei școlare exista și acum un an când ministrul Cîmpeanu afirma că ,,Din păcate, oricât mi-aș dori, nu există soluții miraculoase”.

Navigatoare și motoare de căutare în spațiul web din Internet

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (12)

Navigatoare și motoare de căutare în spațiul web din Internet

Rezumat. Pentru a naviga în spațiul web avem nevoie de un browser (navigator, program de navigare) [1] și un motor de căutare (search engine, un program care caută paginile web după niște cuvinte cheie) [2].

La începutul apariției spațiului web pe Internet, cel mai popular browser era Netscape Navigator (apărut în 1994), astăzi folosit tot mai rar. Mulți netățeni obișnuiți ai zilelor noastre folosesc încă browserul Microsoft Internet Explorer, nu pentru că ar fi cel mai bun sau sigur, ci pentru că este inclus la pachet cu sistemul de operare Windows (tot de la Microsoft, nu este gratuit, prețul fiind, de regulă, inclus în prețul de achiziție al computerului). Profesioniștii, indiferent dacă folosesc comercialul Windows sau un sistem de operare gratuit (Linux, Ubuntu etc.), preferă Mozilla Firefox (gratuit) sau, mai nou Google Chrome (gratuit). În ceea ce privește motoarele de căutare (search engines), Google conduce detașat atât la netățenii amatori, cât și la cei profesioniști. Primul motor de cătare performant era Yahoo, utilizat azi mai mult de cei care folosesc încă Yahoo Mail sau Yahoo Messenger (tot mai mulți netățeni migrează însă spre Gmail și Google Talk de la Google).
Statistici generale despre browsere. La adresa [4] puteți vedea niște statistici interesante în privința dinamicii utilizării principalelor browsere pe o perioadă de 10 ani (ianuarie 2002 - octombrie 2012). Veți putea observa un trend descendent pentru Internet Explorer (de la cca. 86% în 2002 la 16% în 2012) și o creștere semnificativă pentru Chrome la 45% (lansat doar în 2008), care l-a depășit și pe Firefox (lansat în 2005). Clasamentul din octombrie 2012 arată astfel:
1. Chrome -44,9%  2. Firefox -31,8% 3. Internet Explorer-16,1% 4. Safari -4,3% 5. Opera-2%
6. Altele care au sub 1% împreună.
„Spionând” profesioniștii. Gestionez pagina web a revistei internaționale de informatică editată de Universitatea Agora [3], pagină care este vizitată preponderent de profesioniști. Programul de monitorizare a traficului îmi arată următorele statistici, în privința preferințelor vizitatorilor, legate de:
a) Sistem de operare utilizat: Windows -57%, altele (Linux, Ubuntu etc.) – 43%; b) Browser: Microsoft Internet Explorer -20%, Mozzila Firefox -32%, altele (Opera, Google Chrome, Apple Safari etc.)-48%; c). Motor de căutare: Google – 93%, Yahoo- 6%, altele (Baidu, Bing, Ask, Excite, Altavista etc.)- 1%.
Navigarea și căutarea inteligentă în spațiul web/Internet. Pagina oficială a Universității Agora poate fi găsită direct dacă tastăm în orice browser adresa www [5] (mai nou nu mai este necesar să tastăm și „www.”, ci doar ce urmează după: univagora.ro).
Dar, dacă nu cunoaștem această adresă, putem apela la cel mai popular motor de căutare, Google, care are acum și versiunea în limba română [6], în afară de cea în originală, în engleză [7], în variante securizate sau nu (https sau http). Datorită agenților inteligenți asociați browserului Firefox, respectiv motorului de căutare pe care personal îl folosesc cel mai frecvent [7], dacă voi tasta cuvântul cheie „universitatea”, voi obține 200 de rezultate personalizate, în care pagina căutată îmi apare pe poziția 5. Dacă scriu direct “universitatea agora”, îmi apare pe prima poziție. Dacă apelez la versiunea în limba română a lui Google [6], pe care o folosesc mai rar, scriind „universitatea”, pagina Universității Agora îmi apare de abia pe poziția 45, iar pentru „universitatea agora”, îmi apare tot pe prima poziție. Dacă scriu „ioan dzitac” și folosesc diverse browsere și motoare, iată numărul apoximativ de rezultate pe care îl obțin: 1) Opera/Google = 34.200, 2) Firefox/Google și Chrome/Google = 15.000, 3) Firefox/ Yahoo, Chrome/ Yahoo și Opera/Yahoo =3460 (de 10 ori mai puține decât via Opera/Google).
De aici se poate trage concluzia că rapiditatea și succesul în cautare pe web depind atât de obiceiurile netățenești ale utilizatorului (sistem de operare, browser, motor, pagini vizitate anterior etc.), cât și cuvintele cheie înscrise în motorul de căutare, dar mai este ceva despre care vom vorbi altă dată (optimizarea și promovarea unei pagini web). Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Browser
[2] http://portaseo.org/motoare.html
[3] http://journal.univagora.ro
[4] http://w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp
[5] http://univagora.ro
[6] https://google.ro
[7] https://google.com

Trimite email

vineri, 30 septembrie 2022