Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
16 septembrie 2021

1.Jumătate dintre elevii din România au primit note peste 8.50 în școala online, spune ministrul Educației: Ne creează o imagine falsă, atrag atenția asupra acestui pericol
Notele din învățământul online sunt „peste jumătate între 8.50 și 10”, potrivit declarațiilor ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, făcute astăzi pentru DCNews. Acesta a spus că s-a uitat pe statistica de la nivel național, în privința predării online, și a ajuns la concluzia că notele de 8 sau 9 sunt „un accident”.
Sorin Cîmpeanu este de părere că notele din școala online „ne creează o imagine falsă” și „dacă cineva poate să mă convingă, să ne convingă, aș fi foarte fericit să poată să ne convingă că învățământul românesc are 50% din elevi merituoși”.
Ministrul Educației a mai spus că notele mari din mediul online sunt legate de dificultatea profesorilor de a evalua: „Știm foarte bine că profesorii au avut dificultăți în a evalua. Elevii, studenții sigur că avut șansa de a răspunde mult mai bine întrebărilor profesorilor în spatele unui ecran, cu camera și microfonul oprite”.

2. Cîțu despre decizia impunerii certificatelor verzi și pentru copii, fără să fie precizată vârsta: A fost o scăpare acolo. Prin HG mâine va fi corectată și vor fi cei peste 6 ani
Premierul Florin Cîțu a participat, joi seara, în emisiune la TVR1, unde a oferit câteva explicații despre propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (C.N.S.U.) care prevede obligativitatea prezentării Certificatului verde, în localitățile în care incidența la 14 zile este cuprinsă între 3 și 6 cazuri la mia de locuitori. În documentul respectiv se face referire la faptul că certificatul va fi necesar și pentru copii, fără însă să se precizeze până la ce vârstă, informează G4Media.ro.
„Ce se întâmplă cu copiii, în privința acestei decizii?”, a întrebat moderatorul emisiunii.
„A fost o scăpare acolo. Prin Hotărâre de Guvern, mâine va fi corectată și vor fi cei (copiii – n.red) de peste 6 ani. Acum se poate testa foarte ușor. Vom folosi același principiu pe care l-am folosit și la intrarea în România”, a răspuns premierul Cîțu.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
26 iunie 2021
Sfaturile date elevilor de profesorii de la Teleșcoala pentru examenul de Bacalaureat 2021
Emisiunea Teleșcoala, de pregătire pentru examenele de la finalul claselor a VIII-a și a XII-a, a luat vacanță, iar profesorii participanți le-au transmis elevilor câteva sfaturi folositoare la examene, din experiența lor, scrie TVR2. Aceste sfaturi sunt de la profesorii de liceu pentru candidații la Bacalaureat.
„Chiar dacă tinerilor nu le plac foarte mult regulile, câteva, care ne-au fost și nouă de folos, tot le-aș sugera: să lase orice griji în afara sălii de examen, să se concentreze doar pe ceea ce scrie pe foaia de examen, în așa fel încât să permită memoriei să selecteze informațiile necesare rezolvării cerințelor, să aibă încredere în mintea lor luminată de emoție și de speranță…”, spune profesoara de Limba și literatura română Cecilia Barbu.

Navigatoare și motoare de căutare în spațiul web din Internet

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (12)

Navigatoare și motoare de căutare în spațiul web din Internet

Rezumat. Pentru a naviga în spațiul web avem nevoie de un browser (navigator, program de navigare) [1] și un motor de căutare (search engine, un program care caută paginile web după niște cuvinte cheie) [2].

La începutul apariției spațiului web pe Internet, cel mai popular browser era Netscape Navigator (apărut în 1994), astăzi folosit tot mai rar. Mulți netățeni obișnuiți ai zilelor noastre folosesc încă browserul Microsoft Internet Explorer, nu pentru că ar fi cel mai bun sau sigur, ci pentru că este inclus la pachet cu sistemul de operare Windows (tot de la Microsoft, nu este gratuit, prețul fiind, de regulă, inclus în prețul de achiziție al computerului). Profesioniștii, indiferent dacă folosesc comercialul Windows sau un sistem de operare gratuit (Linux, Ubuntu etc.), preferă Mozilla Firefox (gratuit) sau, mai nou Google Chrome (gratuit). În ceea ce privește motoarele de căutare (search engines), Google conduce detașat atât la netățenii amatori, cât și la cei profesioniști. Primul motor de cătare performant era Yahoo, utilizat azi mai mult de cei care folosesc încă Yahoo Mail sau Yahoo Messenger (tot mai mulți netățeni migrează însă spre Gmail și Google Talk de la Google).
Statistici generale despre browsere. La adresa [4] puteți vedea niște statistici interesante în privința dinamicii utilizării principalelor browsere pe o perioadă de 10 ani (ianuarie 2002 - octombrie 2012). Veți putea observa un trend descendent pentru Internet Explorer (de la cca. 86% în 2002 la 16% în 2012) și o creștere semnificativă pentru Chrome la 45% (lansat doar în 2008), care l-a depășit și pe Firefox (lansat în 2005). Clasamentul din octombrie 2012 arată astfel:
1. Chrome -44,9%  2. Firefox -31,8% 3. Internet Explorer-16,1% 4. Safari -4,3% 5. Opera-2%
6. Altele care au sub 1% împreună.
„Spionând” profesioniștii. Gestionez pagina web a revistei internaționale de informatică editată de Universitatea Agora [3], pagină care este vizitată preponderent de profesioniști. Programul de monitorizare a traficului îmi arată următorele statistici, în privința preferințelor vizitatorilor, legate de:
a) Sistem de operare utilizat: Windows -57%, altele (Linux, Ubuntu etc.) – 43%; b) Browser: Microsoft Internet Explorer -20%, Mozzila Firefox -32%, altele (Opera, Google Chrome, Apple Safari etc.)-48%; c). Motor de căutare: Google – 93%, Yahoo- 6%, altele (Baidu, Bing, Ask, Excite, Altavista etc.)- 1%.
Navigarea și căutarea inteligentă în spațiul web/Internet. Pagina oficială a Universității Agora poate fi găsită direct dacă tastăm în orice browser adresa www [5] (mai nou nu mai este necesar să tastăm și „www.”, ci doar ce urmează după: univagora.ro).
Dar, dacă nu cunoaștem această adresă, putem apela la cel mai popular motor de căutare, Google, care are acum și versiunea în limba română [6], în afară de cea în originală, în engleză [7], în variante securizate sau nu (https sau http). Datorită agenților inteligenți asociați browserului Firefox, respectiv motorului de căutare pe care personal îl folosesc cel mai frecvent [7], dacă voi tasta cuvântul cheie „universitatea”, voi obține 200 de rezultate personalizate, în care pagina căutată îmi apare pe poziția 5. Dacă scriu direct “universitatea agora”, îmi apare pe prima poziție. Dacă apelez la versiunea în limba română a lui Google [6], pe care o folosesc mai rar, scriind „universitatea”, pagina Universității Agora îmi apare de abia pe poziția 45, iar pentru „universitatea agora”, îmi apare tot pe prima poziție. Dacă scriu „ioan dzitac” și folosesc diverse browsere și motoare, iată numărul apoximativ de rezultate pe care îl obțin: 1) Opera/Google = 34.200, 2) Firefox/Google și Chrome/Google = 15.000, 3) Firefox/ Yahoo, Chrome/ Yahoo și Opera/Yahoo =3460 (de 10 ori mai puține decât via Opera/Google).
De aici se poate trage concluzia că rapiditatea și succesul în cautare pe web depind atât de obiceiurile netățenești ale utilizatorului (sistem de operare, browser, motor, pagini vizitate anterior etc.), cât și cuvintele cheie înscrise în motorul de căutare, dar mai este ceva despre care vom vorbi altă dată (optimizarea și promovarea unei pagini web). Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Browser
[2] http://portaseo.org/motoare.html
[3] http://journal.univagora.ro
[4] http://w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp
[5] http://univagora.ro
[6] https://google.ro
[7] https://google.com

Trimite email

duminică, 19 septembrie 2021