Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Navigatoare și motoare de căutare în spațiul web din Internet

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (12)

Navigatoare și motoare de căutare în spațiul web din Internet

Rezumat. Pentru a naviga în spațiul web avem nevoie de un browser (navigator, program de navigare) [1] și un motor de căutare (search engine, un program care caută paginile web după niște cuvinte cheie) [2].

La începutul apariției spațiului web pe Internet, cel mai popular browser era Netscape Navigator (apărut în 1994), astăzi folosit tot mai rar. Mulți netățeni obișnuiți ai zilelor noastre folosesc încă browserul Microsoft Internet Explorer, nu pentru că ar fi cel mai bun sau sigur, ci pentru că este inclus la pachet cu sistemul de operare Windows (tot de la Microsoft, nu este gratuit, prețul fiind, de regulă, inclus în prețul de achiziție al computerului). Profesioniștii, indiferent dacă folosesc comercialul Windows sau un sistem de operare gratuit (Linux, Ubuntu etc.), preferă Mozilla Firefox (gratuit) sau, mai nou Google Chrome (gratuit). În ceea ce privește motoarele de căutare (search engines), Google conduce detașat atât la netățenii amatori, cât și la cei profesioniști. Primul motor de cătare performant era Yahoo, utilizat azi mai mult de cei care folosesc încă Yahoo Mail sau Yahoo Messenger (tot mai mulți netățeni migrează însă spre Gmail și Google Talk de la Google).
Statistici generale despre browsere. La adresa [4] puteți vedea niște statistici interesante în privința dinamicii utilizării principalelor browsere pe o perioadă de 10 ani (ianuarie 2002 - octombrie 2012). Veți putea observa un trend descendent pentru Internet Explorer (de la cca. 86% în 2002 la 16% în 2012) și o creștere semnificativă pentru Chrome la 45% (lansat doar în 2008), care l-a depășit și pe Firefox (lansat în 2005). Clasamentul din octombrie 2012 arată astfel:
1. Chrome -44,9%  2. Firefox -31,8% 3. Internet Explorer-16,1% 4. Safari -4,3% 5. Opera-2%
6. Altele care au sub 1% împreună.
„Spionând” profesioniștii. Gestionez pagina web a revistei internaționale de informatică editată de Universitatea Agora [3], pagină care este vizitată preponderent de profesioniști. Programul de monitorizare a traficului îmi arată următorele statistici, în privința preferințelor vizitatorilor, legate de:
a) Sistem de operare utilizat: Windows -57%, altele (Linux, Ubuntu etc.) – 43%; b) Browser: Microsoft Internet Explorer -20%, Mozzila Firefox -32%, altele (Opera, Google Chrome, Apple Safari etc.)-48%; c). Motor de căutare: Google – 93%, Yahoo- 6%, altele (Baidu, Bing, Ask, Excite, Altavista etc.)- 1%.
Navigarea și căutarea inteligentă în spațiul web/Internet. Pagina oficială a Universității Agora poate fi găsită direct dacă tastăm în orice browser adresa www [5] (mai nou nu mai este necesar să tastăm și „www.”, ci doar ce urmează după: univagora.ro).
Dar, dacă nu cunoaștem această adresă, putem apela la cel mai popular motor de căutare, Google, care are acum și versiunea în limba română [6], în afară de cea în originală, în engleză [7], în variante securizate sau nu (https sau http). Datorită agenților inteligenți asociați browserului Firefox, respectiv motorului de căutare pe care personal îl folosesc cel mai frecvent [7], dacă voi tasta cuvântul cheie „universitatea”, voi obține 200 de rezultate personalizate, în care pagina căutată îmi apare pe poziția 5. Dacă scriu direct “universitatea agora”, îmi apare pe prima poziție. Dacă apelez la versiunea în limba română a lui Google [6], pe care o folosesc mai rar, scriind „universitatea”, pagina Universității Agora îmi apare de abia pe poziția 45, iar pentru „universitatea agora”, îmi apare tot pe prima poziție. Dacă scriu „ioan dzitac” și folosesc diverse browsere și motoare, iată numărul apoximativ de rezultate pe care îl obțin: 1) Opera/Google = 34.200, 2) Firefox/Google și Chrome/Google = 15.000, 3) Firefox/ Yahoo, Chrome/ Yahoo și Opera/Yahoo =3460 (de 10 ori mai puține decât via Opera/Google).
De aici se poate trage concluzia că rapiditatea și succesul în cautare pe web depind atât de obiceiurile netățenești ale utilizatorului (sistem de operare, browser, motor, pagini vizitate anterior etc.), cât și cuvintele cheie înscrise în motorul de căutare, dar mai este ceva despre care vom vorbi altă dată (optimizarea și promovarea unei pagini web). Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Browser
[2] http://portaseo.org/motoare.html
[3] http://journal.univagora.ro
[4] http://w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp
[5] http://univagora.ro
[6] https://google.ro
[7] https://google.com

Trimite email
vineri, 23 octombrie 2026 la 21:29:11 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert

Pe 30 octombrie 2026
La Hard Rock Cafe
București