Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Navigatoare și motoare de căutare în spațiul web din Internet

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (12)

Navigatoare și motoare de căutare în spațiul web din Internet

Rezumat. Pentru a naviga în spațiul web avem nevoie de un browser (navigator, program de navigare) [1] și un motor de căutare (search engine, un program care caută paginile web după niște cuvinte cheie) [2].

La începutul apariției spațiului web pe Internet, cel mai popular browser era Netscape Navigator (apărut în 1994), astăzi folosit tot mai rar. Mulți netățeni obișnuiți ai zilelor noastre folosesc încă browserul Microsoft Internet Explorer, nu pentru că ar fi cel mai bun sau sigur, ci pentru că este inclus la pachet cu sistemul de operare Windows (tot de la Microsoft, nu este gratuit, prețul fiind, de regulă, inclus în prețul de achiziție al computerului). Profesioniștii, indiferent dacă folosesc comercialul Windows sau un sistem de operare gratuit (Linux, Ubuntu etc.), preferă Mozilla Firefox (gratuit) sau, mai nou Google Chrome (gratuit). În ceea ce privește motoarele de căutare (search engines), Google conduce detașat atât la netățenii amatori, cât și la cei profesioniști. Primul motor de cătare performant era Yahoo, utilizat azi mai mult de cei care folosesc încă Yahoo Mail sau Yahoo Messenger (tot mai mulți netățeni migrează însă spre Gmail și Google Talk de la Google).
Statistici generale despre browsere. La adresa [4] puteți vedea niște statistici interesante în privința dinamicii utilizării principalelor browsere pe o perioadă de 10 ani (ianuarie 2002 - octombrie 2012). Veți putea observa un trend descendent pentru Internet Explorer (de la cca. 86% în 2002 la 16% în 2012) și o creștere semnificativă pentru Chrome la 45% (lansat doar în 2008), care l-a depășit și pe Firefox (lansat în 2005). Clasamentul din octombrie 2012 arată astfel:
1. Chrome -44,9%  2. Firefox -31,8% 3. Internet Explorer-16,1% 4. Safari -4,3% 5. Opera-2%
6. Altele care au sub 1% împreună.
„Spionând” profesioniștii. Gestionez pagina web a revistei internaționale de informatică editată de Universitatea Agora [3], pagină care este vizitată preponderent de profesioniști. Programul de monitorizare a traficului îmi arată următorele statistici, în privința preferințelor vizitatorilor, legate de:
a) Sistem de operare utilizat: Windows -57%, altele (Linux, Ubuntu etc.) – 43%; b) Browser: Microsoft Internet Explorer -20%, Mozzila Firefox -32%, altele (Opera, Google Chrome, Apple Safari etc.)-48%; c). Motor de căutare: Google – 93%, Yahoo- 6%, altele (Baidu, Bing, Ask, Excite, Altavista etc.)- 1%.
Navigarea și căutarea inteligentă în spațiul web/Internet. Pagina oficială a Universității Agora poate fi găsită direct dacă tastăm în orice browser adresa www [5] (mai nou nu mai este necesar să tastăm și „www.”, ci doar ce urmează după: univagora.ro).
Dar, dacă nu cunoaștem această adresă, putem apela la cel mai popular motor de căutare, Google, care are acum și versiunea în limba română [6], în afară de cea în originală, în engleză [7], în variante securizate sau nu (https sau http). Datorită agenților inteligenți asociați browserului Firefox, respectiv motorului de căutare pe care personal îl folosesc cel mai frecvent [7], dacă voi tasta cuvântul cheie „universitatea”, voi obține 200 de rezultate personalizate, în care pagina căutată îmi apare pe poziția 5. Dacă scriu direct “universitatea agora”, îmi apare pe prima poziție. Dacă apelez la versiunea în limba română a lui Google [6], pe care o folosesc mai rar, scriind „universitatea”, pagina Universității Agora îmi apare de abia pe poziția 45, iar pentru „universitatea agora”, îmi apare tot pe prima poziție. Dacă scriu „ioan dzitac” și folosesc diverse browsere și motoare, iată numărul apoximativ de rezultate pe care îl obțin: 1) Opera/Google = 34.200, 2) Firefox/Google și Chrome/Google = 15.000, 3) Firefox/ Yahoo, Chrome/ Yahoo și Opera/Yahoo =3460 (de 10 ori mai puține decât via Opera/Google).
De aici se poate trage concluzia că rapiditatea și succesul în cautare pe web depind atât de obiceiurile netățenești ale utilizatorului (sistem de operare, browser, motor, pagini vizitate anterior etc.), cât și cuvintele cheie înscrise în motorul de căutare, dar mai este ceva despre care vom vorbi altă dată (optimizarea și promovarea unei pagini web). Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Browser
[2] http://portaseo.org/motoare.html
[3] http://journal.univagora.ro
[4] http://w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp
[5] http://univagora.ro
[6] https://google.ro
[7] https://google.com

Trimite email
vineri, 6 februarie 2026 la 21:01:47 Ora standard a Europei de Est