Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Navigatoare și motoare de căutare în spațiul web din Internet

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (12)

Navigatoare și motoare de căutare în spațiul web din Internet

Rezumat. Pentru a naviga în spațiul web avem nevoie de un browser (navigator, program de navigare) [1] și un motor de căutare (search engine, un program care caută paginile web după niște cuvinte cheie) [2].

La începutul apariției spațiului web pe Internet, cel mai popular browser era Netscape Navigator (apărut în 1994), astăzi folosit tot mai rar. Mulți netățeni obișnuiți ai zilelor noastre folosesc încă browserul Microsoft Internet Explorer, nu pentru că ar fi cel mai bun sau sigur, ci pentru că este inclus la pachet cu sistemul de operare Windows (tot de la Microsoft, nu este gratuit, prețul fiind, de regulă, inclus în prețul de achiziție al computerului). Profesioniștii, indiferent dacă folosesc comercialul Windows sau un sistem de operare gratuit (Linux, Ubuntu etc.), preferă Mozilla Firefox (gratuit) sau, mai nou Google Chrome (gratuit). În ceea ce privește motoarele de căutare (search engines), Google conduce detașat atât la netățenii amatori, cât și la cei profesioniști. Primul motor de cătare performant era Yahoo, utilizat azi mai mult de cei care folosesc încă Yahoo Mail sau Yahoo Messenger (tot mai mulți netățeni migrează însă spre Gmail și Google Talk de la Google).
Statistici generale despre browsere. La adresa [4] puteți vedea niște statistici interesante în privința dinamicii utilizării principalelor browsere pe o perioadă de 10 ani (ianuarie 2002 - octombrie 2012). Veți putea observa un trend descendent pentru Internet Explorer (de la cca. 86% în 2002 la 16% în 2012) și o creștere semnificativă pentru Chrome la 45% (lansat doar în 2008), care l-a depășit și pe Firefox (lansat în 2005). Clasamentul din octombrie 2012 arată astfel:
1. Chrome -44,9%  2. Firefox -31,8% 3. Internet Explorer-16,1% 4. Safari -4,3% 5. Opera-2%
6. Altele care au sub 1% împreună.
„Spionând” profesioniștii. Gestionez pagina web a revistei internaționale de informatică editată de Universitatea Agora [3], pagină care este vizitată preponderent de profesioniști. Programul de monitorizare a traficului îmi arată următorele statistici, în privința preferințelor vizitatorilor, legate de:
a) Sistem de operare utilizat: Windows -57%, altele (Linux, Ubuntu etc.) – 43%; b) Browser: Microsoft Internet Explorer -20%, Mozzila Firefox -32%, altele (Opera, Google Chrome, Apple Safari etc.)-48%; c). Motor de căutare: Google – 93%, Yahoo- 6%, altele (Baidu, Bing, Ask, Excite, Altavista etc.)- 1%.
Navigarea și căutarea inteligentă în spațiul web/Internet. Pagina oficială a Universității Agora poate fi găsită direct dacă tastăm în orice browser adresa www [5] (mai nou nu mai este necesar să tastăm și „www.”, ci doar ce urmează după: univagora.ro).
Dar, dacă nu cunoaștem această adresă, putem apela la cel mai popular motor de căutare, Google, care are acum și versiunea în limba română [6], în afară de cea în originală, în engleză [7], în variante securizate sau nu (https sau http). Datorită agenților inteligenți asociați browserului Firefox, respectiv motorului de căutare pe care personal îl folosesc cel mai frecvent [7], dacă voi tasta cuvântul cheie „universitatea”, voi obține 200 de rezultate personalizate, în care pagina căutată îmi apare pe poziția 5. Dacă scriu direct “universitatea agora”, îmi apare pe prima poziție. Dacă apelez la versiunea în limba română a lui Google [6], pe care o folosesc mai rar, scriind „universitatea”, pagina Universității Agora îmi apare de abia pe poziția 45, iar pentru „universitatea agora”, îmi apare tot pe prima poziție. Dacă scriu „ioan dzitac” și folosesc diverse browsere și motoare, iată numărul apoximativ de rezultate pe care îl obțin: 1) Opera/Google = 34.200, 2) Firefox/Google și Chrome/Google = 15.000, 3) Firefox/ Yahoo, Chrome/ Yahoo și Opera/Yahoo =3460 (de 10 ori mai puține decât via Opera/Google).
De aici se poate trage concluzia că rapiditatea și succesul în cautare pe web depind atât de obiceiurile netățenești ale utilizatorului (sistem de operare, browser, motor, pagini vizitate anterior etc.), cât și cuvintele cheie înscrise în motorul de căutare, dar mai este ceva despre care vom vorbi altă dată (optimizarea și promovarea unei pagini web). Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Browser
[2] http://portaseo.org/motoare.html
[3] http://journal.univagora.ro
[4] http://w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp
[5] http://univagora.ro
[6] https://google.ro
[7] https://google.com

Trimite email
duminică, 22 noiembrie 2026 la 20:36:35 Ora standard a Europei de Est