Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Simpozion și lansare de carte „Irigarea culturilor în Câmpia Crișurilor”

Marți, la Facultatea de Protecția Mediului

Simpozion și lansare de carte „Irigarea culturilor în Câmpia Crișurilor”

Departamentul Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului a Universității din Oradea a organizat, marți (11 decembrie 2012), Simpozionul științific „45 de ani de cercetări privind irigarea culturilor din nord-vestul României” , ocazie cu care a fost lansată cartea „Irigarea culturilor în Câmpia Crișurilor”, autor, prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța și colaboratorii săi.

În deschiderea manifestării, directorul Departamentului Ingineria Mediului, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța a salutat distinsul prezidiu (președintele Consiliului Județean Bihor – dl prof. Cornel Popa; proaspătul senatorul de Bihor Cristian Bodea; președintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă; directorul Școlii Doctorale, dl prof. univ dr. Barbu Ștefănescu; decanul Facultății de Protecția Mediului, dl prof. univ. dr. Ioan Chereji, dl prof. univ. dr. ing. Gheorghe Ciobanu - director al Stațiunii de Cercetare, Dezvoltare Agricolă Oradea).
Dacă domeniul ,,Agronomie, Horticultură, Silvicultură, Inginerie Forestieră” a fost cotat în categoria A de ierarhizare a Universității din Oradea, fără îndoială, la această clasare onorantă au contribuit și cercetările în domeniu, cei 45 de ani de cercetări privind irigarea culturilor din nord-vestul României, după cum avea să sublinieze directorul de departament, moderatorul evenimentului, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța.
„Pe baza cercetărilor din câmpul de bilanț al apei în sol de la Oradea s-au elaborat cinci teze de doctorat, iar în domeniul culturilor horticole s-au realizat două teze de doctorat. Cercetările din domeniu au stat la baza elaborării a 10 lucrări științifice ISI și a altor 106 lucrări publicate în reviste B+ sau BDI. De asemenea, au fost publicate 26 cărți, cursuri universitare și îndrumătoare de lucrări practice, iar după trecerea la sistemul competițional de  finanțare, cercetările din câmpul de bilanț al apei în sol de la Oradea au avut contribuții importante la câștigarea  a nouă proiecte de cercetare finanțate de către Banca Mondială, CEEX, CNCSIS, PN II Idei și HURO. Toate acestea au fost de un real folos la acreditarea programelor de studii universitare, de licență și master din Facultatea de Protecția Mediului, a celor două Centre de cercetare ale facultății și a IOSUD Agronomie din cadrul Școlii Doctorale a Universității din Oradea”, a precizat directorul de departament.
„Vă port un respect și o considerație deosebite pentru tot ceea ce însemnați în formarea tinerilor specialiști, dar și pentru ceea ce a însemnat această muncă a dumneavoastră timp de jumătate de secol în folosul cercetării românești, în dezvoltarea învățământului academic din România... Acum când vedem ceea ce înseamnă schimbările climatice din România și din lume, poate că înțelegem mai mult ca oricând aplecarea dumneavoastră spre această zonă a cercetării în domeniul irigațiilor”, a apreciat președintele Consiliului Județean Bihor., dl prof. Cornel Popa.
Subliniind importanța celor 10 lucrări științifice  ISI elaborate, a celor 106 lucrări  și 26 de cărți publicate, precum și a celor nouă proiecte de cercetare câștigate, președintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă, a nominalizat și a felicitat cercetătorii facultății, pe autorul cărții „„Irigarea culturilor în Câmpia Crișurilor” și colaboratorii săi. La rândul său, dl decan Ioan Chereji a sublinia actualitatea, importanța și valoarea simpozionului și ale cărții, în condițiile în care „dacă nu ne poluă, acest pământ rodnic din vestul României poate să rămână fără producție. Datoria specialiștilor, cei vechi, dl Cornel Domuța..., cei noi, pe care-i știm cu toții, au datoria să facă tot ce-nseamnă irigații pentru acest teren, ca acesta să producă cât mai mult și să fie cât mai fertil”.
În cuvântul său, dl prof. univ. dr. ing. Gheorghe Ciobanu, directorul Stațiunii de Cercetăre, membru asociat al Academiei de Științe Agricole, s-a referit la activitatea colectivului de cercetători al facultății, dar și la starea în care se află sistemul de irigații. „Dacă înainte de 1989, în țară existau 3.000.000 de hectare de teren arabil amenajat pentru irigații, în sisteme didactice mai mari de 50.000- 100 de hectare, care la vremea respectivă erau funcționale..., la ora actuală mai există aproximativ 800.000 de hectare funcționale. Rolul important al cercetării în acest domeniu în zona de vest a țării, impulsionat de profesorul Domuța în ultimii 30 de ani, a fost de a argumenta științific aceste aspecte legate de oportunitatea irigării, de creșterea eficientizării acestui aspect, de problemele de umiditate, de utilizare eficientă a apei la o gamă largă de culturi. Eu îmi permit să felicit întreg colectivul care a activat în acest domeniu și cu speranța că se va continua să se îmbunătățească acest fel de activitate, mă declar cu totul de acord cu activitatea de cercetare desfășurată în cadrul facultății și universității noastre”, a conchis directorul Stațiunii de cercetare. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Simpozion și lansare de carte „Irigarea culturilor în Câmpia Crișurilor”.

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:29:01 Ora standard a Europei de Est