|
Al. I. Cuza și Unirea Principatelor Române |
|
Istoria povestită de cei care au trăit-o È™i au simÈ›it-o alt fel cu zeci de ani înainte, puterea exemplului personal, precum È™i cariera armelor pentru cadrele militare în rezervă È™i în retragere prezente la activitate, toate acestea au motivat cu atât mai mult auditoriul în receptarea mesajului transmis ieri (miercuri, 23 ianuarie 2008) la întâlnirea cu istoria în sala festivă a Colegiului Tehnic „Constantin BrâncuÈ™i” din Oradea. |
|
|
| „Nu greÈ™elile l-au dus la pieire, ci faptele lui mari!” Bujor Dulgău, doctor în È™tiinÈ›e istorice, director al Arhivelor NaÈ›ionale, filiala Bihor, general de brigadă (r) Ștefan Neagoe, preÈ™edintele Org. jud. Bihor a U.N.C.M.R din cadrul M.Ap. N., col.(r) Nicolae Lupea, col. (r) Constantin Moldovan È™i col(r) Klein Florian au onorat manifestarea brâncuÈ™ienilor dedicată Unirii Principatelor Române. Domnul director Mihai CreÈ›u s-a arătat încântat de onoarea ce i s-a făcut È™colii să aibă o asemenea gardă distinsă pentru marcarea evenimentelor din ianuarie 1859. Directorul Arhivelor NaÈ›ionale, dl Bujor Dulgău, a prezentat evenimentele din 5 È™i 24 ianuarie 1859, semnificaÈ›ia lor È™i rolul colonelului Alexandru Ioan Cuza în înfăptuirea Unirii Principatelor Române È™i a reformelor din scurta sa domnie. Figura domnitorului Unirii celei mici a fost apoi reluată È™i creionată în È™i prin faptele sale cele mari (ale domnitorului Unirii Principatelor) de generalul de brigadă (r) Ștefan Neagoe, „ca o pioasă datorie de conÈ™tiință ce o avem pentru cel dintâi domnitor al României moderne, devenit legendă, un intelectual cu idei înaintate, cel mai înverÈ™unat revoluÈ›ionar din grupul celor 13”, după cum spunea generalul de brigadă. Ca o dovadă a preÈ›uirii de care se bucură È™i astăzi Alexandru Ioan Cuza, în cele două principate, Moldova È™i Þara Românescă, nu mai puÈ›in de 20 de localități poartă numele de Cuza-Vodă. Iar pentru a ilustra flacăra de simÈ›ire È™i permanenta ardere românească întru istoria neamului, generalul de brigadă l-a citat pe Mircea Rădulescu, cu poezia „UniÈ›i-vă, români!”... astfel încât „toÈ›i să avem un suflet È™i-un pământ!” Păstrând acelaÈ™i registru liric al poeziei, col. (r) Nicolae Lupea a recitat o poezie proprie („Despre Unire”) È™i ultima strofă din „Drum luminos”, poezia lui Lucian Blaga. Dar, cine putea să-l încondeieze mai exact pe col. Alexandru Ioan Cuza decât Mihail Kogălniceanu, în discursul său È›inut la IaÈ™i (în 5 ianuarie1859), discurs prezentat ieri în faÈ›a asistenÈ›ei de dl prof. Nemeth Valentin. Momentul artistic închinat Unirii Principatelor Cu emoÈ›ia firească a întâlnirii cu istoria È™i cu distinÈ™ii invitaÈ›i, elevii din a IX-a A È™i B, îndrumaÈ›i de profesoarele de limba română Ana-Maria Iova È™i Crina GhergheleÈ™, au vibrat la unison recitând din poeÈ›ii care au scris versuri despre Unirea Principatelor Române. Ei au fost completaÈ›i, la final, de grupul vocal care a interpretat „ TreceÈ›i batalioane române CarpaÈ›ii!” È™i „Hora Unirii”. (Ov. Dan) |
