|
Al. I. Cuza și Unirea Principatelor Române |
|
Istoria povestită de cei care au trăit-o și au simțit-o alt fel cu zeci de ani înainte, puterea exemplului personal, precum și cariera armelor pentru cadrele militare în rezervă și în retragere prezente la activitate, toate acestea au motivat cu atât mai mult auditoriul în receptarea mesajului transmis ieri (miercuri, 23 ianuarie 2008) la întâlnirea cu istoria în sala festivă a Colegiului Tehnic „Constantin Brâncuși” din Oradea. |
|
|
| „Nu greșelile l-au dus la pieire, ci faptele lui mari!” Bujor Dulgău, doctor în științe istorice, director al Arhivelor Naționale, filiala Bihor, general de brigadă (r) Ștefan Neagoe, președintele Org. jud. Bihor a U.N.C.M.R din cadrul M.Ap. N., col.(r) Nicolae Lupea, col. (r) Constantin Moldovan și col(r) Klein Florian au onorat manifestarea brâncușienilor dedicată Unirii Principatelor Române. Domnul director Mihai Crețu s-a arătat încântat de onoarea ce i s-a făcut școlii să aibă o asemenea gardă distinsă pentru marcarea evenimentelor din ianuarie 1859. Directorul Arhivelor Naționale, dl Bujor Dulgău, a prezentat evenimentele din 5 și 24 ianuarie 1859, semnificația lor și rolul colonelului Alexandru Ioan Cuza în înfăptuirea Unirii Principatelor Române și a reformelor din scurta sa domnie. Figura domnitorului Unirii celei mici a fost apoi reluată și creionată în și prin faptele sale cele mari (ale domnitorului Unirii Principatelor) de generalul de brigadă (r) Ștefan Neagoe, „ca o pioasă datorie de conștiință ce o avem pentru cel dintâi domnitor al României moderne, devenit legendă, un intelectual cu idei înaintate, cel mai înverșunat revoluționar din grupul celor 13”, după cum spunea generalul de brigadă. Ca o dovadă a prețuirii de care se bucură și astăzi Alexandru Ioan Cuza, în cele două principate, Moldova și Þara Românescă, nu mai puțin de 20 de localități poartă numele de Cuza-Vodă. Iar pentru a ilustra flacăra de simțire și permanenta ardere românească întru istoria neamului, generalul de brigadă l-a citat pe Mircea Rădulescu, cu poezia „Uniți-vă, români!”... astfel încât „toți să avem un suflet și-un pământ!” Păstrând același registru liric al poeziei, col. (r) Nicolae Lupea a recitat o poezie proprie („Despre Unire”) și ultima strofă din „Drum luminos”, poezia lui Lucian Blaga. Dar, cine putea să-l încondeieze mai exact pe col. Alexandru Ioan Cuza decât Mihail Kogălniceanu, în discursul său ținut la Iași (în 5 ianuarie1859), discurs prezentat ieri în fața asistenței de dl prof. Nemeth Valentin. Momentul artistic închinat Unirii Principatelor Cu emoția firească a întâlnirii cu istoria și cu distinșii invitați, elevii din a IX-a A și B, îndrumați de profesoarele de limba română Ana-Maria Iova și Crina Ghergheleș, au vibrat la unison recitând din poeții care au scris versuri despre Unirea Principatelor Române. Ei au fost completați, la final, de grupul vocal care a interpretat „ Treceți batalioane române Carpații!” și „Hora Unirii”. (Ov. Dan) |
