Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Educația axată pe compentențe - dacă n-a mers „la ei”, va merge „la noi”?

Primim de la Orlando Balaș

Educația axată pe compentențe - dacă n-a mers „la ei”, va merge „la noi”?

Articol scris de Dan Ungureanu in DILEMA VECHE
„A uitat cam toată lumea vechea butadă din perioada apusă: „Marx era filozof, nu om de știință, fiindcă, dacă era om de știință, făcea mai întîi un experiment pe șoareci”.

Lucrurile stau la fel ca înainte, din păcate. În Ministerul Educației, cu siguranță stau ca pe vremea lui Ceaușescu. O ministră după alta au aplicat reforme ubuești, neomologate nicăieri, neverificate nicăieri, pentru care miniștrii nu-și asumă nici o responsabilitate. Sindicatele profesorilor nu sînt niciodată consultate cu privire la nimic. Opinia publică și mass-media trec cu vederea scandalurile din învățămînt: o clasă cu copii drăguți e mult mai soporifică decît o arestare de mafioți.
 „Toceala trebuie să se termine.” Ei bine, nu, toceala trebuie să înceapă. Autorul acestor rînduri a predat, timp de mai mulți ani, pe continentul american. Școala americană, atît în Statele Unite, cît și în Canada, e o catastrofă – din motive diferite, dar e o catastrofă. Am predat în școlile unde toceala e diabolizată, și sînt proaste. „Toceala trebuie să se termine” e o aiureală. Ea cuprinde în sine, făcute sandwich, două afirmații diferite.
 „Tocilarul trebuie proscris.”  Prima e că tocilarii sînt niște jeguri. În Statele Unite și Canada, tocilarii se numesc „nerds”. Într-o clasă, unde popularitatea este țelul cel mai înalt, grupul de colegi exercită un control totalitar asupra fiecărui elev. Beavis, Butthead, Bart Simpson sînt populari. Tocilarii, nu. Tocilarii sînt excluși și ostracizați. Asta nu înseamnă că nu-s chemați la chefuri și ignorați la reuniuni, ci că primesc bocanci în bot. Asta e realitatea școlii americane. Clasa e un organism social complex. A imagina clasa ca pe o entitate amorfă e dovadă de inocență sau de uitare.
Există trei țări pe această planetă unde tocilarul e încurajat: China, India și Japonia. Ele sînt și țările care dau cel mai mare număr de specialiști în orice domeniu.
 „Școala trebuie să creeze competențe, nu să umple mintea cu cunoștințe.”  Am predat în sistemul bazat pe competențe. A fost introdus în Canada, în provincia Québec, acum zece ani, și e o catastrofă, care a redus nivelul învățămîntului canadian francofon la standarde de lumea a treia. Îi invit pe toți cei care vorbesc fransé să-și arunce o privire pe forumurile de discuții ale profesorilor din Québec. Am fost în viitorul de aur pe care ni-l promite Ministerul Educației, și aduce cu epoca de piatră.
Școala nu trebuie să creeze nici un fel de competențe. Școala trebuie să bage cu pîlnia cunoștințe în elevi. Din 1990, un procent tot mai mare dintre tineri își urmează studiile după liceu, din diverse motive: fiindcă nu se mai dă examen de admitere, fiindcă nu sînt locuri de muncă, fiindcă sînt mult mai multe universități și locuri ca înainte. În Canada, profesorii universitari sînt îngroziți de nivelul slab cu care vin elevii din licee: nu știu să facă înmulțiri, împărțiri, ecuații. Nu știu să facă cercetare. Tipăresc pagini din Wikipedia în chip de cercetare proprie. Internetul, prin facilitatea de acces, a creat o iluzie colosală: proximitatea și accesibilitatea informației îi fac pe elevi să creadă că nu știu, dar pot găsi pe Google. Elevii trebuie să-și însușească în școală cunoștințe, nu competențe, fiindcă majoritatea lor își continuă studiile la Universitate, iar învățămîntul universitar e un învățămînt specializat, axat pe cunoștințe.
Bine, și atunci de ce Statele Unite iau atîtea Nobeluri, dacă învățămîntul lor preuniversitar e prost?
 Statele Unite sînt bogate. Statele bogate își pot permite să fie risipitoare. Universitățile americane atrag cei mai buni studenți din China și India, țări sărace. Baza lor de recrutare e alcătuită din cei mai teribili tocilari ai lumii, din care selectează primul procent. Studenții americani sînt puțini. Un Nobel american din patru și-a făcut studiile în străinătate: SUA le-au oferit doar un teren călduț în care să facă cercetare. Inferioritatea învățămîntului din America de Nord e estompată de șuvoiul de tocilari indieni și chinezi. Statele Unite au centre de cercetare excelente nu din cauza învățămîntului bun, ci în pofida învățămîntului prost. Un judecător al Curții Supreme a Statelor Unite, Antonin Scalia, spunea: „învățămîntul trebuie să formeze caractere, dacă vrem specialiști și experți, putem să-i cumpărăm”. Fraza rezumă deplin disprețul față de învățămînt al unei țări de self-made-men, de patroni de pizzerii și de autoservice-uri.
Ce ne așteaptă? 
Gary Becker a primit Premiul Nobel pentru economie pentru calculele sale sofisticate privind rentabilitatea socială a învățămîntului. Învățămîntul, spune el, îi dă omului cunoștințe pentru a-și apăra sănătatea, pentru a-și articula revendicările civice, pentru a cunoaște legile mai bine. Actualul ministru al Învățămîntului e chimist. Vă asigur, nici chimia veche, scolastică, bolșevică, ce va fi scoasă, nici chimia suplă, sexoasă, bazată pe competențe, care va fi introdusă, nu va vorbi despre E-uri, aditivi alimentari, farmacocinetică și detergenți. Și cu toate acestea, folosim zilnic alimente cu aditivi alimentari („E-urile sînt cancerigene“ – din Dicționarul de idei luate de-a gata), medicamente, gleturi și alte substanțe chimice. N-a existat niciodată în manualele de anatomie vreo aluzie la bolile de care sîntem susceptibili. Și nici nu va exista...
 Articol scris de Dan Ungureanu  in  DILEMA VECHE
 

Trimite email
luni, 14 septembrie 2026 la 07:24:21 Ora de vară a Europei de Est