Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
16 septembrie 2021

1.Jumătate dintre elevii din România au primit note peste 8.50 în școala online, spune ministrul Educației: Ne creează o imagine falsă, atrag atenția asupra acestui pericol
Notele din învățământul online sunt „peste jumătate între 8.50 și 10”, potrivit declarațiilor ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, făcute astăzi pentru DCNews. Acesta a spus că s-a uitat pe statistica de la nivel național, în privința predării online, și a ajuns la concluzia că notele de 8 sau 9 sunt „un accident”.
Sorin Cîmpeanu este de părere că notele din școala online „ne creează o imagine falsă” și „dacă cineva poate să mă convingă, să ne convingă, aș fi foarte fericit să poată să ne convingă că învățământul românesc are 50% din elevi merituoși”.
Ministrul Educației a mai spus că notele mari din mediul online sunt legate de dificultatea profesorilor de a evalua: „Știm foarte bine că profesorii au avut dificultăți în a evalua. Elevii, studenții sigur că avut șansa de a răspunde mult mai bine întrebărilor profesorilor în spatele unui ecran, cu camera și microfonul oprite”.

2. Cîțu despre decizia impunerii certificatelor verzi și pentru copii, fără să fie precizată vârsta: A fost o scăpare acolo. Prin HG mâine va fi corectată și vor fi cei peste 6 ani
Premierul Florin Cîțu a participat, joi seara, în emisiune la TVR1, unde a oferit câteva explicații despre propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (C.N.S.U.) care prevede obligativitatea prezentării Certificatului verde, în localitățile în care incidența la 14 zile este cuprinsă între 3 și 6 cazuri la mia de locuitori. În documentul respectiv se face referire la faptul că certificatul va fi necesar și pentru copii, fără însă să se precizeze până la ce vârstă, informează G4Media.ro.
„Ce se întâmplă cu copiii, în privința acestei decizii?”, a întrebat moderatorul emisiunii.
„A fost o scăpare acolo. Prin Hotărâre de Guvern, mâine va fi corectată și vor fi cei (copiii – n.red) de peste 6 ani. Acum se poate testa foarte ușor. Vom folosi același principiu pe care l-am folosit și la intrarea în România”, a răspuns premierul Cîțu.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
26 iunie 2021
Sfaturile date elevilor de profesorii de la Teleșcoala pentru examenul de Bacalaureat 2021
Emisiunea Teleșcoala, de pregătire pentru examenele de la finalul claselor a VIII-a și a XII-a, a luat vacanță, iar profesorii participanți le-au transmis elevilor câteva sfaturi folositoare la examene, din experiența lor, scrie TVR2. Aceste sfaturi sunt de la profesorii de liceu pentru candidații la Bacalaureat.
„Chiar dacă tinerilor nu le plac foarte mult regulile, câteva, care ne-au fost și nouă de folos, tot le-aș sugera: să lase orice griji în afara sălii de examen, să se concentreze doar pe ceea ce scrie pe foaia de examen, în așa fel încât să permită memoriei să selecteze informațiile necesare rezolvării cerințelor, să aibă încredere în mintea lor luminată de emoție și de speranță…”, spune profesoara de Limba și literatura română Cecilia Barbu.

Hacker versus Cracker

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (14)

Hacker versus Cracker

„Nu sunt în nici un caz un cracker, deși mi-aș dori să devin un hacker”. [1]

„Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experți și magicieni în ceea ce privește rețelele care își are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit Internetul. Hackerii au adus sistemul Unix la forma actuală. Hackerii fac să funcționeze Usenet. Hackerii mențin World Wide Web funcțional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit și ceilalți știu cine ești și te numesc hacker, atunci ești un hacker.” [2]
„Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Acești oameni (în special adolescenți) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet și să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevărați numesc aceste persoane crackeri și nu vor să aibe nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevărați cred că crackerii sunt leneși, iresponsabili și nu foarte inteligenți. Simplul fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fii hacker la fel cum a fi capabil să pornești o mașină fără chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulți jurnaliști și scriitori au fost păcăliți să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevărați”. [2]
Confuzii generate de „gura” mass- mediei de proastă calitate. În ultimii ani au apărut mulți ziariști care deja au scris mai mult decât au citit și care folosesc anumiți termeni fără să se documenteze asupra denotației și conotației acestora. Un exemplu „celebru” este cuvântul „ortac”, folosit de mulți, greșit, ca sinonim pentru „miner”. Se știe că minerii, lucrând împreună în spații închise și periculoase, sunt cei mai buni ortaci, care se ajută între ei (cf. DEX online [3]: ortaci= amici, camarazi, tovarăși de muncă sau de anumite activități etc.). Dar și ostașii dintr-un pluton din Afganistan sunt ortaci de nădejde, care se ajută între ei. Putem vorbi despre ortaci de pescuit, de vânătoare ș.a. Și totuși, dacă gugăliți „fostul lider al ortacilor”, veți găsi peste 15.000 de rezultate, în care se vorbește despre prea mult mediatizatul personaj Miron Cosma, fost lider al minerilor din Valea Jiului care au participat la nefastele mineriade. Din păcate, datorită acestei anomalii de propagare în masă a acestei greșeli, sunt convins că în curând DEX-ul va fi nevoit să-și însușească această conotație denaturată.
Ceva asemănător s-a petrecut cu cuvântul „hacker”, care a și pătruns în noul DEX online [4], care definește deja hackerul ca fiind un „spărgător de rețele computerizate sau programe de calculator”, ceea ce într-adevăr poate face un hacker, dacă vrea și dacă este nevoie într-o acțiune legală, dar activitatea de spargere ilegală a programelor de securitate este specifică crackerilor sau unor hackeri denaturați.
Este adevărat că uneori și unii hackeri pot deveni crackeri, adică „băieți răi”, așa cum uneori și unii polițiști corupți pot deveni infractori. Crackerii, de cele mai multe ori, sunt niște puștani teribiliști, care habar n-au să programeze, folosind pentru spargeri programe prefabricate pe care le găsesc pe Internet.  În [5] se arată că mulțimea hackerilor și cea a crackerilor nu sunt disjuncte, sugerându-se faptul că intersecția lor este formată din crackeri-hacheri, dar în afara acestora există crackeri-haxori și hackeri-necrackeri.
Cum poți deveni un hacker-necracker?
După cum puteți citi în [2], un articol scris în limba engleză de Eric S. Raymond (How to Become a Hacker) și tradus în limba română de Andrei Savu, se desprind următoarele calități necesare unui hacker-necracker: 1) spiritul de libertate, 2) dorința și capacitatea de creativitate, 3) dorința de auperfecționare și deprinderea de a învăța mereu (programare, utilizarea unui sistem de operare din familia Unix, utilizarea HTML și a Internetului, limba engleză ș.a). Ce trebuie să faci? Studiază! (Ioan Dzițac)
Bibliografie
[1] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.7508
[2] http://wiki.lug.ro/Cum_s%C4%83_devii_un_hacker
[3] http://dexonline.ro/definitie/ortac
[4] http://dexonline.ro/definitie/hacker
[5] http://ro.wikipedia.org/wiki/Hacker

Trimite email

luni, 27 septembrie 2021