Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Hacker versus Cracker

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (14)

Hacker versus Cracker

„Nu sunt în nici un caz un cracker, deși mi-aș dori să devin un hacker”. [1]

„Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experți și magicieni în ceea ce privește rețelele care își are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit Internetul. Hackerii au adus sistemul Unix la forma actuală. Hackerii fac să funcționeze Usenet. Hackerii mențin World Wide Web funcțional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit și ceilalți știu cine ești și te numesc hacker, atunci ești un hacker.” [2]
„Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Acești oameni (în special adolescenți) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet și să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevărați numesc aceste persoane crackeri și nu vor să aibe nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevărați cred că crackerii sunt leneși, iresponsabili și nu foarte inteligenți. Simplul fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fii hacker la fel cum a fi capabil să pornești o mașină fără chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulți jurnaliști și scriitori au fost păcăliți să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevărați”. [2]
Confuzii generate de „gura” mass- mediei de proastă calitate. În ultimii ani au apărut mulți ziariști care deja au scris mai mult decât au citit și care folosesc anumiți termeni fără să se documenteze asupra denotației și conotației acestora. Un exemplu „celebru” este cuvântul „ortac”, folosit de mulți, greșit, ca sinonim pentru „miner”. Se știe că minerii, lucrând împreună în spații închise și periculoase, sunt cei mai buni ortaci, care se ajută între ei (cf. DEX online [3]: ortaci= amici, camarazi, tovarăși de muncă sau de anumite activități etc.). Dar și ostașii dintr-un pluton din Afganistan sunt ortaci de nădejde, care se ajută între ei. Putem vorbi despre ortaci de pescuit, de vânătoare ș.a. Și totuși, dacă gugăliți „fostul lider al ortacilor”, veți găsi peste 15.000 de rezultate, în care se vorbește despre prea mult mediatizatul personaj Miron Cosma, fost lider al minerilor din Valea Jiului care au participat la nefastele mineriade. Din păcate, datorită acestei anomalii de propagare în masă a acestei greșeli, sunt convins că în curând DEX-ul va fi nevoit să-și însușească această conotație denaturată.
Ceva asemănător s-a petrecut cu cuvântul „hacker”, care a și pătruns în noul DEX online [4], care definește deja hackerul ca fiind un „spărgător de rețele computerizate sau programe de calculator”, ceea ce într-adevăr poate face un hacker, dacă vrea și dacă este nevoie într-o acțiune legală, dar activitatea de spargere ilegală a programelor de securitate este specifică crackerilor sau unor hackeri denaturați.
Este adevărat că uneori și unii hackeri pot deveni crackeri, adică „băieți răi”, așa cum uneori și unii polițiști corupți pot deveni infractori. Crackerii, de cele mai multe ori, sunt niște puștani teribiliști, care habar n-au să programeze, folosind pentru spargeri programe prefabricate pe care le găsesc pe Internet.  În [5] se arată că mulțimea hackerilor și cea a crackerilor nu sunt disjuncte, sugerându-se faptul că intersecția lor este formată din crackeri-hacheri, dar în afara acestora există crackeri-haxori și hackeri-necrackeri.
Cum poți deveni un hacker-necracker?
După cum puteți citi în [2], un articol scris în limba engleză de Eric S. Raymond (How to Become a Hacker) și tradus în limba română de Andrei Savu, se desprind următoarele calități necesare unui hacker-necracker: 1) spiritul de libertate, 2) dorința și capacitatea de creativitate, 3) dorința de auperfecționare și deprinderea de a învăța mereu (programare, utilizarea unui sistem de operare din familia Unix, utilizarea HTML și a Internetului, limba engleză ș.a). Ce trebuie să faci? Studiază! (Ioan Dzițac)
Bibliografie
[1] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.7508
[2] http://wiki.lug.ro/Cum_s%C4%83_devii_un_hacker
[3] http://dexonline.ro/definitie/ortac
[4] http://dexonline.ro/definitie/hacker
[5] http://ro.wikipedia.org/wiki/Hacker

Trimite email
miercuri, 15 aprilie 2026 la 01:54:54 Ora de vară a Europei de Est