Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Hacker versus Cracker

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (14)

Hacker versus Cracker

„Nu sunt în nici un caz un cracker, deși mi-aș dori să devin un hacker”. [1]

„Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experți și magicieni în ceea ce privește rețelele care își are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit Internetul. Hackerii au adus sistemul Unix la forma actuală. Hackerii fac să funcționeze Usenet. Hackerii mențin World Wide Web funcțional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit și ceilalți știu cine ești și te numesc hacker, atunci ești un hacker.” [2]
„Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Acești oameni (în special adolescenți) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet și să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevărați numesc aceste persoane crackeri și nu vor să aibe nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevărați cred că crackerii sunt leneși, iresponsabili și nu foarte inteligenți. Simplul fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fii hacker la fel cum a fi capabil să pornești o mașină fără chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulți jurnaliști și scriitori au fost păcăliți să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevărați”. [2]
Confuzii generate de „gura” mass- mediei de proastă calitate. În ultimii ani au apărut mulți ziariști care deja au scris mai mult decât au citit și care folosesc anumiți termeni fără să se documenteze asupra denotației și conotației acestora. Un exemplu „celebru” este cuvântul „ortac”, folosit de mulți, greșit, ca sinonim pentru „miner”. Se știe că minerii, lucrând împreună în spații închise și periculoase, sunt cei mai buni ortaci, care se ajută între ei (cf. DEX online [3]: ortaci= amici, camarazi, tovarăși de muncă sau de anumite activități etc.). Dar și ostașii dintr-un pluton din Afganistan sunt ortaci de nădejde, care se ajută între ei. Putem vorbi despre ortaci de pescuit, de vânătoare ș.a. Și totuși, dacă gugăliți „fostul lider al ortacilor”, veți găsi peste 15.000 de rezultate, în care se vorbește despre prea mult mediatizatul personaj Miron Cosma, fost lider al minerilor din Valea Jiului care au participat la nefastele mineriade. Din păcate, datorită acestei anomalii de propagare în masă a acestei greșeli, sunt convins că în curând DEX-ul va fi nevoit să-și însușească această conotație denaturată.
Ceva asemănător s-a petrecut cu cuvântul „hacker”, care a și pătruns în noul DEX online [4], care definește deja hackerul ca fiind un „spărgător de rețele computerizate sau programe de calculator”, ceea ce într-adevăr poate face un hacker, dacă vrea și dacă este nevoie într-o acțiune legală, dar activitatea de spargere ilegală a programelor de securitate este specifică crackerilor sau unor hackeri denaturați.
Este adevărat că uneori și unii hackeri pot deveni crackeri, adică „băieți răi”, așa cum uneori și unii polițiști corupți pot deveni infractori. Crackerii, de cele mai multe ori, sunt niște puștani teribiliști, care habar n-au să programeze, folosind pentru spargeri programe prefabricate pe care le găsesc pe Internet.  În [5] se arată că mulțimea hackerilor și cea a crackerilor nu sunt disjuncte, sugerându-se faptul că intersecția lor este formată din crackeri-hacheri, dar în afara acestora există crackeri-haxori și hackeri-necrackeri.
Cum poți deveni un hacker-necracker?
După cum puteți citi în [2], un articol scris în limba engleză de Eric S. Raymond (How to Become a Hacker) și tradus în limba română de Andrei Savu, se desprind următoarele calități necesare unui hacker-necracker: 1) spiritul de libertate, 2) dorința și capacitatea de creativitate, 3) dorința de auperfecționare și deprinderea de a învăța mereu (programare, utilizarea unui sistem de operare din familia Unix, utilizarea HTML și a Internetului, limba engleză ș.a). Ce trebuie să faci? Studiază! (Ioan Dzițac)
Bibliografie
[1] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.7508
[2] http://wiki.lug.ro/Cum_s%C4%83_devii_un_hacker
[3] http://dexonline.ro/definitie/ortac
[4] http://dexonline.ro/definitie/hacker
[5] http://ro.wikipedia.org/wiki/Hacker

Trimite email
joi, 29 octombrie 2026 la 18:55:30 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Concert

Pe 30 octombrie 2026
La Hard Rock Cafe
București