Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Hacker versus Cracker

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (14)

Hacker versus Cracker

„Nu sunt în nici un caz un cracker, deși mi-aș dori să devin un hacker”. [1]

„Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experți și magicieni în ceea ce privește rețelele care își are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit Internetul. Hackerii au adus sistemul Unix la forma actuală. Hackerii fac să funcționeze Usenet. Hackerii mențin World Wide Web funcțional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit și ceilalți știu cine ești și te numesc hacker, atunci ești un hacker.” [2]
„Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Acești oameni (în special adolescenți) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet și să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevărați numesc aceste persoane crackeri și nu vor să aibe nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevărați cred că crackerii sunt leneși, iresponsabili și nu foarte inteligenți. Simplul fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fii hacker la fel cum a fi capabil să pornești o mașină fără chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulți jurnaliști și scriitori au fost păcăliți să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevărați”. [2]
Confuzii generate de „gura” mass- mediei de proastă calitate. În ultimii ani au apărut mulți ziariști care deja au scris mai mult decât au citit și care folosesc anumiți termeni fără să se documenteze asupra denotației și conotației acestora. Un exemplu „celebru” este cuvântul „ortac”, folosit de mulți, greșit, ca sinonim pentru „miner”. Se știe că minerii, lucrând împreună în spații închise și periculoase, sunt cei mai buni ortaci, care se ajută între ei (cf. DEX online [3]: ortaci= amici, camarazi, tovarăși de muncă sau de anumite activități etc.). Dar și ostașii dintr-un pluton din Afganistan sunt ortaci de nădejde, care se ajută între ei. Putem vorbi despre ortaci de pescuit, de vânătoare ș.a. Și totuși, dacă gugăliți „fostul lider al ortacilor”, veți găsi peste 15.000 de rezultate, în care se vorbește despre prea mult mediatizatul personaj Miron Cosma, fost lider al minerilor din Valea Jiului care au participat la nefastele mineriade. Din păcate, datorită acestei anomalii de propagare în masă a acestei greșeli, sunt convins că în curând DEX-ul va fi nevoit să-și însușească această conotație denaturată.
Ceva asemănător s-a petrecut cu cuvântul „hacker”, care a și pătruns în noul DEX online [4], care definește deja hackerul ca fiind un „spărgător de rețele computerizate sau programe de calculator”, ceea ce într-adevăr poate face un hacker, dacă vrea și dacă este nevoie într-o acțiune legală, dar activitatea de spargere ilegală a programelor de securitate este specifică crackerilor sau unor hackeri denaturați.
Este adevărat că uneori și unii hackeri pot deveni crackeri, adică „băieți răi”, așa cum uneori și unii polițiști corupți pot deveni infractori. Crackerii, de cele mai multe ori, sunt niște puștani teribiliști, care habar n-au să programeze, folosind pentru spargeri programe prefabricate pe care le găsesc pe Internet.  În [5] se arată că mulțimea hackerilor și cea a crackerilor nu sunt disjuncte, sugerându-se faptul că intersecția lor este formată din crackeri-hacheri, dar în afara acestora există crackeri-haxori și hackeri-necrackeri.
Cum poți deveni un hacker-necracker?
După cum puteți citi în [2], un articol scris în limba engleză de Eric S. Raymond (How to Become a Hacker) și tradus în limba română de Andrei Savu, se desprind următoarele calități necesare unui hacker-necracker: 1) spiritul de libertate, 2) dorința și capacitatea de creativitate, 3) dorința de auperfecționare și deprinderea de a învăța mereu (programare, utilizarea unui sistem de operare din familia Unix, utilizarea HTML și a Internetului, limba engleză ș.a). Ce trebuie să faci? Studiază! (Ioan Dzițac)
Bibliografie
[1] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.7508
[2] http://wiki.lug.ro/Cum_s%C4%83_devii_un_hacker
[3] http://dexonline.ro/definitie/ortac
[4] http://dexonline.ro/definitie/hacker
[5] http://ro.wikipedia.org/wiki/Hacker

Trimite email
sâmbătă, 7 februarie 2026 la 01:12:16 Ora standard a Europei de Est