Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Conferința „Managementul publicațiilor științifice”, susținută de dr. Victor Velter

Inaugurarea seriei „Conferințele Universității din Oradea”

Conferința „Managementul publicațiilor științifice”, susținută de dr. Victor Velter

La sala de conferințe a Bibliotecii universitare a debutat marți, 22 ianuarie 2013, seria „Conferințele Universității din Oradea”, cu conferința „Managementul publicațiilor științifice”, susținută de dr. Victor Velter, expert în cadrul Biroului de Scientometrie și Biblioteci Universitare din cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.

„Inaugurăm astăzi (marți – n.n.) seria intitulată „Conferințele Universității din Oradea”, conferințe la care ne propunem să invităm personalități care joacă un rol important în procesul universitar educațional, care se desfășoară în România, și care, într-un fel sau altul, sau poziția pe care o ocupă în diverse instituții de învățământ superior, pot să ofere sugestii, soluții pentru problemele cu care ne confruntăm în momentul de față la Universitatea din Oradea”, a spus în deschiderea conferinței prorector Sorin Șipoș, inițiatorul și coordonatorul manifestării.
În continuare, dl prorector a motivat prezența expertului dr. Victor Velter, la Universitatea din Oradea.
„Prezența domniei sale este legată de câteva lucruri foarte importante pe care le gândim în ceea ce privește Universitatea din Oradea, și anume: procesul de evaluare a publicațiilor științifice (atât revistele, cât și domeniile care fac parte din Editura Universității din Oradea). De anul trecut, din toamnă, Editura Universității din Oradea a depus dosare pentru cinci subdomenii pe două mari domenii: Arte și Umaniste. În urma procesului de evaluare, cele cinci subdomenii au intrat în categoria C. Din acest punct de vedere putem spune că Editura Universității pe aceste domenii există, are viață. Ne putem raporta la ea. Sigur că, în paralel cu această evaluare a domeniilor pe Arte și Umaniste, au fost evaluate și publicațiile, respectiv revistele, de la istorie, filologie, de la teologie. Și aceste publicații au intrat în categoria C. În momentul de față, la Universitate din Oradea avem un număr de 46 de reviste, care în marea majoritate sunt în cel puțin două baze de date, recunoscute pe fiecare domeniu, ceea ce nu este puțin lucru. Dacă în ceea ce privește revistele lucrurile s-au mișcat foarte bine, fiindcă au fost conduse cu profesionalism de cei care le-au înființat și de membrii colectivelor de redacție, nu același lucru putem să spunem despre editură, care, în momentul de față mai are o serie de probleme, nu neapărat în ceea ce privește cărțile, ci în special ceea ce  înseamnă în primul rând maniera de funcționare a unei edituri, care presupune să aibe un personal calificat: redactor, corector, tehnoredactor, mijloace de difuzare...”
La toate aceste probleme și la multe altele ridicate de participanții la conferință avea să răspundă expertul invitat, dl dr. Victor Velter.
Pentru domnia sa conferința (care a însemnat și lucrarea sa de doctorat) a însemnat cel puțin opt subiecte puse în discuție:
1.Contextul românesc al publicațiilor științifice
2.Informarea, documentarea – faza cea mai importantă a cercetării științifice
3.Alcătuirea echipei de coautori ai unei publicații științifice 4.Identificarea revistei la care se poate publica un articol științific
5.Structura mesajului unui articol științific: *Introducerea – Care este problematica cercetării? *Metodologia cercetării – Cum se rezolvă problematica enunțată? *Rezultatele cercetării – Ce s-a obținut în urma cercetării? *Discuții și concluzii – În ce relație sunt rezultatele cu ipotezele cercetării? *Ce implicații au rezultatele obținute și ce perspective se întrevăd?
6.Rolul rezumatului și al cuvintelor cheie
7.Diferența dintre bibliografie și referințe
8.Deontologia publicării științifice.
(Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Conferința „Managementul publicațiilor științifice”, susținută de dr. Victor Velter.    

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:33 Ora standard a Europei de Est