Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Hai să dăm mână cu mână!

Ieri, sportivii orădeni au încins Hora Unirii

Hai să dăm mână cu mână!

Liceul cu Program Sportiv „Bihorul” este unul dintre liceele orădene în care evenimentele importante din istoria noastră națională sunt marcate și sărbătorite cu reală sinceritate și încântare, domnul director Dan Matei fiind un exemplu de promotor al activităților educative.

Ieri (joi, 24 ianuarie 2013), sportivii au sărbătorit Unirea Principatelor Române (Moldova și Þara Românească), sub genericul „Hai să dăm mână cu mână!”
Alături de conducerea liceului, la activitatea organizată de catedrele de istorie și limba română, au fost invitați dl Mircea Dulcă – directorul Muzeului Militar și dna dr. Iudita Călușer, din partea Complexul Muzeul Þării Crișurilor.
„Activitatea de astăzi (de joi – n.n.), ca și manifestarea de la 1 decembrie, face parte din cadrul proiectului educațional „Deschidem porțile culturii prin porțile muzeelor”, ne-a declarat doamna profesor de istorie, Cristina Ignat –coordonatorul de proiect.
Distinșii invitați au evocat momente din înfăptuirea Unirii Principatelor Române, subliniind contribuția lui Alexandru Ioan Cuza, personalitatea emblematică a  Unirii de la 24 Ianuarie 1859 și reformele sale care au condus la făurirea României Moderne.
„Alexandru Ioan Cuza a avut importantul rol de a consfinți, consolida și a moderniza România. Pentru că până la momentul respectiv, România se putea considera ca o entitate și o dezvoltare feudală. Cuza era o inteligență sclipitoare și un om care a știut exact ceea ce trebuie să facă și a urmărit pas cu pas, în cei 7 ani de domnie, să realizeze transformarea României într-o Românie Modernă”, după cum avea să sublinieze dna dr. Iudita Călușer.
„Să vă fie mai bine fără mine decât v-a fost cu mine!”
În cuvântul său profesorul de istorie Vlase Gheorghe a vorbit despre abdicarea și sfârșitul lui Cuza, creionând în chip admirabil portretul moral, caracterul impecabil al domnitorului, model (pildă) de demnitate, cinste și onoare.
„Ocaua lui Cuza”, „Fiul și mama”
Caracterul domnitorului, bunătatea și sufletul său mare au fost evidențiate apoi prin cântec, vers și scenete de membrii grupului vocal, alcătuit din elevi din clasele a VII-a și a X-a, conduși de prof. Aurelia Bora, de grupul de recitatori: Ștefania Boța, Lisa Pantea, Sebastian Buie și Cristian Sârbu (îndrumați de dna prof. Violeta Siladi). În jocul de rol, pus la cale de dna prof. Cristina Ignat, Cuza a fost interpretat de Andrei Crișan, iar Kogălniceanu, de Cătălin Sârcă. Pline de tâlc și profund educative, prezentate cu naturalețe și sinceritate, scenetele celor mai mici actori din clasele a III-a și a IV-a ne-au emoționat de-a binelea. În „Ocaua lui Cuza”, rolul domnitorului Cuza a fost jucat de Nicușor Bogdan, negustorul prins cu ocaua mică – Antoniu Illes, povestitorul – Lorena Petrila, iar jandarmul – Maria Alexandra Ivan (îndrumați de înv. Dorina Dulău). În „Fiul și mama” și-au dat concursul elevi  din clasa a IV-a: Cristina Moza – fiul, Cătălina Miclăuș – mama, Dudoma Brendon – Cuza, Lavinia Jurcă – povestitorul (îndrumați de înv. Dorina Dumitrescu). Pe Rapsodia lui George Enescu, dansatoarele gimnaste ale dnei prof. Edit Preoteasa: Lisa Pantea, Bianca Jurca și Andresa Covaci au dansat parcă plutind, comunicând frumusețe, eleganță, gingășie și visul împlinit al bravilor moldoveni și munteni – Unirea Principatelor Române de la 24 Ianuarie 1859.
La final, micii actori s-au prins în Hora Unirii. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Hai să dăm mână cu mână!
  

Trimite email
marți, 19 martie 2024, 06:10:35 Ora standard a Europei de Est