Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Evocarea actului istoric de la 24 ianuarie 1859 - la Holod

Unirea Principatelor Române

Evocarea actului istoric de la 24 ianuarie 1859 - la Holod

„Actul istoric înfăptuit la 24 ianuarie 1859 reprezintă încununarea unor eforturi remarcabile și materializarea unor metamorfoze structurale înfăptuite în cadrul „ființei” naționale a poporului român.

Catalogat de unii istorici ca „eveniment”, de alții ca „moment”, actul de la 1859 își trasează propriile dimensiuni de context în sfera înțelegerii istorice, căci excepționalismul său nu rezultă din importanta sa factuală, ci din tresărirea vie și naturală a efervescenței sufletului națiunii române.
Depășind nuanța strict politică a epocii respective, putem rămâne ancorați în decorul istoric al celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, și să navigăm spre latura profundă care a caracterizat acele vremuri foarte complexe. Spun acest lucru deoarece mișcarea națională română ce a reprezentat catalizatorul și forța motrică ce a dus la înfăptuirea unirii, nu s-a manifestat în mod disparat și eterogen. Ea este varianta românească a luptei naționale care a brăzdat întregul secol al XIX (cunoscut în istorie și ca „secolul națiunilor”) pe bătrânul continent. Ea își avea originea în acumularea la scară seculară a energiilor naționale latente în structura tuturor popoarelor europene și în lărgirea orizontului conceptual al elitelor europene, specific romantismului târziu, înțeles nu în sens literar sau artistic, ci în cel istorico-filosofic. Marele nostru istoric Nicolae Iorga considera tocmai acest fundament ideatic ca bază de susținere a ideilor și eforturilor generației pașoptiste care nu s-au descurajat odată cu înfrângerea  Revoluției la 1849, ci și-au continuat lupta până când l-au pus pe Cuza domn în ambele principate. Au făcut acest lucru trecând peste interese personale, animați doar de dorința ca realizând această „mică unire” nu reprezenta decât staționarea într-o gară/haltă provizorie în anevoiosul drum ce ducea spre destinația mult dorită: unirea tuturor românilor într-o singură țară, într-o singură ființă națională”.
Așa a fost prezentată ziua de 24 ianuarie la Școala Gimnazială „Iosif Vulcan” din Holod de către domnul profesor de istorie-geografie Pereș Mircea, alături de doamna director Goga Anca, doamnele profesor: Gheban Diana, Paul Călina, Tirpe Adina și domnii profesori: Birău Iosif, Iuonoi Aurel, Hirțea Romulus, Doble Florin, Știubea Ioan, Popa Augustin și Dărăban Felix, elevilor mai mici, adică celor din ciclul primar, cât și celor mai mari, din gimnaziu. (Călina Paul)

Trimite email
miercuri, 10 decembrie 2025 la 10:11:22 Ora standard a Europei de Est