Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Evocarea actului istoric de la 24 ianuarie 1859 - la Holod

Unirea Principatelor Române

Evocarea actului istoric de la 24 ianuarie 1859 - la Holod

„Actul istoric înfăptuit la 24 ianuarie 1859 reprezintă încununarea unor eforturi remarcabile și materializarea unor metamorfoze structurale înfăptuite în cadrul „ființei” naționale a poporului român.

Catalogat de unii istorici ca „eveniment”, de alții ca „moment”, actul de la 1859 își trasează propriile dimensiuni de context în sfera înțelegerii istorice, căci excepționalismul său nu rezultă din importanta sa factuală, ci din tresărirea vie și naturală a efervescenței sufletului națiunii române.
Depășind nuanța strict politică a epocii respective, putem rămâne ancorați în decorul istoric al celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, și să navigăm spre latura profundă care a caracterizat acele vremuri foarte complexe. Spun acest lucru deoarece mișcarea națională română ce a reprezentat catalizatorul și forța motrică ce a dus la înfăptuirea unirii, nu s-a manifestat în mod disparat și eterogen. Ea este varianta românească a luptei naționale care a brăzdat întregul secol al XIX (cunoscut în istorie și ca „secolul națiunilor”) pe bătrânul continent. Ea își avea originea în acumularea la scară seculară a energiilor naționale latente în structura tuturor popoarelor europene și în lărgirea orizontului conceptual al elitelor europene, specific romantismului târziu, înțeles nu în sens literar sau artistic, ci în cel istorico-filosofic. Marele nostru istoric Nicolae Iorga considera tocmai acest fundament ideatic ca bază de susținere a ideilor și eforturilor generației pașoptiste care nu s-au descurajat odată cu înfrângerea  Revoluției la 1849, ci și-au continuat lupta până când l-au pus pe Cuza domn în ambele principate. Au făcut acest lucru trecând peste interese personale, animați doar de dorința ca realizând această „mică unire” nu reprezenta decât staționarea într-o gară/haltă provizorie în anevoiosul drum ce ducea spre destinația mult dorită: unirea tuturor românilor într-o singură țară, într-o singură ființă națională”.
Așa a fost prezentată ziua de 24 ianuarie la Școala Gimnazială „Iosif Vulcan” din Holod de către domnul profesor de istorie-geografie Pereș Mircea, alături de doamna director Goga Anca, doamnele profesor: Gheban Diana, Paul Călina, Tirpe Adina și domnii profesori: Birău Iosif, Iuonoi Aurel, Hirțea Romulus, Doble Florin, Știubea Ioan, Popa Augustin și Dărăban Felix, elevilor mai mici, adică celor din ciclul primar, cât și celor mai mari, din gimnaziu. (Călina Paul)

Trimite email
sâmbătă, 16 mai 2026 la 05:43:01 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Goran Bregovic & Wedding & Funeral Band,
La Sala Palatului, București
Vineri, 5 iunie, ora 19.00, acces de la 18.00