Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Istoria se repetă?

Controverse (26)

Istoria se repetă?

Se înmulțesc tot mai mult în ultima vreme vocile care își exprimă nedumerirea, dezamăgirea ori indignarea față de anumite aspecte din viața și lumea contemporană. Între acestea se distinge foarte clar glasul „docentului emerit de la universitățile din Leed (Marea Britanie) și Varșovia, unul dintre sociologii cei mai cunoscuți și influenți ai timpului nostru”. (Emil Rațiu)

El se numește Zygmund Bauman, este un investigator sagace, un interpret atent al civilizației occidentale contemporane și autorul cărții „Singurătatea cetățeanului globalizat”. Sociologul polonez observă că bătălia pentru libertate a fost câștigată în Occident, dar se întreabă totuși: „Ce fel de libertate e aceea care tolerează imposibilitatea persoanelor libere de a decide în problemele care le privesc?” (Vezi, de pildă, „mișcările de trupe” din vara anului 2012, amestecul, nu tocmai inofensiv, al unor demnitari europeni în viața social-politică a țării noastre și mai ales scenele rizibile în care anumiți concetățeni făceau genuflexiuni la „Înalta Poartă a Europei”.)
Z. Bauman este de părere că sporirea libertății individuale a coincis cu creșterea impotenței colective, deoarece a fost distrusă antica agoră – puntea între viața publică și cea privată, spațiul în care libertatea individuală se unește cu participarea colectivă. În opinia sa, trăsătura evidentă a lumii contemporane este lipsa de semnificație a politicii; politicienii nu mai au niciun program, au doar dorința să rămână la putere, de aceea nu contenesc a clama crezul „lipsei de alternative”, ca și cum unica alegere posibilă ar fi (numai) între dictatura pieții și dictatura statului. În consecință, singura formă valabilă de societate, formă pe care o tolerează piețele financiare, o promovează și o cultivă guvernele actuale este, pentru ei, „consumismul”. Căderea în uitare a calității de cetățean în societatea contemporană generează sentimentul de nesiguranță, precaritate socială și dă senzația inconfortabilă că trăim într-o lume „turmentată de criza valorilor”.
Statul național, bază pe care se întemeia modernitatea, este subminat de către lumea supranațională, lume pe care Z. Bauman o numește „lichidă”, deoarece totul în ea scapă printre degete ca apa sau nisipul: „nimic nu mai este fix, totul e fugar, mobil, precar și incontrolabil”.
Revenind pe teren românesc, consemnăm și afirmația dlui Ioan Buduca în această ordine de idei: „Ce facem azi cu Europa nu e ceva rău, e doar ceva fără suflet. Europenii par dezrădăcinați din solul sufletului lor cultural. N-a mai rămas din ei decât pragmatismul negustoresc”. (Contemporanul, nr. 12/2012)
Într-un moment în care soarta țării depinde iarăși de relațiile cu marile puteri, nu e lipsit de importanță a observa atitudinea lui V. Alecsandri în calitatea sa de ministru de externe, însărcinat de Al. I. Cuza cu susținerea dublei sale alegeri pe lângă cancelariile diplomatice din Paris, Londra și Torino. Pe tot parcursul misiunii sale, Alecsandri era pătruns de importanța ei și de responsabilitatea pe care o avea: „Eu, un biet țăran de la Dunăre, aveam a mă găsi în contact cu capacitățile cele mai recunoscute din Europa! cu oamenii cei mai însemnați!” Deslușim aici și în toată comportarea sa, un amestec de modestie și demnitate, de circumspecție și curaj, de instincte diplomatice și de patriotism.  Este prudent și-i îndeamnă pe Cuza și pe contemporanii săi: „Căutați a vă recomanda Europei prin înțelepciunea reformelor dinăuntru, precum v-ați recomandat prin patriotismul de care ați dat dovadă, și vă pregătiți nu a silui evenimentele, ci a profita de cursul lor”.
Scrisorile trimise în țară dovedesc că, în ciuda eforturilor sale și a faptului că avea o însărcinare oficială, Alecsandri se simțea singur: acasă continuau intrigile și manevrele de culise, guvernele se schimbau, era lăsat fără informații, nu i se răspundea la întrebări, nu-i erau puse la dispoziție actele necesare etc.
Toate acestea l-au întristat și l-au îndemnat să-i scrie fratelui său Iancu următoarele: „... oamenii noștri cei mai serioși sunt niște copii care își pun personalitatea și amorul propriu înaintea interesului obștesc.”
Să mai zică cineva că istoria nu se repetă! Al. Serpens
Trimite email
joi, 1 ianuarie 2026 la 18:47:28 Ora standard a Europei de Est