Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Istoria se repetă?

Controverse (26)

Istoria se repetă?

Se înmulțesc tot mai mult în ultima vreme vocile care își exprimă nedumerirea, dezamăgirea ori indignarea față de anumite aspecte din viața și lumea contemporană. Între acestea se distinge foarte clar glasul „docentului emerit de la universitățile din Leed (Marea Britanie) și Varșovia, unul dintre sociologii cei mai cunoscuți și influenți ai timpului nostru”. (Emil Rațiu)

El se numește Zygmund Bauman, este un investigator sagace, un interpret atent al civilizației occidentale contemporane și autorul cărții „Singurătatea cetățeanului globalizat”. Sociologul polonez observă că bătălia pentru libertate a fost câștigată în Occident, dar se întreabă totuși: „Ce fel de libertate e aceea care tolerează imposibilitatea persoanelor libere de a decide în problemele care le privesc?” (Vezi, de pildă, „mișcările de trupe” din vara anului 2012, amestecul, nu tocmai inofensiv, al unor demnitari europeni în viața social-politică a țării noastre și mai ales scenele rizibile în care anumiți concetățeni făceau genuflexiuni la „Înalta Poartă a Europei”.)
Z. Bauman este de părere că sporirea libertății individuale a coincis cu creșterea impotenței colective, deoarece a fost distrusă antica agoră – puntea între viața publică și cea privată, spațiul în care libertatea individuală se unește cu participarea colectivă. În opinia sa, trăsătura evidentă a lumii contemporane este lipsa de semnificație a politicii; politicienii nu mai au niciun program, au doar dorința să rămână la putere, de aceea nu contenesc a clama crezul „lipsei de alternative”, ca și cum unica alegere posibilă ar fi (numai) între dictatura pieții și dictatura statului. În consecință, singura formă valabilă de societate, formă pe care o tolerează piețele financiare, o promovează și o cultivă guvernele actuale este, pentru ei, „consumismul”. Căderea în uitare a calității de cetățean în societatea contemporană generează sentimentul de nesiguranță, precaritate socială și dă senzația inconfortabilă că trăim într-o lume „turmentată de criza valorilor”.
Statul național, bază pe care se întemeia modernitatea, este subminat de către lumea supranațională, lume pe care Z. Bauman o numește „lichidă”, deoarece totul în ea scapă printre degete ca apa sau nisipul: „nimic nu mai este fix, totul e fugar, mobil, precar și incontrolabil”.
Revenind pe teren românesc, consemnăm și afirmația dlui Ioan Buduca în această ordine de idei: „Ce facem azi cu Europa nu e ceva rău, e doar ceva fără suflet. Europenii par dezrădăcinați din solul sufletului lor cultural. N-a mai rămas din ei decât pragmatismul negustoresc”. (Contemporanul, nr. 12/2012)
Într-un moment în care soarta țării depinde iarăși de relațiile cu marile puteri, nu e lipsit de importanță a observa atitudinea lui V. Alecsandri în calitatea sa de ministru de externe, însărcinat de Al. I. Cuza cu susținerea dublei sale alegeri pe lângă cancelariile diplomatice din Paris, Londra și Torino. Pe tot parcursul misiunii sale, Alecsandri era pătruns de importanța ei și de responsabilitatea pe care o avea: „Eu, un biet țăran de la Dunăre, aveam a mă găsi în contact cu capacitățile cele mai recunoscute din Europa! cu oamenii cei mai însemnați!” Deslușim aici și în toată comportarea sa, un amestec de modestie și demnitate, de circumspecție și curaj, de instincte diplomatice și de patriotism.  Este prudent și-i îndeamnă pe Cuza și pe contemporanii săi: „Căutați a vă recomanda Europei prin înțelepciunea reformelor dinăuntru, precum v-ați recomandat prin patriotismul de care ați dat dovadă, și vă pregătiți nu a silui evenimentele, ci a profita de cursul lor”.
Scrisorile trimise în țară dovedesc că, în ciuda eforturilor sale și a faptului că avea o însărcinare oficială, Alecsandri se simțea singur: acasă continuau intrigile și manevrele de culise, guvernele se schimbau, era lăsat fără informații, nu i se răspundea la întrebări, nu-i erau puse la dispoziție actele necesare etc.
Toate acestea l-au întristat și l-au îndemnat să-i scrie fratelui său Iancu următoarele: „... oamenii noștri cei mai serioși sunt niște copii care își pun personalitatea și amorul propriu înaintea interesului obștesc.”
Să mai zică cineva că istoria nu se repetă! Al. Serpens

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 15:43:15 Ora de vară a Europei de Est