Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Istoria se repetă?

Controverse (26)


Istoria se repetă?
Se înmulțesc tot mai mult în ultima vreme vocile care își exprimă nedumerirea, dezamăgirea ori indignarea față de anumite aspecte din viața și lumea contemporană. Între acestea se distinge foarte clar glasul „docentului emerit de la universitățile din Leed (Marea Britanie) și Varșovia, unul dintre sociologii cei mai cunoscuți și influenți ai timpului nostru”. (Emil Rațiu)

El se numește Zygmund Bauman, este un investigator sagace, un interpret atent al civilizației occidentale contemporane și autorul cărții „Singurătatea cetățeanului globalizat”. Sociologul polonez observă că bătălia pentru libertate a fost câștigată în Occident, dar se întreabă totuși: „Ce fel de libertate e aceea care tolerează imposibilitatea persoanelor libere de a decide în problemele care le privesc?” (Vezi, de pildă, „mișcările de trupe” din vara anului 2012, amestecul, nu tocmai inofensiv, al unor demnitari europeni în viața social-politică a țării noastre și mai ales scenele rizibile în care anumiți concetățeni făceau genuflexiuni la „Înalta Poartă a Europei”.)

Z. Bauman este de părere că sporirea libertății individuale a coincis cu creșterea impotenței colective, deoarece a fost distrusă antica agoră – puntea între viața publică și cea privată, spațiul în care libertatea individuală se unește cu participarea colectivă. În opinia sa, trăsătura evidentă a lumii contemporane este lipsa de semnificație a politicii; politicienii nu mai au niciun program, au doar dorința să rămână la putere, de aceea nu contenesc a clama crezul „lipsei de alternative”, ca și cum unica alegere posibilă ar fi (numai) între dictatura pieții și dictatura statului. În consecință, singura formă valabilă de societate, formă pe care o tolerează piețele financiare, o promovează și o cultivă guvernele actuale este, pentru ei, „consumismul”. Căderea în uitare a calității de cetățean în societatea contemporană generează sentimentul de nesiguranță, precaritate socială și dă senzația inconfortabilă că trăim într-o lume „turmentată de criza valorilor”.

Statul național, bază pe care se întemeia modernitatea, este subminat de către lumea supranațională, lume pe care Z. Bauman o numește „lichidă”, deoarece totul în ea scapă printre degete ca apa sau nisipul: „nimic nu mai este fix, totul e fugar, mobil, precar și incontrolabil”.

Revenind pe teren românesc, consemnăm și afirmația dlui Ioan Buduca în această ordine de idei: „Ce facem azi cu Europa nu e ceva rău, e doar ceva fără suflet. Europenii par dezrădăcinați din solul sufletului lor cultural. N-a mai rămas din ei decât pragmatismul negustoresc”. (Contemporanul, nr. 12/2012)

Într-un moment în care soarta țării depinde iarăși de relațiile cu marile puteri, nu e lipsit de importanță a observa atitudinea lui V. Alecsandri în calitatea sa de ministru de externe, însărcinat de Al. I. Cuza cu susținerea dublei sale alegeri pe lângă cancelariile diplomatice din Paris, Londra și Torino. Pe tot parcursul misiunii sale, Alecsandri era pătruns de importanța ei și de responsabilitatea pe care o avea: „Eu, un biet țăran de la Dunăre, aveam a mă găsi în contact cu capacitățile cele mai recunoscute din Europa! cu oamenii cei mai însemnați!” Deslușim aici și în toată comportarea sa, un amestec de modestie și demnitate, de circumspecție și curaj, de instincte diplomatice și de patriotism. Este prudent și-i îndeamnă pe Cuza și pe contemporanii săi: „Căutați a vă recomanda Europei prin înțelepciunea reformelor dinăuntru, precum v-ați recomandat prin patriotismul de care ați dat dovadă, și vă pregătiți nu a silui evenimentele, ci a profita de cursul lor”.

Scrisorile trimise în țară dovedesc că, în ciuda eforturilor sale și a faptului că avea o însărcinare oficială, Alecsandri se simțea singur: acasă continuau intrigile și manevrele de culise, guvernele se schimbau, era lăsat fără informații, nu i se răspundea la întrebări, nu-i erau puse la dispoziție actele necesare etc.

Toate acestea l-au întristat și l-au îndemnat să-i scrie fratelui său Iancu următoarele: „... oamenii noștri cei mai serioși sunt niște copii care își pun personalitatea și amorul propriu înaintea interesului obștesc.”

Să mai zică cineva că istoria nu se repetă! Al. Serpens

Trimite email

luni, 21 septembrie 2026 la 18:01:36 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.