Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Istoria se repetă?

Controverse (26)

Istoria se repetă?

Se înmulțesc tot mai mult în ultima vreme vocile care își exprimă nedumerirea, dezamăgirea ori indignarea față de anumite aspecte din viața și lumea contemporană. Între acestea se distinge foarte clar glasul „docentului emerit de la universitățile din Leed (Marea Britanie) și Varșovia, unul dintre sociologii cei mai cunoscuți și influenți ai timpului nostru”. (Emil Rațiu)

El se numește Zygmund Bauman, este un investigator sagace, un interpret atent al civilizației occidentale contemporane și autorul cărții „Singurătatea cetățeanului globalizat”. Sociologul polonez observă că bătălia pentru libertate a fost câștigată în Occident, dar se întreabă totuși: „Ce fel de libertate e aceea care tolerează imposibilitatea persoanelor libere de a decide în problemele care le privesc?” (Vezi, de pildă, „mișcările de trupe” din vara anului 2012, amestecul, nu tocmai inofensiv, al unor demnitari europeni în viața social-politică a țării noastre și mai ales scenele rizibile în care anumiți concetățeni făceau genuflexiuni la „Înalta Poartă a Europei”.)
Z. Bauman este de părere că sporirea libertății individuale a coincis cu creșterea impotenței colective, deoarece a fost distrusă antica agoră – puntea între viața publică și cea privată, spațiul în care libertatea individuală se unește cu participarea colectivă. În opinia sa, trăsătura evidentă a lumii contemporane este lipsa de semnificație a politicii; politicienii nu mai au niciun program, au doar dorința să rămână la putere, de aceea nu contenesc a clama crezul „lipsei de alternative”, ca și cum unica alegere posibilă ar fi (numai) între dictatura pieții și dictatura statului. În consecință, singura formă valabilă de societate, formă pe care o tolerează piețele financiare, o promovează și o cultivă guvernele actuale este, pentru ei, „consumismul”. Căderea în uitare a calității de cetățean în societatea contemporană generează sentimentul de nesiguranță, precaritate socială și dă senzația inconfortabilă că trăim într-o lume „turmentată de criza valorilor”.
Statul național, bază pe care se întemeia modernitatea, este subminat de către lumea supranațională, lume pe care Z. Bauman o numește „lichidă”, deoarece totul în ea scapă printre degete ca apa sau nisipul: „nimic nu mai este fix, totul e fugar, mobil, precar și incontrolabil”.
Revenind pe teren românesc, consemnăm și afirmația dlui Ioan Buduca în această ordine de idei: „Ce facem azi cu Europa nu e ceva rău, e doar ceva fără suflet. Europenii par dezrădăcinați din solul sufletului lor cultural. N-a mai rămas din ei decât pragmatismul negustoresc”. (Contemporanul, nr. 12/2012)
Într-un moment în care soarta țării depinde iarăși de relațiile cu marile puteri, nu e lipsit de importanță a observa atitudinea lui V. Alecsandri în calitatea sa de ministru de externe, însărcinat de Al. I. Cuza cu susținerea dublei sale alegeri pe lângă cancelariile diplomatice din Paris, Londra și Torino. Pe tot parcursul misiunii sale, Alecsandri era pătruns de importanța ei și de responsabilitatea pe care o avea: „Eu, un biet țăran de la Dunăre, aveam a mă găsi în contact cu capacitățile cele mai recunoscute din Europa! cu oamenii cei mai însemnați!” Deslușim aici și în toată comportarea sa, un amestec de modestie și demnitate, de circumspecție și curaj, de instincte diplomatice și de patriotism.  Este prudent și-i îndeamnă pe Cuza și pe contemporanii săi: „Căutați a vă recomanda Europei prin înțelepciunea reformelor dinăuntru, precum v-ați recomandat prin patriotismul de care ați dat dovadă, și vă pregătiți nu a silui evenimentele, ci a profita de cursul lor”.
Scrisorile trimise în țară dovedesc că, în ciuda eforturilor sale și a faptului că avea o însărcinare oficială, Alecsandri se simțea singur: acasă continuau intrigile și manevrele de culise, guvernele se schimbau, era lăsat fără informații, nu i se răspundea la întrebări, nu-i erau puse la dispoziție actele necesare etc.
Toate acestea l-au întristat și l-au îndemnat să-i scrie fratelui său Iancu următoarele: „... oamenii noștri cei mai serioși sunt niște copii care își pun personalitatea și amorul propriu înaintea interesului obștesc.”
Să mai zică cineva că istoria nu se repetă! Al. Serpens
Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 20:20:14 Ora standard a Europei de Est