Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

La trei colegii tehnice orădene se vor (re)înființa cinci clase de învățământ profesional tehnic

Comanda socială cere reînființarea școlilor profesionale


La trei colegii tehnice orădene se vor (re)înființa cinci clase de învățământ profesional tehnic
Primarul Oradiei, dl ing. Ilie Bolojan, a susținut ieri, 6 februarie 2013, o conferință de presă în sala mică a Primăriei Oradea, la care au fost invitați dna Delia Ungur -administratorul Parcului Industrial Eurobusiness Oradea, inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Bihor – dl prof. Daniel Negrean, precum și dna Carmen Sasu – colaboratoare voluntară din partea firmei Romarketing, firmă care se ocupă cu recrutarea forței de muncă și training.

Potrivit comenzii sociale, Primăria își propune să sprijine reînființarea și dezvoltarea învățământului profesional tehnic în Oradea, pentru a se asigura astfel forță de muncă specializată pentru companiile din cadrul Parcului Industrial Eurobusiness Oradea.

Pentru început pe piața forței de muncă din acest parc există o cere pentru cinci clase de învățământ profesional tehnic, clase care se vor înființa în cadrul a trei colegii tehnice orădene: o clasă cu profil electromecanic utilaje și instalații industriale și o clasă cu profil sculer matrițer – la Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuși”; o clasă cu profil electronist aparate și echipamente și o clasă cu profil operator CNC – la Colegiul Tehnic „Traian Vuia”, precum și o clasă cu profil încălțăminte - la Colegiul Tehnic „Transilvania”.

În deschiderea conferinței de presă, dl primar a ținut să ne reamintească pilonii Strategiei de dezvoltare a Municipiului Oradea în următorii patru ani, „strategie prezentată la început de mandat, prin care ne stabileam ca țintă ca în 2016, Oradea să fie un oraș al prosperității și al dezvoltării; un oraș atractiv ca și localizare pentru companii, care va genera oportunități pentru investiții și un punct de atracție pentru turiști.

1.Atragerea de investiții și crearea de locuri de muncă, prin susținerea localizării companiilor în municipiul Oradea și prin dezvoltarea companiilor locale

2.O infrastructură de bună calitate

3.O forță de muncă pregătită pentru a lucra în Oradea

4.Să punem în valoare patrimoniul și atracțiile Municipiului Oradea

5.Să dezvoltăm și să îmbunătățim în continuare calitatea serviciilor publice.

Astăzi (miercuri – n.n.), discutăm de al treilea pilon, legat de forța de muncă pregătită să lucreze în Oradea...”

„Discutăm de o forță de muncă pregătită deja să lucreze în aceste companii, situație care este avantajoasă atât pentru firme, care nu mai trebuie să cheltuiască, să investească sume suplimentare pentru a pregăti această forță de muncă, dar și pentru cei care doresc să se angajeze. Þinta pe care noi o avem pentru a dezvolta acest pilon este practic să reînființăm învățământul profesional, școlile profesionale, să prezentăm oportunitățile și avantajele acestui sistem de învățământ și șansele mărite ale celor care urmează să-l absolve de a-și găsi un loc de muncă pe piața locală”, a precizat dl primar Ilie Bolojan.

Doamna Delia Ungur - administratorul Parcului Industrial Eurobusiness Oradea s-a referit la necesitatea acestui proiect și etapele proiectului.

„Această școală profesională pe care ne dorim s-o înființăm începând cu toamna acestui an s-a bucurat de un răspuns pozitiv din partea companiilor. Ca etape, suntem exact în termen. Am reușit lucrul cel mai greu: modificarea planului de școlarizare pe acest an. Practic, aceste clase nou înființate sunt introduse în planul de școlarizare. Mai avem două etape importante de parcurs: semnarea unui protocol de colaborare între toți partenerii și o campanie de promovare a școlii profesionale pe care o vom începe destul de agresiv, cel târziu în partea a doua a lunii martie, mai ales pentru că prima perioadă de înscriere la aceste școli profesionale este luna mai. Această școală profesională va avea o componentă mare de activitate practică în cadrul companiilor”.

În continuare a fost prezentată structura anului școlar la învățământul profesional (în anul I: 40 % pregătire teoretică și 60 % pregătire practică, iar în anul II: 25% pregătire teoretică și 75% pregătire practică) și avantajele.

„Noi nu dorim să pedepsim elevii la școala profesională, ci dorim să le oferim o oportunitate pentru a putea să se califice pe meserii de viitor”

Generalul Inspectoratului Școlar Județean Bihor, dl prof. Daniel Negrean, a prezentat cadrul legal de reînființare a învățământului profesional tehnic. „Ordinul ministrului 3.168 spune că învățământul profesional în România se organizează la finalizarea clasei a IX-a, începând cu clasa a X-a. Hotărârea Guvernului 1.062 din 30 octombrie 2012 vine să stimuleze învățământul profesional în România pentru că acordă fiecărui elev o bursă de 200 de lei, asemănătoare bursei pe care o primesc elevii de liceu, numită „Bani de liceu”. Doar că această bursă nu este limitată, ci se acordă tuturor elevilor care frecventează învățământul profesional.

Am ajuns să ne propunem cinci clase de învățământ profesional în Oradea, oferta companiilor era mult mai bogată, era undeva în jur de șapte, dar am spus să nu forțăm, ci încercăm să realizăm cele cinci clase”.

„Pentru promovare proiectului au fost gândite mai multe modalități: prin intermediul unui film, al unor pliante, prin vizite organizate în zona intreprinderilor. Și sunt convins că dacă va exista și acea parte din contract, respectiv acea bursă pe care agentul economic o va acorda pe lângă cei 200 de lei pe care îi primește elevul de la stat, lucrurile vor sta în bună regulă”, a mai adăugat inspectorul general.

„Trebuie să schimbăm, în câțiva ani de zile, o mentalitate!”

Discuțiile care au urmat au fost conduse de dl primar.

„Intenția noastră este să ducem și părinții, începând din clasa a VI-a, a VII-a și a VIII-a, să le prezentăm aceste companii. Una este amintirea fostei fabricii... și alta este o companie, unde în hală nu intri decât într-o ținută protejată, pentru că arată ca în spital. E o problemă personală ce vă spun: Trebuie să schimbăm, în câțiva ani de zile, o mentalitate, care mentalitate derivă dinainte de 1989, la o parte din părinți, de tipul „Ai carte, ai parte!” Este vorba despre acel program de convingere a populației că România are cel mai mic număr de studenți pe cap de locuitor din Europa. Și că trebuie să intrăm în societatea cunoașterii, societate care impune să absolvi un învățământ superior... Există facultăți sau specializări în învățământul superior care în mod clar îi trimit pe toți absolvenții în șomaj. Și-atunci trebuie să încercăm să explicăm populației că nu se mai poate așa ceva. Trebuie să învățăm niște meserii care au cerere pe piață...”, a precizat dl primar Ilie Bolojan.

„A face o școală profesională nu este o rușine”

În interventia sa, dna Carmen Sasu a făcut un apel la schimbare de atitudine.

„E foarte important de a găsi o pârghie și o modalitate de a-i determina pe copii să înțeleagă că a face o școală profesională nu este o rușine, ba dimpotrivă este un atuu pe care poate să-l aibe vizavi de un altul. Copiii trebuie învățați că a munci nu este o rușine, dimpotrivă este un beneficiu”.

„Eu vreau să mai adaug un singur lucru, a intervenit dna Delia Ungur, vorba directorului Emerson: „Un strungar bun este mai bine plătit decât un inginer. Cred că ăsta este mesajul principal: un meseriaș bun este mult mai bun decât un om cu diplome”, a concluzionat dna Delia Ungur. (Ovidiu DAN)