Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
5 februarie 2025

Înscrieri deschise pentru elevi și profesori la concursul național de tehnologii digitale inovatoare – 3DUTECH 2025, concurs inclus în calendarul Ministerului Educației (P)

Elevi si robot – 3DUTECH
3DUTECH a lansat pentru toți elevii și profesorii din România un nou Concurs național de tehnologii digitale inovatoare. Cele mai creative proiecte care vor îmbina Inteligența Artificială, modelarea și printarea 3D și robotica vor fi premiate. Înscrierea este gratuită, iar concursul este inclus în calendarul Ministerului Educației. Tema acestei ediții a Concursului național 3DUTECH este AI For Good – noi tehnologii pentru un viitor mai bun.
Participanții vor avea ocazia să-și pună creativitatea și abilitățile tehnice la lucru pentru a dezvolta soluții inovatoare cu impact real și cele mai bune proiecte pot câștiga premii importante.

Concursul se desfășoară în perioada 1 februarie – 30 mai 2025 și vizează toți elevii și profesorii din învățământul preuniversitar din România, indiferent de specializare, județ sau tipul școlii. Înscrierea este gratuită pentru echipele de elevi și profesori până pe 20 aprilie, care își pot trimite proiectele până la data de 9 mai 2025 pe adresa contact@3dutech.ro.

Concurs național „AI For Good – noi tehnologii pentru un viitor mai bun”
Elevii din toată țara sunt provocați să creeze un sistem inteligent (robot, dronă, dispozitiv, etc) bazat pe inteligență artificială care să răspundă la o problemă identificată și formulată de fiecare echipă și care să aibă legătură cu unul dintre următoarele domenii: educație, dezvoltare durabilă sau situații de urgență.

Tema acestei ediții este „AI For Good – noi tehnologii pentru un viitor mai bun”.

Pot participa echipe formate exclusiv din elevi sau din elevi coordonați de profesori. Participarea este gratuită. Concursul este inclus în Calendarul Ministerului Educației.

Anul acesta, participanții vor fi nevoiți să identifice și să formuleze o problemă având legătură cu unul dintre cele trei domenii (educație, dezvoltare durabilă sau situații de urgență), să elaboreze un concept pentru sistemul inteligent și la final să fabrice un prototip al acestuia.

Astfel, cei înscriși vor avea oportunitatea de a-și expune propriile idei folosind aplicații din domeniul modelării și imprimării 3D, roboticii și inteligenței artificiale pentru realizarea acestui concept.

Calendarul concursului național 3DUTECH
înscriere echipe 1 feb – 20 apr 2025;
înscriere proiecte 1 feb – 9 mai 2025;
preselecție proiecte 12 – 16 mai 2025;
prezentare proiecte, jurizare și anunțare câștigători 19 – 23 mai 2025;
acordare premii 26 – 30 mai 2025.
Participanții trebuie să țină cont de câteva aspecte importante în realizarea proiectului:
Soluția este adresată oricărei persoane.
Soluția este ușor de înțeles și integrat.
Soluția/ produsul nu este periculos pentru persoanele care îl folosesc.
Obiectul integrat în soluția elaborată poate fi fabricat cu ajutorul imprimantei 3D (parțial- minim 30% sau integral).
Design-ul este propriu și nu încalcă drepturile de autor ale altor designeri.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 ianuarie 2025
Ministrul Educaţiei Daniel David:
Planurile-cadru pentru liceu le voi pune în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională. Nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală / Problema noastră majoră ține de faptul că nu știm să predăm bine conținuturile pe care le-am stabilit și manualele nu sunt destul de prietenoase
„Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. Într-o intervenție la Antena 3, David a declarat că după lansarea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu (lista cu materiile pe care le vor studia elevii de clasele a IX-a – a XII-a și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline), va organiza și o „dezbatere națională”.
Noul ministru al Educației a precizat că nu este adeptul introducerii de materii noi. „Eu nu sunt pentru a introduce materii noi peste materii noi, mi se pare o greșeală atitudinea din ultimii ani: să avem separat și educație pentru mediu, și educație de sustenabilitate, și educație juridică… Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învațare focalizate pe temele astea. Eu voi pune în dezbatere, în luna ianuarie, planurile-cadru pentru liceu, veți vedea materiile care sunt acolo. Competențele importante de multe ori ar trebui să apară ca unități de învățare în cadrul disciplinelor pe care deja le avem, nu ca discipline noi”, a declarat Daniel David, la Antena 3.

Giganții pe umerii cărora se sprijină Informatica și Internetul

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (18)

Giganții pe umerii cărora se sprijină Informatica și Internetul

La început a fost matematica. Pentru a-și spori puterea de calcul, oamenii aveau nevoie de instrumente de calcul ajutătoare. Se crede că încă cu 2400 Î.Hr. a fost inventat abacul, un instrument care ajuta la efectuarea calculelor [1].

Denumirea de calcul se păstrează de pe vremea Imperiului Roman. Socotelile se făceau cu ajutorul unor pietricele, fie pentru numărare, fie pentru trasarea unor linii pe nisip, iar „pietricica” în limba latină se numea „calcul” (cum ar suna să spunem că „pietruim”, în loc de „calculăm”?). După abac a urmat rigla de calcul (1623), bazată pe calculul cu logaritmi [2]. În 1642 francezul B. Pascal a inventat primul calculator mecanic [3]. În 1812 englezul C. Babbage a început proiectarea primului calculator mecanic programabil [4], iar primul programator a fost o femeie, Ada Lovelace [5]. G. Boole a algebrizat logica binară, cea care stă la baza logicii computaționale de azi, utilizată la proiectarea circuitelor logice ale calculatoarelor (inițiată în 1854, numită azi și logica booleană) [6]. În 1936 englezul A. Turing a inventat calculatorul universal (teoretic, numit și „mașină Turing universală”) [7], care a stat la baza apariției primului calculator electronic programabil (ENIAC, proiectat de John Mauchly și J. Presper Eckert, finalizat în 1946) [8]. În 1945 savantul John von Neuman [9] a enunțat principiile de funcționare a unui calculator, principii care stau la baza arhitecturii calculatoarelor electronice până în zilele noastre (au evoluat doar limbajele de programare - de la limbaj mașină la nivel înalt și componentele fizice – de la tuburi cu vid imense, la circuite integrate extrem de miniaturizate). În 1948 americanul C. Shannon scrie prima lucrare de teoria informației [10]. A urmat o miniaturizare amețitoare: PC-ul (Steve Jobs [11], Steve Wozniak [12] ș.a.), notebook (laptopul), i-pad (tableta), i-phone etc. În [13] puteți găsi o listă mai completă cu pionierii informaticii. Vint Cerf [14] este considerat părintele internetului, iar Tim Berners Lee [15], părintele web-ului (www).
Câțiva dintre pionierii infomaticii
1. Blaise Pascal (1623–1662). A inventat primul calculator mecanic (Pascaline, 1642, neprogramabil, făcea doar adunări și scăderi).
2. Charles Babbage (1791-1871). A proiectat primul calculator mecanic programabil.
3. Ada Lovelace (Augusta Ada King, Contesă de Lovelace) (1815–1852). Primul programator (pe computerul lui Babbage).
4. George Boole (1815-1864). Părintele logicii computaționale.
5. Alan Turing (1912-1954). Părintele mașinii universale Turing, dar nu numai.
6. John von Neumann (1903-1957). Părintele principiilor de funcționare a calculatoarelor moderne (arhitecturi von Neumann), dar nu numai.
7. Claude Elwood Shannon (1916–2001)
8. Lotfi A. Zadeh (n. 1921). Părintele logicii fuzzy, cu aplicații imense în inteligența artificială și la agenții inteligenți.
9. Steve Jobs (1955-2011). Inventatorul PC-ul Apple (cu Wozniak), a tabletei etc.
10. Steve Wozniak (n. 1950). Inventatorul PC-lui Apple (cu Jobs).
11. Vint Cerf (1943). Părintele internetului.
12. Tim Berners Lee (n. 1955). Părintele web-ului.
Dar lista giganților nu se oprește aici… [13].
Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_informaticii
[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Rigl%C4%83_de_calcul
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascal
[4] http://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Babbage
[5] http://en.wikipedia.org/wiki/Ada_Lovelace
[6] http://en.wikipedia.org/wiki/George_Boole
[7] http://ro.wikipedia.org/wiki/Alan_Turing
[8] http://en.wikipedia.org/wiki/ENIAC
[9] http://en.wikipedia.org/wiki/John_von_Neumann
[10] http://en.wikipedia.org/wiki/Claude_Shannon
[11] http://en.wikipedia.org/wiki/Steve_Jobs
[12 http://en.wikipedia.org/wiki/Steve_Wozniak
[13] http://en.wikipedia.org/wiki/Computer_pioneer
[14] http://en.wikipedia.org/wiki/Vint_Cerf
[15] http://en.wikipedia.org/wiki/Tim_Berners-Lee

Trimite email
marți, 11 februarie 2025, 09:56:49 Ora standard a Europei de Est