Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Giganții pe umerii cărora se sprijină Informatica și Internetul

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (18)

Giganții pe umerii cărora se sprijină Informatica și Internetul

La început a fost matematica. Pentru a-și spori puterea de calcul, oamenii aveau nevoie de instrumente de calcul ajutătoare. Se crede că încă cu 2400 Î.Hr. a fost inventat abacul, un instrument care ajuta la efectuarea calculelor [1].

Denumirea de calcul se păstrează de pe vremea Imperiului Roman. Socotelile se făceau cu ajutorul unor pietricele, fie pentru numărare, fie pentru trasarea unor linii pe nisip, iar „pietricica” în limba latină se numea „calcul” (cum ar suna să spunem că „pietruim”, în loc de „calculăm”?). După abac a urmat rigla de calcul (1623), bazată pe calculul cu logaritmi [2]. În 1642 francezul B. Pascal a inventat primul calculator mecanic [3]. În 1812 englezul C. Babbage a început proiectarea primului calculator mecanic programabil [4], iar primul programator a fost o femeie, Ada Lovelace [5]. G. Boole a algebrizat logica binară, cea care stă la baza logicii computaționale de azi, utilizată la proiectarea circuitelor logice ale calculatoarelor (inițiată în 1854, numită azi și logica booleană) [6]. În 1936 englezul A. Turing a inventat calculatorul universal (teoretic, numit și „mașină Turing universală”) [7], care a stat la baza apariției primului calculator electronic programabil (ENIAC, proiectat de John Mauchly și J. Presper Eckert, finalizat în 1946) [8]. În 1945 savantul John von Neuman [9] a enunțat principiile de funcționare a unui calculator, principii care stau la baza arhitecturii calculatoarelor electronice până în zilele noastre (au evoluat doar limbajele de programare - de la limbaj mașină la nivel înalt și componentele fizice – de la tuburi cu vid imense, la circuite integrate extrem de miniaturizate). În 1948 americanul C. Shannon scrie prima lucrare de teoria informației [10]. A urmat o miniaturizare amețitoare: PC-ul (Steve Jobs [11], Steve Wozniak [12] ș.a.), notebook (laptopul), i-pad (tableta), i-phone etc. În [13] puteți găsi o listă mai completă cu pionierii informaticii. Vint Cerf [14] este considerat părintele internetului, iar Tim Berners Lee [15], părintele web-ului (www).
Câțiva dintre pionierii infomaticii
1. Blaise Pascal (1623–1662). A inventat primul calculator mecanic (Pascaline, 1642, neprogramabil, făcea doar adunări și scăderi).
2. Charles Babbage (1791-1871). A proiectat primul calculator mecanic programabil.
3. Ada Lovelace (Augusta Ada King, Contesă de Lovelace) (1815–1852). Primul programator (pe computerul lui Babbage).
4. George Boole (1815-1864). Părintele logicii computaționale.
5. Alan Turing (1912-1954). Părintele mașinii universale Turing, dar nu numai.
6. John von Neumann (1903-1957). Părintele principiilor de funcționare a calculatoarelor moderne (arhitecturi von Neumann), dar nu numai.
7. Claude Elwood Shannon (1916–2001)
8. Lotfi A. Zadeh (n. 1921). Părintele logicii fuzzy, cu aplicații imense în inteligența artificială și la agenții inteligenți.
9. Steve Jobs (1955-2011). Inventatorul PC-ul Apple (cu Wozniak), a tabletei etc.
10. Steve Wozniak (n. 1950). Inventatorul PC-lui Apple (cu Jobs).
11. Vint Cerf (1943). Părintele internetului.
12. Tim Berners Lee (n. 1955). Părintele web-ului.
Dar lista giganților nu se oprește aici… [13].
Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_informaticii
[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Rigl%C4%83_de_calcul
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascal
[4] http://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Babbage
[5] http://en.wikipedia.org/wiki/Ada_Lovelace
[6] http://en.wikipedia.org/wiki/George_Boole
[7] http://ro.wikipedia.org/wiki/Alan_Turing
[8] http://en.wikipedia.org/wiki/ENIAC
[9] http://en.wikipedia.org/wiki/John_von_Neumann
[10] http://en.wikipedia.org/wiki/Claude_Shannon
[11] http://en.wikipedia.org/wiki/Steve_Jobs
[12 http://en.wikipedia.org/wiki/Steve_Wozniak
[13] http://en.wikipedia.org/wiki/Computer_pioneer
[14] http://en.wikipedia.org/wiki/Vint_Cerf
[15] http://en.wikipedia.org/wiki/Tim_Berners-Lee

Trimite email
duminică, 25 octombrie 2026 la 04:06:47 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

În dar... pentru toți!

Multe flori de primăvară, în dar... și un dar pentru cele 120 de milioane...
De dragul milioanelor!
Vă mulțumesc cu plecăciune, domnilor!
Prietenilor, colaboratorilor și cititorilor noștri dragi, care își iau din timpul lor liber de zi cu zi și din noaptea albastră... spre a ne lectura!
Al Dumneavoastră...
OviDan
 
 ***
 
Dacă în 24 martie 2026, ne bucuram de cele 120 de milioane, astăzi, acum (25 octombrie 2026, ora 2.02), suntem la fel de încântați de cele 150 de milioane (150.384.241) de vizualizări!