Menu

Arhiva

Din:

Pana in:


Spectacolul informaticii în amintirile unui sexagenar

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (19)

Spectacolul informaticii în amintirile unui sexagenar

Primul an de studenție la informatică
Născut la 14.02.1953, fără să am timp să-mi dau seama, am devenit sexagenar. E un prilej uzual de a depăna amintiri, care s-ar putea să fie interesante pentru unii dintre cititori, dar să-i plictisească pe alții (îmi cer scuze anticipat!).

Nimic din ce am trăit, pe plan profesional, nu se poate compara cu fascinantul spectacol al informaticii, la care am participat, uneori pasiv, dar și activ, uneori ca spectator uluit, dar și ca actor și regizor, ce-i drept în roluri și piese modeste, după posibilități și context (sunt titular al unor discipline de informatică la programe de licență și master, am publicat articole și manuale de informatică, am înființat un master de informatică, am fondat o conferință și o revistă internațională de informatică ș.a. [1]). Ar fi multe de povestit, dar spațiul nu-mi permite să prezint decât câteva repere din primul an de studenție, restul amintirilor sper să le public cu o altă ocazie.
„Foarte curând oamenii se vor împărți în două categorii: oameni bătrâni și oameni care știu să lucreze la calculator”. (Grigore C. Moisil, prin anii’70)
„Cuvântul „teoremă”, care denumește cărămida matematicii, are o etimologie în greaca veche și înseamnă „spectacol”. Procesul de configurare a unei teoreme este un spectacol. Educația înseamnă spectacol.” (Solomon Marcus, 2010 [2])
Preambul. Probabil că generației de azi îi vine greu să creadă că primul meu contact vizual cu un calculator, de la câțiva metri distanță, s-a produs abia în primul an de facultate. Până atunci nu am văzut un calculator nici măcar în poze, am auzit doar, de la profesorul meu de filozofie din liceu, că ar exista mașini de calcul și că acestea ar juca și șah, dar destul de modest (nu știu dacă a apucat să afle că în 1997, un calculator IBM, „Deep Blue”, l-a învins la șah pe marele maestru Kasparov [3]). Pe urmă am aflat că există în România și specializări de informatică la facultate, la care se studiază mașinile de calcul, ceea ce mi-a stârnit interesul să urmez informatica.
FORTRAN C-256 [4]. În 1953, anul nașterii mele, se năștea și FORTRAN-ul, limbajul de programare în care aveam să scriu, în 1972, primul meu program de calculator, în anul I de facultate. Limbajul, fiind compilat, după prima eroare de sintaxă depistată era rejectat, trebuia reparată eroarea și înlocuită cartela, iar rularea trebuia reluată după fiecare corectură, ceea ce făcea ca durata finalizării unui program în bune condiții să dureze extrem de mult (ceea ce m-a determinat să abandonez informatica, în favoarea matematicii, până la apariția PC-urilor și a limbajelor interpretate și interactive).
Felix C-256 [5]. Calculatorul Felix C-256 (acel „256” venea de la … numărul de KB pe care îl avea memoria RAM a „dihaniei”, care cântărea câteva tone), ocupa o sală mare la Centrul de Calcul al Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj[6]. L-am privit cu mare curiozitate, dar doar prin gemulețul unde îi predam cutia cu cartelele perforate operatorului. Nu aveam voie să intrăm în sala calculatorului, iar programul îl realizam în trei etape: 1) făceam schema logică, 2) scriam programul pe hârtie, pe un formular tipizat, 3) îl transcriam/perforam pe niște cartele de carton dreptunghiulare, cu coloane de cifre de la 0 la 9 și colțul din stânga-sus tăiat [7].
Grigor Moldovan [8]. Destinul meu profesional este decisiv legat de mentorul meu, în prezent profesor emerit și conducător de doctorat la UBB Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Grigor Moldovan. Doctor în matematică, trimis de UBB la cursuri de informatică la Praga și Grenoble, tânărul G. Moldovan, lector pe atunci, a fost pus să ne predea cursuri de informatică (Structuri de date, Scheme logice, FORTRAN și COBOL). La început, singura noastră sursă de informare era dânsul și notițele dânsului (ulterior a publicat mai multe manuale, culegeri și cărți, cea mai notorie fiind cartea „Scheme logice și programe FORTRAN”, după care au studiat generații întregi de programatori din întreaga țară).
Profesorul Moldovan mi-a fost coordonator la lucrarea de diplomă, la lucrarea pentru obținerea gradului didactic I și, în final, mi-a fost conducător de doctorat în informatică. În 2006 am publicat în colaborare două cărți despre sistemele distribuite în internet.  Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://univagora.ro/personal/dzitac-ioan/
[2]
http://www.edituraspandugino.ro/docs/rasfoieste/educatia-in-spectacol-solomon-marcus.pdf
[3]
http://en.wikipedia.org/wiki/Deep_Blue_%28chess_computer%29
[4] http://en.wikipedia.org/wiki/Fortran
[5] http://ro.wikipedia.org/wiki/Felix_C
[6]
http://www.cs.ubbcluj.ro/~moldovan/ConferintaAniv35ani.pdf
[7] http://en.wikipedia.org/wiki/Punched_card
[8] http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigor_Moldovan

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

joi, 21 septembrie 2017