Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Spectacolul informaticii în amintirile unui sexagenar

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (19)

Spectacolul informaticii în amintirile unui sexagenar

Primul an de studenție la informatică
Născut la 14.02.1953, fără să am timp să-mi dau seama, am devenit sexagenar. E un prilej uzual de a depăna amintiri, care s-ar putea să fie interesante pentru unii dintre cititori, dar să-i plictisească pe alții (îmi cer scuze anticipat!).

Nimic din ce am trăit, pe plan profesional, nu se poate compara cu fascinantul spectacol al informaticii, la care am participat, uneori pasiv, dar și activ, uneori ca spectator uluit, dar și ca actor și regizor, ce-i drept în roluri și piese modeste, după posibilități și context (sunt titular al unor discipline de informatică la programe de licență și master, am publicat articole și manuale de informatică, am înființat un master de informatică, am fondat o conferință și o revistă internațională de informatică ș.a. [1]). Ar fi multe de povestit, dar spațiul nu-mi permite să prezint decât câteva repere din primul an de studenție, restul amintirilor sper să le public cu o altă ocazie.
„Foarte curând oamenii se vor împărți în două categorii: oameni bătrâni și oameni care știu să lucreze la calculator”. (Grigore C. Moisil, prin anii’70)
„Cuvântul „teoremă”, care denumește cărămida matematicii, are o etimologie în greaca veche și înseamnă „spectacol”. Procesul de configurare a unei teoreme este un spectacol. Educația înseamnă spectacol.” (Solomon Marcus, 2010 [2])
Preambul. Probabil că generației de azi îi vine greu să creadă că primul meu contact vizual cu un calculator, de la câțiva metri distanță, s-a produs abia în primul an de facultate. Până atunci nu am văzut un calculator nici măcar în poze, am auzit doar, de la profesorul meu de filozofie din liceu, că ar exista mașini de calcul și că acestea ar juca și șah, dar destul de modest (nu știu dacă a apucat să afle că în 1997, un calculator IBM, „Deep Blue”, l-a învins la șah pe marele maestru Kasparov [3]). Pe urmă am aflat că există în România și specializări de informatică la facultate, la care se studiază mașinile de calcul, ceea ce mi-a stârnit interesul să urmez informatica.
FORTRAN C-256 [4]. În 1953, anul nașterii mele, se năștea și FORTRAN-ul, limbajul de programare în care aveam să scriu, în 1972, primul meu program de calculator, în anul I de facultate. Limbajul, fiind compilat, după prima eroare de sintaxă depistată era rejectat, trebuia reparată eroarea și înlocuită cartela, iar rularea trebuia reluată după fiecare corectură, ceea ce făcea ca durata finalizării unui program în bune condiții să dureze extrem de mult (ceea ce m-a determinat să abandonez informatica, în favoarea matematicii, până la apariția PC-urilor și a limbajelor interpretate și interactive).
Felix C-256 [5]. Calculatorul Felix C-256 (acel „256” venea de la … numărul de KB pe care îl avea memoria RAM a „dihaniei”, care cântărea câteva tone), ocupa o sală mare la Centrul de Calcul al Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj[6]. L-am privit cu mare curiozitate, dar doar prin gemulețul unde îi predam cutia cu cartelele perforate operatorului. Nu aveam voie să intrăm în sala calculatorului, iar programul îl realizam în trei etape: 1) făceam schema logică, 2) scriam programul pe hârtie, pe un formular tipizat, 3) îl transcriam/perforam pe niște cartele de carton dreptunghiulare, cu coloane de cifre de la 0 la 9 și colțul din stânga-sus tăiat [7].
Grigor Moldovan [8]. Destinul meu profesional este decisiv legat de mentorul meu, în prezent profesor emerit și conducător de doctorat la UBB Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Grigor Moldovan. Doctor în matematică, trimis de UBB la cursuri de informatică la Praga și Grenoble, tânărul G. Moldovan, lector pe atunci, a fost pus să ne predea cursuri de informatică (Structuri de date, Scheme logice, FORTRAN și COBOL). La început, singura noastră sursă de informare era dânsul și notițele dânsului (ulterior a publicat mai multe manuale, culegeri și cărți, cea mai notorie fiind cartea „Scheme logice și programe FORTRAN”, după care au studiat generații întregi de programatori din întreaga țară).
Profesorul Moldovan mi-a fost coordonator la lucrarea de diplomă, la lucrarea pentru obținerea gradului didactic I și, în final, mi-a fost conducător de doctorat în informatică. În 2006 am publicat în colaborare două cărți despre sistemele distribuite în internet.  Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://univagora.ro/personal/dzitac-ioan/
[2]
http://www.edituraspandugino.ro/docs/rasfoieste/educatia-in-spectacol-solomon-marcus.pdf
[3]
http://en.wikipedia.org/wiki/Deep_Blue_%28chess_computer%29
[4] http://en.wikipedia.org/wiki/Fortran
[5] http://ro.wikipedia.org/wiki/Felix_C
[6]
http://www.cs.ubbcluj.ro/~moldovan/ConferintaAniv35ani.pdf
[7] http://en.wikipedia.org/wiki/Punched_card
[8] http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigor_Moldovan

Trimite email
vineri, 5 decembrie 2025, 08:19:33 Ora standard a Europei de Est