Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Spectacolul informaticii în amintirile unui sexagenar

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (19)

Spectacolul informaticii în amintirile unui sexagenar

Primul an de studenție la informatică
Născut la 14.02.1953, fără să am timp să-mi dau seama, am devenit sexagenar. E un prilej uzual de a depăna amintiri, care s-ar putea să fie interesante pentru unii dintre cititori, dar să-i plictisească pe alții (îmi cer scuze anticipat!).

Nimic din ce am trăit, pe plan profesional, nu se poate compara cu fascinantul spectacol al informaticii, la care am participat, uneori pasiv, dar și activ, uneori ca spectator uluit, dar și ca actor și regizor, ce-i drept în roluri și piese modeste, după posibilități și context (sunt titular al unor discipline de informatică la programe de licență și master, am publicat articole și manuale de informatică, am înființat un master de informatică, am fondat o conferință și o revistă internațională de informatică ș.a. [1]). Ar fi multe de povestit, dar spațiul nu-mi permite să prezint decât câteva repere din primul an de studenție, restul amintirilor sper să le public cu o altă ocazie.
„Foarte curând oamenii se vor împărți în două categorii: oameni bătrâni și oameni care știu să lucreze la calculator”. (Grigore C. Moisil, prin anii’70)
„Cuvântul „teoremă”, care denumește cărămida matematicii, are o etimologie în greaca veche și înseamnă „spectacol”. Procesul de configurare a unei teoreme este un spectacol. Educația înseamnă spectacol.” (Solomon Marcus, 2010 [2])
Preambul. Probabil că generației de azi îi vine greu să creadă că primul meu contact vizual cu un calculator, de la câțiva metri distanță, s-a produs abia în primul an de facultate. Până atunci nu am văzut un calculator nici măcar în poze, am auzit doar, de la profesorul meu de filozofie din liceu, că ar exista mașini de calcul și că acestea ar juca și șah, dar destul de modest (nu știu dacă a apucat să afle că în 1997, un calculator IBM, „Deep Blue”, l-a învins la șah pe marele maestru Kasparov [3]). Pe urmă am aflat că există în România și specializări de informatică la facultate, la care se studiază mașinile de calcul, ceea ce mi-a stârnit interesul să urmez informatica.
FORTRAN C-256 [4]. În 1953, anul nașterii mele, se năștea și FORTRAN-ul, limbajul de programare în care aveam să scriu, în 1972, primul meu program de calculator, în anul I de facultate. Limbajul, fiind compilat, după prima eroare de sintaxă depistată era rejectat, trebuia reparată eroarea și înlocuită cartela, iar rularea trebuia reluată după fiecare corectură, ceea ce făcea ca durata finalizării unui program în bune condiții să dureze extrem de mult (ceea ce m-a determinat să abandonez informatica, în favoarea matematicii, până la apariția PC-urilor și a limbajelor interpretate și interactive).
Felix C-256 [5]. Calculatorul Felix C-256 (acel „256” venea de la … numărul de KB pe care îl avea memoria RAM a „dihaniei”, care cântărea câteva tone), ocupa o sală mare la Centrul de Calcul al Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj[6]. L-am privit cu mare curiozitate, dar doar prin gemulețul unde îi predam cutia cu cartelele perforate operatorului. Nu aveam voie să intrăm în sala calculatorului, iar programul îl realizam în trei etape: 1) făceam schema logică, 2) scriam programul pe hârtie, pe un formular tipizat, 3) îl transcriam/perforam pe niște cartele de carton dreptunghiulare, cu coloane de cifre de la 0 la 9 și colțul din stânga-sus tăiat [7].
Grigor Moldovan [8]. Destinul meu profesional este decisiv legat de mentorul meu, în prezent profesor emerit și conducător de doctorat la UBB Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Grigor Moldovan. Doctor în matematică, trimis de UBB la cursuri de informatică la Praga și Grenoble, tânărul G. Moldovan, lector pe atunci, a fost pus să ne predea cursuri de informatică (Structuri de date, Scheme logice, FORTRAN și COBOL). La început, singura noastră sursă de informare era dânsul și notițele dânsului (ulterior a publicat mai multe manuale, culegeri și cărți, cea mai notorie fiind cartea „Scheme logice și programe FORTRAN”, după care au studiat generații întregi de programatori din întreaga țară).
Profesorul Moldovan mi-a fost coordonator la lucrarea de diplomă, la lucrarea pentru obținerea gradului didactic I și, în final, mi-a fost conducător de doctorat în informatică. În 2006 am publicat în colaborare două cărți despre sistemele distribuite în internet.  Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://univagora.ro/personal/dzitac-ioan/
[2]
http://www.edituraspandugino.ro/docs/rasfoieste/educatia-in-spectacol-solomon-marcus.pdf
[3]
http://en.wikipedia.org/wiki/Deep_Blue_%28chess_computer%29
[4] http://en.wikipedia.org/wiki/Fortran
[5] http://ro.wikipedia.org/wiki/Felix_C
[6]
http://www.cs.ubbcluj.ro/~moldovan/ConferintaAniv35ani.pdf
[7] http://en.wikipedia.org/wiki/Punched_card
[8] http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigor_Moldovan

Trimite email
joi, 15 octombrie 2026 la 03:59:03 Ora de vară a Europei de Est