Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Agenți inteligenți în Internet

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (21)

Agenți inteligenți în Internet

PC-urile noastre și Internetul „colcăie” de „agenți”. Unii dintre ei sunt „băieți buni” (programe de asistență utile în servicii de e-mail, internet banking, cumpărături electronice, jocuri etc.), iar alții „băieți răi” (viruși, spioni, troieni, programe malițioase ș.a.).

De obicei nu-i vedem cum lucrează, doar le simțim prezența prin încetinirea vitezei computerului sau deschiderea mai greoaie a unei pagini web. Altă dată își fac simțită prezența prin afișarea unor mesaje pe monitor, prin restartarea computerului sau prin blocarea sa, după caz. Am putea spune că un agent este un „robot spritualizat”, un „robot fără corp” (uneori aceștia se mai numesc și „boți”, „bot” la singular). Unii autori îi mai numesc și „agenți autonomi”, alții „agenți software”, dar taxonomia încă nu este unificată, diverși autori utilizând denumiri diferite [1-5].

 

Descrierea unui agent autonom. Un agent autonom este o entitate (umană sau artificială, fizică sau virtuală), care percepe mediul înconjurător folosind senzori și care acționează asupra acestui mediu folosind actuatori. Caracteristicile unui agent autonom sunt: autonomia, comunicarea (cu mediul și alți agenți), reactivitatea, proactivitatea, continuitatea, bunăvoința, credibilitatea, cooperarea și raționalitatea.
Un agent uman sau biologic, ca de exemplu celebrul Agent 007, are drept senzori prin intermediul cărora percepe mediul înconjurător: ochi, urechi, nas, piele etc. Actuatorii agentului biologic sunt mușchii, membrele etc. În episodul trecut am văzut care sunt senzorii și actuatorii unui agent robotic.
În [4] se face o clasificare pornindu-se de la agenți autonomi, care se împart în 3 clase: 1. agenți biologici, 2. agenți robotici și 3. agenți computaționali. La rândul său, clasa agenților computaționali se divide în două: 3.1. agenți din viața artificială și 3.2. agenți software. Clasa agenților software, are trei subclase: 3.2.1. agenți cu sarcini specifice, 3.2.2. agenți de divertisment și 3.2.3. viruși. În acest articol vom evita să căutăm definiții precise, ci vom încerca să dăm descrieri sugestive pentru înțelegerea noțiunilor legate de agenți.
În locul senzorilor, un agent software poate primi comenzi din programul care îl animă, de la tastatură, conținut de fișiere sau pachete de rețea, iar acțiunea sa asupra mediului se poate manifesta prin afișare de mesaje pe ecranul calculatorului, scrierea de fișiere sau trimiterea înapoi a unor pachete de rețea.
În general, modul în care acționează un agent depinde de toate observațiile pe care le are până în acel moment. Dacă reușim să specificăm ce decizie va lua un agent în fiecare moment, putem spune că știm totul despre acel agent.
Agenții sunt construiți pentru a rezolva o anumită problemă, adică aceștia au tot timpul un scop de îndeplinit, o rațiune de a fi și a acționa. Un agent rațional este un agent care ia tot timpul decizia corectă într-o situație dată. El va ține cont de cunoștințele pe care le are, dar și de cele pe care le-a achiziționat pe parcurs, din observațiile sale. Astfel de agenți sunt capabili să învețe din experiență.
Agenții inteligenți reprezintă programe software ce acționează pentru un anumit utilizator sau pentru un alt agent. Utilizatorii deleagă acțiuni acestora. Agenții pot executa acțiuni repetitive, pot reaminti date pe care utilizatorul le-ar fi putut uita, pot rezuma date, învăța și pot face chiar și recomandări.
Mediile în care acționează agenții pot fi împărțite în mai multe categorii. Un mediu poate fi o combinație de tipuri, după caz: complet observabil sau parțial observabil; deterministic sau stohastic; episodic sau secvențial, static sau dinamic.
Comparându-i cu sistemele expert putem spune că, spre deosebire de aceștia, agenții sunt cuplați la mediu, având un comportament social, reactiv și proactiv.
Câteva exemple de agenți inteligenți remarcabili: 1. „shopping bot” (agent inteligent ce se ocupă de cumpărături online); 2. agenți personali (care efectuează sarcini date de utilizatori, cum ar fi filtrări de e-mail-uri, creări de rapoarte, găsirea informațiilor despre un anumit subiect); 3. agenți de monitorizare (care observă un mediu, de exemplu bursa sau o rețea de socializare).
Agenții inteligenți oferă multe beneficii utilizatorilor, cum ar fi executarea și repetarea unor sarcini complexe, cu impact organizațional și cultural. Impactul organizațional include, de exemplu, transformarea întregului sector al comerțului electronic. Agenții software sunt capabili să caute rapid pe Internet, să identifice cele mai bune oferte online și să prezinte aceste oferte utilizatorilor. Impactul cultural se referă la neîncrederea în acești agenți și la izolarea socială. Unii utilizatori nu se simt confortabil să delege sarcini unor aplicații software. Pentru a putea acționa în numele utilizatorului, agentul trebuie să cunoască foarte bine profilul și preferințele acestuia, ceea ce poate duce la probleme de intimitate. Când utilizatorul se bazează pe agenți software, mai ales pentru comunicare, chiar folosind rețelele de socializare, el poate pierde contactul direct cu alți utilizatori umani, izolându-se într-o viață fizică solitară [5].
Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://interfetewebsmart.blogspot.ro/2008/11/agenti-inteligenti-in-internet-1.html
[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Agent_software
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Intelligent_agent
[4] http://www.msci.memphis.edu/~franklin/AgentProg.html

 

[5] http://www.articlesbase.com/software-articles/role-of-intelligent-agents-1820566.html

 

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 21:01:54 Ora standard a Europei de Est