Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 mai 2021
Ministrul Sorin Cîmpeanu: Sunt universități care se gândesc ca din toamnă să impună anumite condiții: Purtarea de combinezoane de către studenții nevaccinați. Susțin această variantă
Studenții nevaccinați ar putea fi obligați să se prezinte purtând combinezon dacă vor să participe fizic la ore din toamnă, pe când cei vaccinați vor putea să se deplaseze fără astfel de măsuri, iau în calcul unele universități din România, a declarat astăzi ministrul Educației Sorin Cîmpeanu în cadrul unui interviu de la Hotnews.ro. De asemenea, ministrul a adăugat că ar putea exista o prioritizare a studenților vaccinați la cazarea în cămine.
„Sunt unul dintre cei care susțin importanța prezenței fizice pentru derularea stagiilor de practică și activităților directe. Pentru asta, sunt universități care se gândesc ca din toamnă să nu facă rabat de la prezența fizică în cadrul orelor de laborator/lucrări practice și să impună o serie de condiții, spre exemplu participarea studenților vaccinați la aceste ore de laborator și lucrări practice, fără a fi îngrădit participarea studenților care nu sunt vaccinați. Studenții care nu se vor fi vaccinat în toamnă ar putea să aibă la dispoziție, spre exemplu, combinezoane de protecție pe care să le poarte pe tot parcursul programului didactic. Sunt câteva universități și eu personal susțin această variantă”, a declarat Cîmpeanu.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
23 martie 2021
1.*BREAKING
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie 2021 pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației. Sorin Cîmpeanu precizează că, practic, două săptămâni din vacanța de vară se mută în vacanța de primăvară.
„Finalul semestrului al II-lea se decalează două săptămâni. Vacanța de primăvară se prelungește cu două săptămâni. Se mută practic două săptămâni din vacanța de vară în vacanța de primăvară.
În loc să finalizăm semestrul al II-lea pe 18 iunie, se va încheia pe 2 iulie.
• elevii clasei a VIII-a care termină pe 25 iunie (în loc de 11 iunie),
• elevii clasei a XII-a care termină în 18 iunie (în loc de 4 iunie) și
• învățământul profesional și tehnic care termină pe 23 iulie (în loc de 9 iulie)
Dacă nu ar fi fost această variantă a prelungirii vacanței de primăvară cu două săptămâni și a mutării Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a după Bacalaureat, cu tot cu Admiterea la liceu, „ar fi fost destul de clară închiderea școlilor, inclusiv pentru derularea simulărilor”, a declarat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Oficialul a dat exemplu că în București, școlile s-ar fi închis de mâine, dacă nu accepta această variantă.
Cîmpeanu a spus că dacă nu ar fi acceptat această modificare a structurii anului școlar, nu s-ar fi semnat modificarea ordinului comun de ministru, ordin pe care trebuia să îl semneze Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.

2.*OFICIAL
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial, marți seara.
Ordinul nou prevede că scenariul de funcționare al unei unități de învățământ se va actualiza săptămânal, cu referința în fiecare zi de vineri, în funcție de evoluția epidemiologică, cu excepția situației în care localitatea intră în carantină”.

Agenți inteligenți în Internet

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (21)

Agenți inteligenți în Internet

PC-urile noastre și Internetul „colcăie” de „agenți”. Unii dintre ei sunt „băieți buni” (programe de asistență utile în servicii de e-mail, internet banking, cumpărături electronice, jocuri etc.), iar alții „băieți răi” (viruși, spioni, troieni, programe malițioase ș.a.).

De obicei nu-i vedem cum lucrează, doar le simțim prezența prin încetinirea vitezei computerului sau deschiderea mai greoaie a unei pagini web. Altă dată își fac simțită prezența prin afișarea unor mesaje pe monitor, prin restartarea computerului sau prin blocarea sa, după caz. Am putea spune că un agent este un „robot spritualizat”, un „robot fără corp” (uneori aceștia se mai numesc și „boți”, „bot” la singular). Unii autori îi mai numesc și „agenți autonomi”, alții „agenți software”, dar taxonomia încă nu este unificată, diverși autori utilizând denumiri diferite [1-5].

 

Descrierea unui agent autonom. Un agent autonom este o entitate (umană sau artificială, fizică sau virtuală), care percepe mediul înconjurător folosind senzori și care acționează asupra acestui mediu folosind actuatori. Caracteristicile unui agent autonom sunt: autonomia, comunicarea (cu mediul și alți agenți), reactivitatea, proactivitatea, continuitatea, bunăvoința, credibilitatea, cooperarea și raționalitatea.
Un agent uman sau biologic, ca de exemplu celebrul Agent 007, are drept senzori prin intermediul cărora percepe mediul înconjurător: ochi, urechi, nas, piele etc. Actuatorii agentului biologic sunt mușchii, membrele etc. În episodul trecut am văzut care sunt senzorii și actuatorii unui agent robotic.
În [4] se face o clasificare pornindu-se de la agenți autonomi, care se împart în 3 clase: 1. agenți biologici, 2. agenți robotici și 3. agenți computaționali. La rândul său, clasa agenților computaționali se divide în două: 3.1. agenți din viața artificială și 3.2. agenți software. Clasa agenților software, are trei subclase: 3.2.1. agenți cu sarcini specifice, 3.2.2. agenți de divertisment și 3.2.3. viruși. În acest articol vom evita să căutăm definiții precise, ci vom încerca să dăm descrieri sugestive pentru înțelegerea noțiunilor legate de agenți.
În locul senzorilor, un agent software poate primi comenzi din programul care îl animă, de la tastatură, conținut de fișiere sau pachete de rețea, iar acțiunea sa asupra mediului se poate manifesta prin afișare de mesaje pe ecranul calculatorului, scrierea de fișiere sau trimiterea înapoi a unor pachete de rețea.
În general, modul în care acționează un agent depinde de toate observațiile pe care le are până în acel moment. Dacă reușim să specificăm ce decizie va lua un agent în fiecare moment, putem spune că știm totul despre acel agent.
Agenții sunt construiți pentru a rezolva o anumită problemă, adică aceștia au tot timpul un scop de îndeplinit, o rațiune de a fi și a acționa. Un agent rațional este un agent care ia tot timpul decizia corectă într-o situație dată. El va ține cont de cunoștințele pe care le are, dar și de cele pe care le-a achiziționat pe parcurs, din observațiile sale. Astfel de agenți sunt capabili să învețe din experiență.
Agenții inteligenți reprezintă programe software ce acționează pentru un anumit utilizator sau pentru un alt agent. Utilizatorii deleagă acțiuni acestora. Agenții pot executa acțiuni repetitive, pot reaminti date pe care utilizatorul le-ar fi putut uita, pot rezuma date, învăța și pot face chiar și recomandări.
Mediile în care acționează agenții pot fi împărțite în mai multe categorii. Un mediu poate fi o combinație de tipuri, după caz: complet observabil sau parțial observabil; deterministic sau stohastic; episodic sau secvențial, static sau dinamic.
Comparându-i cu sistemele expert putem spune că, spre deosebire de aceștia, agenții sunt cuplați la mediu, având un comportament social, reactiv și proactiv.
Câteva exemple de agenți inteligenți remarcabili: 1. „shopping bot” (agent inteligent ce se ocupă de cumpărături online); 2. agenți personali (care efectuează sarcini date de utilizatori, cum ar fi filtrări de e-mail-uri, creări de rapoarte, găsirea informațiilor despre un anumit subiect); 3. agenți de monitorizare (care observă un mediu, de exemplu bursa sau o rețea de socializare).
Agenții inteligenți oferă multe beneficii utilizatorilor, cum ar fi executarea și repetarea unor sarcini complexe, cu impact organizațional și cultural. Impactul organizațional include, de exemplu, transformarea întregului sector al comerțului electronic. Agenții software sunt capabili să caute rapid pe Internet, să identifice cele mai bune oferte online și să prezinte aceste oferte utilizatorilor. Impactul cultural se referă la neîncrederea în acești agenți și la izolarea socială. Unii utilizatori nu se simt confortabil să delege sarcini unor aplicații software. Pentru a putea acționa în numele utilizatorului, agentul trebuie să cunoască foarte bine profilul și preferințele acestuia, ceea ce poate duce la probleme de intimitate. Când utilizatorul se bazează pe agenți software, mai ales pentru comunicare, chiar folosind rețelele de socializare, el poate pierde contactul direct cu alți utilizatori umani, izolându-se într-o viață fizică solitară [5].
Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://interfetewebsmart.blogspot.ro/2008/11/agenti-inteligenti-in-internet-1.html
[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Agent_software
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Intelligent_agent
[4] http://www.msci.memphis.edu/~franklin/AgentProg.html

 

[5] http://www.articlesbase.com/software-articles/role-of-intelligent-agents-1820566.html

 

Trimite email

joi, 24 iunie 2021