Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Agenți inteligenți în Internet

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (21)

Agenți inteligenți în Internet

PC-urile noastre și Internetul „colcăie” de „agenți”. Unii dintre ei sunt „băieți buni” (programe de asistență utile în servicii de e-mail, internet banking, cumpărături electronice, jocuri etc.), iar alții „băieți răi” (viruși, spioni, troieni, programe malițioase ș.a.).

De obicei nu-i vedem cum lucrează, doar le simțim prezența prin încetinirea vitezei computerului sau deschiderea mai greoaie a unei pagini web. Altă dată își fac simțită prezența prin afișarea unor mesaje pe monitor, prin restartarea computerului sau prin blocarea sa, după caz. Am putea spune că un agent este un „robot spritualizat”, un „robot fără corp” (uneori aceștia se mai numesc și „boți”, „bot” la singular). Unii autori îi mai numesc și „agenți autonomi”, alții „agenți software”, dar taxonomia încă nu este unificată, diverși autori utilizând denumiri diferite [1-5].

 

Descrierea unui agent autonom. Un agent autonom este o entitate (umană sau artificială, fizică sau virtuală), care percepe mediul înconjurător folosind senzori și care acționează asupra acestui mediu folosind actuatori. Caracteristicile unui agent autonom sunt: autonomia, comunicarea (cu mediul și alți agenți), reactivitatea, proactivitatea, continuitatea, bunăvoința, credibilitatea, cooperarea și raționalitatea.
Un agent uman sau biologic, ca de exemplu celebrul Agent 007, are drept senzori prin intermediul cărora percepe mediul înconjurător: ochi, urechi, nas, piele etc. Actuatorii agentului biologic sunt mușchii, membrele etc. În episodul trecut am văzut care sunt senzorii și actuatorii unui agent robotic.
În [4] se face o clasificare pornindu-se de la agenți autonomi, care se împart în 3 clase: 1. agenți biologici, 2. agenți robotici și 3. agenți computaționali. La rândul său, clasa agenților computaționali se divide în două: 3.1. agenți din viața artificială și 3.2. agenți software. Clasa agenților software, are trei subclase: 3.2.1. agenți cu sarcini specifice, 3.2.2. agenți de divertisment și 3.2.3. viruși. În acest articol vom evita să căutăm definiții precise, ci vom încerca să dăm descrieri sugestive pentru înțelegerea noțiunilor legate de agenți.
În locul senzorilor, un agent software poate primi comenzi din programul care îl animă, de la tastatură, conținut de fișiere sau pachete de rețea, iar acțiunea sa asupra mediului se poate manifesta prin afișare de mesaje pe ecranul calculatorului, scrierea de fișiere sau trimiterea înapoi a unor pachete de rețea.
În general, modul în care acționează un agent depinde de toate observațiile pe care le are până în acel moment. Dacă reușim să specificăm ce decizie va lua un agent în fiecare moment, putem spune că știm totul despre acel agent.
Agenții sunt construiți pentru a rezolva o anumită problemă, adică aceștia au tot timpul un scop de îndeplinit, o rațiune de a fi și a acționa. Un agent rațional este un agent care ia tot timpul decizia corectă într-o situație dată. El va ține cont de cunoștințele pe care le are, dar și de cele pe care le-a achiziționat pe parcurs, din observațiile sale. Astfel de agenți sunt capabili să învețe din experiență.
Agenții inteligenți reprezintă programe software ce acționează pentru un anumit utilizator sau pentru un alt agent. Utilizatorii deleagă acțiuni acestora. Agenții pot executa acțiuni repetitive, pot reaminti date pe care utilizatorul le-ar fi putut uita, pot rezuma date, învăța și pot face chiar și recomandări.
Mediile în care acționează agenții pot fi împărțite în mai multe categorii. Un mediu poate fi o combinație de tipuri, după caz: complet observabil sau parțial observabil; deterministic sau stohastic; episodic sau secvențial, static sau dinamic.
Comparându-i cu sistemele expert putem spune că, spre deosebire de aceștia, agenții sunt cuplați la mediu, având un comportament social, reactiv și proactiv.
Câteva exemple de agenți inteligenți remarcabili: 1. „shopping bot” (agent inteligent ce se ocupă de cumpărături online); 2. agenți personali (care efectuează sarcini date de utilizatori, cum ar fi filtrări de e-mail-uri, creări de rapoarte, găsirea informațiilor despre un anumit subiect); 3. agenți de monitorizare (care observă un mediu, de exemplu bursa sau o rețea de socializare).
Agenții inteligenți oferă multe beneficii utilizatorilor, cum ar fi executarea și repetarea unor sarcini complexe, cu impact organizațional și cultural. Impactul organizațional include, de exemplu, transformarea întregului sector al comerțului electronic. Agenții software sunt capabili să caute rapid pe Internet, să identifice cele mai bune oferte online și să prezinte aceste oferte utilizatorilor. Impactul cultural se referă la neîncrederea în acești agenți și la izolarea socială. Unii utilizatori nu se simt confortabil să delege sarcini unor aplicații software. Pentru a putea acționa în numele utilizatorului, agentul trebuie să cunoască foarte bine profilul și preferințele acestuia, ceea ce poate duce la probleme de intimitate. Când utilizatorul se bazează pe agenți software, mai ales pentru comunicare, chiar folosind rețelele de socializare, el poate pierde contactul direct cu alți utilizatori umani, izolându-se într-o viață fizică solitară [5].
Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://interfetewebsmart.blogspot.ro/2008/11/agenti-inteligenti-in-internet-1.html
[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Agent_software
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Intelligent_agent
[4] http://www.msci.memphis.edu/~franklin/AgentProg.html

 

[5] http://www.articlesbase.com/software-articles/role-of-intelligent-agents-1820566.html

 

Trimite email
duminică, 12 aprilie 2026 la 03:41:23 Ora de vară a Europei de Est