Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Agenți inteligenți în Internet

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (21)

Agenți inteligenți în Internet

PC-urile noastre și Internetul „colcăie” de „agenți”. Unii dintre ei sunt „băieți buni” (programe de asistență utile în servicii de e-mail, internet banking, cumpărături electronice, jocuri etc.), iar alții „băieți răi” (viruși, spioni, troieni, programe malițioase ș.a.).

De obicei nu-i vedem cum lucrează, doar le simțim prezența prin încetinirea vitezei computerului sau deschiderea mai greoaie a unei pagini web. Altă dată își fac simțită prezența prin afișarea unor mesaje pe monitor, prin restartarea computerului sau prin blocarea sa, după caz. Am putea spune că un agent este un „robot spritualizat”, un „robot fără corp” (uneori aceștia se mai numesc și „boți”, „bot” la singular). Unii autori îi mai numesc și „agenți autonomi”, alții „agenți software”, dar taxonomia încă nu este unificată, diverși autori utilizând denumiri diferite [1-5].

 

Descrierea unui agent autonom. Un agent autonom este o entitate (umană sau artificială, fizică sau virtuală), care percepe mediul înconjurător folosind senzori și care acționează asupra acestui mediu folosind actuatori. Caracteristicile unui agent autonom sunt: autonomia, comunicarea (cu mediul și alți agenți), reactivitatea, proactivitatea, continuitatea, bunăvoința, credibilitatea, cooperarea și raționalitatea.
Un agent uman sau biologic, ca de exemplu celebrul Agent 007, are drept senzori prin intermediul cărora percepe mediul înconjurător: ochi, urechi, nas, piele etc. Actuatorii agentului biologic sunt mușchii, membrele etc. În episodul trecut am văzut care sunt senzorii și actuatorii unui agent robotic.
În [4] se face o clasificare pornindu-se de la agenți autonomi, care se împart în 3 clase: 1. agenți biologici, 2. agenți robotici și 3. agenți computaționali. La rândul său, clasa agenților computaționali se divide în două: 3.1. agenți din viața artificială și 3.2. agenți software. Clasa agenților software, are trei subclase: 3.2.1. agenți cu sarcini specifice, 3.2.2. agenți de divertisment și 3.2.3. viruși. În acest articol vom evita să căutăm definiții precise, ci vom încerca să dăm descrieri sugestive pentru înțelegerea noțiunilor legate de agenți.
În locul senzorilor, un agent software poate primi comenzi din programul care îl animă, de la tastatură, conținut de fișiere sau pachete de rețea, iar acțiunea sa asupra mediului se poate manifesta prin afișare de mesaje pe ecranul calculatorului, scrierea de fișiere sau trimiterea înapoi a unor pachete de rețea.
În general, modul în care acționează un agent depinde de toate observațiile pe care le are până în acel moment. Dacă reușim să specificăm ce decizie va lua un agent în fiecare moment, putem spune că știm totul despre acel agent.
Agenții sunt construiți pentru a rezolva o anumită problemă, adică aceștia au tot timpul un scop de îndeplinit, o rațiune de a fi și a acționa. Un agent rațional este un agent care ia tot timpul decizia corectă într-o situație dată. El va ține cont de cunoștințele pe care le are, dar și de cele pe care le-a achiziționat pe parcurs, din observațiile sale. Astfel de agenți sunt capabili să învețe din experiență.
Agenții inteligenți reprezintă programe software ce acționează pentru un anumit utilizator sau pentru un alt agent. Utilizatorii deleagă acțiuni acestora. Agenții pot executa acțiuni repetitive, pot reaminti date pe care utilizatorul le-ar fi putut uita, pot rezuma date, învăța și pot face chiar și recomandări.
Mediile în care acționează agenții pot fi împărțite în mai multe categorii. Un mediu poate fi o combinație de tipuri, după caz: complet observabil sau parțial observabil; deterministic sau stohastic; episodic sau secvențial, static sau dinamic.
Comparându-i cu sistemele expert putem spune că, spre deosebire de aceștia, agenții sunt cuplați la mediu, având un comportament social, reactiv și proactiv.
Câteva exemple de agenți inteligenți remarcabili: 1. „shopping bot” (agent inteligent ce se ocupă de cumpărături online); 2. agenți personali (care efectuează sarcini date de utilizatori, cum ar fi filtrări de e-mail-uri, creări de rapoarte, găsirea informațiilor despre un anumit subiect); 3. agenți de monitorizare (care observă un mediu, de exemplu bursa sau o rețea de socializare).
Agenții inteligenți oferă multe beneficii utilizatorilor, cum ar fi executarea și repetarea unor sarcini complexe, cu impact organizațional și cultural. Impactul organizațional include, de exemplu, transformarea întregului sector al comerțului electronic. Agenții software sunt capabili să caute rapid pe Internet, să identifice cele mai bune oferte online și să prezinte aceste oferte utilizatorilor. Impactul cultural se referă la neîncrederea în acești agenți și la izolarea socială. Unii utilizatori nu se simt confortabil să delege sarcini unor aplicații software. Pentru a putea acționa în numele utilizatorului, agentul trebuie să cunoască foarte bine profilul și preferințele acestuia, ceea ce poate duce la probleme de intimitate. Când utilizatorul se bazează pe agenți software, mai ales pentru comunicare, chiar folosind rețelele de socializare, el poate pierde contactul direct cu alți utilizatori umani, izolându-se într-o viață fizică solitară [5].
Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://interfetewebsmart.blogspot.ro/2008/11/agenti-inteligenti-in-internet-1.html
[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Agent_software
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Intelligent_agent
[4] http://www.msci.memphis.edu/~franklin/AgentProg.html

 

[5] http://www.articlesbase.com/software-articles/role-of-intelligent-agents-1820566.html

 
Trimite email
marți, 11 august 2026 la 14:51:18 Ora de vară a Europei de Est