Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Problema absențelor și incidentul de la Colegiul „Emanuil Gojdu”

La conferința de presă de vineri


Problema absențelor și incidentul de la Colegiul „Emanuil Gojdu”
La conferința de presă de vineri (15 martie 2013), dl Claudiu Damian (consilierul cu presa al Inspectoratului Școlar Județean Bihor) a abordat problema absențelor, iar dl inspector școlar general Daniel Negrean a tratat „subiectul sensibil legat de incidentul care s-a întâmplat în urmă cu o lună la Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, pentru că nu vreau ca acest subiect să fie tratat într-un mod, cum să zic, de cancan, în care aspecte de acolo să fie puse mai sus decât ceea ce s-a întâmplat de fapt.

Pentru că atunci când vorbim de copii este bine să lăsăm specialiștii, și mă refer aici la psihologi, și la cei care operează cu asemenea situații, cu evaluări să-și spună cuvântul”, a precizat dl inspector general.

„Avem de-a face cu un absenteism selectiv”

„În primul semestru și al doilea semestru, am adunat în total 1.400.000 de absențe din care au fost motivate în jur de 800.000. În al doilea semestru, în luna ianuarie am avut 225.579 de absențe din care au fost motivate 125.000, iar în luna februarie, s-au înregistrat 190.298 de absențe, din care au fost motivate 121.000.

Ca o observație a noastră, lunile în care s-au înregistrat ele mai mult absențe au fost octombrie și noiembrie, în primul semestru și au coincis cu lunile propice virozelor sau răcelilor. Noi avem de-a face cu un absenteism selectiv. În care elevii lipsesc doar la câteva discipline și un absenteism generalizat, unde întâlnim fuga de la școală, o chestie frecventă. Cauzele, cu siguranță, țin de personalitatea copilului, de starea sănătății elevului, țin foarte mult și de familie, țin de condițiile socio-economice ale familiei, țin foarte mult și de contextul școlar; de relația elev-profesor, de comunicarea profesorilor cu elevii. Un lucru pozitiv, dacă putem să-l numim așa, această creștere a absențelor este faptul că profesorii pun absențe. Ne interesează foarte mult relația profesorilor sau a școlii cu familia. Comunicarea aceasta trebuie îmbunătățită. Într-adevăr avem și câteva probleme în ceea ce privește personalul nedidactic. Și când spun asta ne referim la portarii de la unitățile de învățământ....

În cadrul inspecțiilor tematice se verifică modul în care se pun absențe. Apreciem colaborarea cu poliția, cu jandarmii. În acțiunile de prevenire și combatere a absenteismului școlar, ce fac ei, de fapt? Asigură un climat de ordine în zona publică a unităților școlare, fie fac controale în localurile aflate în vecinătatea școlilor.

E un număr mare de absențe dacă îl luăm pe anul școlar 2012-2013, dar eu cred că ar trebui să-l raportăm și la numărul de elevi. Noi avem 80.000 de elevi în județul Bihor. În luna februarie, avem 190.000 de absențe. Aceasta înseamnă două absențe și un pic pe cap de elev; din care 121.000 au fost motivate. Deci avem vreo 70.000 care n-au fost motivate, asta ar însemna mai puțin de o absență pe cap de copil”, conchide dl Claudiu Damian.

„Pe mine mă îngrijorează cele 70.000 de absențe nemotivate, intervine dl inspector general. Sunt absențe pe care elevii le încasează ca urmare a chiulului. Unitățile de învățământ, din păcate, sunt deficitare la ceea ce însemnă personalul nedidactic și mai ales personalul de pază, paznicii. E o problemă de management și una financiară. Ca să faci contract cu o firmă de pază îți trebuie bani. Pe de altă parte, la unele școli, după o anumită oră, sălile de clasă se golesc. În general la colegiile tehnice și datorită faptului că avem elevi navetiști. Pe de altă parte, o recomandare foarte clară este că pe perioada duratei orelor de curs responsabili de securitatea elevului sunt directorul și profesorii de-acolo. Dar în special directorul...”

„Pentru o comunicare transparentă”

Cel de-al doilea subiect a fost tratat de dl prof. Daniel Negrean în dublă calitate, de inspector general și de părinte... „pentru o comunicare transparentă”, după cum avea să ne asigure domnia sa.

„La Colegiul Național „Emanuil Gojdu” s-a petrecut un incident, iar astăzi vin pentru a face publice rezultatele anchetei care a avut loc la acest colegiu. Pentru că nu am vrut să punem etichete. Să tragem anumite concluzii. Am dorit ca lucrurile să fie rezolvate de conducerea unității de învățământ, cu personalul specializat de-acolo. În urma unor informații, Inspectoratul a înștiințat în scris conducerea unității despre acest incident. Școala, conform prevederilor legale, a demarat o anchetă prin comisia de cercetare disciplinară. S-au făcut audieri ale elevilor, în prezența părinților, s-a discutat cu profesorul în ora căruia s-au întâmplat aceste fapte. Psihologul școlar a aplicat chestionare și a avut discuții și consiliere cu elevii. Din cercetările efectuate reiese faptul că un grup de elevi au folosit un limbaj neadecvat, au făcut gesturi obscene în pauză și-n cadrul orei de curs și au folosit telefoane mobile în scopul de a naviga pe internet. Aici aș dori în mod special să apreciez implicarea și contribuția în evaluarea comportamentului elevilor a consilierului psihologic din școală. Un lucru foarte important în asemenea situații... Din păcate elevii se închid în ei și nu comunică anumite fapte care li se par anormale. În urma verificării faptelor s-a stabilit că este vorba de un comportament adolescentin, de nevoia copiilor de această vârstă (14-15 ani) de a-și stisface anumite curiozități, de un teribilism, de o distracție la care copiii au participat voluntar în dorința de a fi acceptați de grup. Măsurile luate pe parte pedagogică credem că vor corecta percepția acestor copii asupra comportamentului iresponsabil pe care l-au avut și care nu poate fi tolerat într-o unitate de învățământ. Sigur că cercetarea disciplinară într-o asemenea situație aparține consiliului clasei (totalitatea profesorilor clasei, președintele consiliului fiind dirigintele clasei). De asemenea, această comisie este coordonată de către directorii unităților de învățământ și psihologul școlar. Consiliul clasei a hotărât monitorizarea atentă a elevilor clasei; de asemenea a luat câteva măsuri pentru preîntâmpinarea actelor de indisciplină, continuarea consilierii psihologice a elevilor și îmbunătățirea comunicării între școală și familie. S-a propus de către Consiliul de administrație al școlii sancționarea profesorului cu o observație scrisă și mutarea la o altă clasă, iar în cazul elevilor, la propunerea dirigintelui și a consiliului clasei s-a stabilit scăderea notei la purtare pentru trei elevi implicați, dintre care unul a fost sancționat și cu mutarea disciplinară într-o altă clasă. Inspectoratul Școlar apreciază modul în care conducerea unității școlare a gestionat această situație. Nu e o situație ușoară. Din păcate, asemenea situații sunt ținute la secret. Eu am aflat despre acest incident în calitatea mea de părinte, că altfel, probabil nu aș fi aflat. Credem că este important să propunem unităților de învățământ găsirea unor fonduri pentru achiziționarea de camere de luat vederi. Pentru că aceste camere ar descuraja anumite comportamente ale elevilor în anumite spații din școală. De asemenea, o întârire a ceea ce însemnă autoritatea profesorilor. Profesorii trebuie să devină mai autoritari. Nu trebuie să se facă că nu observă anumite gesturi. Un lucru care mie mi se pare foarte bun este să instalăm o linie telefonică la Centrul Județean de Resurse Educaționale. Acolo unde un psiholog să poată să răspundă la acest telefon. Eu i-aș sfătui pe toți elevii și părinții să ne aducă la cunoștință cu încredere orice fel de informație care prezintă fapte neadecvate petrecute într-o unitate de învățământ”, a conchis dl inspector școlar general Daniel Negrean. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Problema absențelor și incidentul de la Colegiul „Emanuil Gojdu”.